9,933 matches
-
în linie tactică ruinarea celor rămași în viață, aneantizați. “ORICE AR FACE TAMAȘ, REAL TACU, NU VA PRIMI VIZĂ DE INTRARE ÎN SUA”, notează pe Raportul GOT.0544 din 19 07/1986, indicativul a-15/225, colonel Miroiu, infiltrat în ambasada americană la ordinul ministrului Stamatoiu, pentru a zădărnici proiectele familiei Tacu de emigrare în SUA.(Dosarul 84901 Emigrantul 1986) Primit - lt. maj. Amăriuței C.N.S.A.S Sursa “Cristian” 13 - 09 . 2005 10.10. 1989 Serviciul ARHIVĂ NOTĂ INFORMATIVĂ “La data de 10
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
rudă cu D. Palade și că ar fi avut acte pentru a părăsi România și a se stabili în Statele Unite ale Americii. Mi-a spus că este adevărat că are pașapoarte de părăsire a RSR însă nu are viză de la ambasada Americană. L-am întrebat referitor la necazul pe care l-a avut în familie când i-a decedat băiatul iar el mi-a răspuns imediat că a fost omorât, otrăvit având o explozie internă, i-a bufnit sângele pe gură
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
din București (în 1975), va lucra în învățământ ca profesor de limba engleză (1976-1977), apoi (din 1977), ca redactor la Editura Kriterion și la Editura Litera. Din septembrie 1990 devine expert guvernamental, diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, consilier cultural la Ambasada României din Londra (1991-1995), secretar de stat (din 1995), ambasador al României în Canada, apoi în Malaysia. Debutează cu proză în revista „Amfiteatru” în 1968, iar editorial în 1971, cu volumul de nuvele Moartea măștilor. Colaborează la „Secolul 20”, „Steaua
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
mașină, D. are ascunse manuscrisele sale (îndeosebi note, însemnările din Colecția de Biografii, Autobiografii și Memorii Contemporane). Lasă în țară un copil. Scrie lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, cerându-i să-i trimită, pe adresa domnului Gallimard, copilul rămas ostatic. Se adresează Ambasadei Franței din Bonn, dar nu primește răspuns timp de doi ani. Părinții și sora sunt arestați. Irina-Ileana, fiica, este trimisă sub alt nume într-un orfelinat. D. primește în 1961 cetățenia germană. În același an scrie Rendez-vous au Jugement Dernier
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
a politicilor publice. Începând cu 2003, inițiativele acestei unități au vizat Îndeosebi activitățile de fundamentare a politicilor publice la nivel central. Cu un puternic suport extern (În special Banca Mondială, Comisia Europeană, dar și DFID - Department for International Development de pe lângă Ambasada Marii Britanii), SGG a dezvoltat diferite faze ale acestei reforme, orientate către ceea ce poate fi asociat cu Îndeplinirea următoarelor trei obiective: - fundamentarea inițiativelor guvernamentale prin asigurarea unui mecanism de coordonare pe verticală a politicilor publice (prin acest mecanism sunt formalizate documentele
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
unei societăți al cărei program viza, de fapt, o reformă mai largă, politică și culturală. G., care se pare că mai călătorise înainte de 1821 și la Paris, ca observator al unei misiuni pe lângă Napoleon Bonaparte, pleacă în 1823 cu o ambasadă politică în Rusia. În anii următori face alte trei voiajuri, în Europa Centrală și de Apus, vizitând Transilvania, Banatul, apoi Ungaria, Austria, nordul Italiei, precum și provincii din Germania și Elveția. De aceste drumuri se leagă Însemnare a călătoriii mele, Constandin
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
Același post i se încredințează la „Calendarul” (din 1932), „Gândirea” (din 1932), „Porunca vremii” (din 1935), „Sfarmă-Piatră” (din 1935). Cu intermitențe, a fost și profesor suplinitor, iar din 1940 a deținut funcțiile de atașat de presă și secretar cultural la Ambasada Română din Sofia, unde a publicat câteva lucrări destinate cunoașterii culturii române în Bulgaria. Suspendat în 1945, C. revine în presă abia în 1957, ca redactor la săptămânalul „Glasul patriei”, apoi cu colaborări sporadice la câteva reviste literare. În publicistica
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
în 1970 Facultatea de Filologie, secția limba și literatura engleză, a Universității bucureștene. Lucrează o perioadă la Uniunea Scriitorilor, este redactor la Editura Științifică și Enciclopedică, la revista „Secolul 20”, iar din 1992 până în 1996 funcționează ca atașat cultural la Ambasada României din SUA. Este șef de departament la revista „22” (1997-1998) și director al Programului Fulbright în România (1998-2003). Deși a debutat, în revista „Luceafărul”, încă din 1974, I. tipărește primul volum de versuri, Vară timpurie, abia în 1979. Este
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
Se remarcă, de asemenea, câteva interviuri interesante: Bogdan Călinescu cu Anna Lietti, redactor la săptămânalul elvețian „L’Hebdo” (136/1990); Mihai Răzvan Ungureanu cu Ladis Kristof, profesor la Universitatea Portland-Oregon (137/1990); Laurențiu Constantin cu Agata Kuperman, atașat cultural la Ambasada SUA din București (138/1990). M.V.
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Motivele arestării: gelozia și Planul Valev C. I.: În fond, arestarea dumneavoastră s-a produs din cauza scrisorii trimise imediat după abdicarea Regelui? Sau la momentul în care Regele a fost forțat să abdice? S. Ț.: Nu. Am trimis scrisoarea la Ambasada americană dar mult mai târziu de la abdicarea Regelui. La vremea acea nu știam de faptul că era violată corespondența. Trăiam încă cu impresia că sunt în lumea liberă. Noi românii am făcut orori mai mari decât rușii, chiar dacă de la ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de faptul că era violată corespondența. Trăiam încă cu impresia că sunt în lumea liberă. Noi românii am făcut orori mai mari decât rușii, chiar dacă de la ei am învățat. C. I.: Mai țineți minte ce ați scris în scrisoarea către Ambasadă? Că spuneați că nu este la dosar. S. Ț.: Nu este la dosar. Ei amintesc de scrisoare și spun că am ascultat postul de radio Europa Liberă, cu teme defăimătoare, un fel de bla, bla, bla1. Nu merg pe niște
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am fost de câte două ori într-un lagăr sau colonie de muncă; nu penitenciar, că e cu totul altceva! Interesant este că, de exemplu, eu am fost arestat pentru două motive: pentru scrisoarea pe care am trimis-o la Ambasada SUA, dar care nu există în dosar, deși trebuia să apară ca probă - și este de înțeles, pentru că acolo erau chestiuni care nu trebuiau să apară la proces sau să fie difuzate în public; după aceea, discuția cu colegii de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-i dea morți, că nu aveau nicio dovadă a morții lor. Voiau să-i convingă să cedeze statului român solda lor care se aduna. Ei n-au cedat și, în final, nu știu prin ce împrejurări, au trimis o scrisoare Ambasadei Franței, că aveam un căruțaș acolo care venea cu mâncare și au reușit să-i strecoare câteva rânduri. Cum o fi ajuns scrisoarea la Ambasadă nu se știe și nu știu, dar în scurt timp au fost scoși din închisoare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
n-au cedat și, în final, nu știu prin ce împrejurări, au trimis o scrisoare Ambasadei Franței, că aveam un căruțaș acolo care venea cu mâncare și au reușit să-i strecoare câteva rânduri. Cum o fi ajuns scrisoarea la Ambasadă nu se știe și nu știu, dar în scurt timp au fost scoși din închisoare și trimiși în Franța. Și Gherner și Vintilă, doi oameni deosebiți prin puterea lor și prin caracter. C. I.: Și prin experiență, cred, pentru că ziceați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
La poartă m-ar fi întrebat cum mă cheamă și ar fi trebuit să stau în lagăr, până m-ar fi chemat pe la vreun interviu cu reprezentanții țării unde aș fi vrut să plec sau să ajung. Că veneau de la ambasada americană și de la toate ambasadele țărilor vestice și luau interviuri celor care voiau să plece. C. I.: Și ce ați făcut mai departe? S. Ț.: Băieții m-au prezentat unui hoț de buzunare din București pe nume Victor Spânu. El
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întrebat cum mă cheamă și ar fi trebuit să stau în lagăr, până m-ar fi chemat pe la vreun interviu cu reprezentanții țării unde aș fi vrut să plec sau să ajung. Că veneau de la ambasada americană și de la toate ambasadele țărilor vestice și luau interviuri celor care voiau să plece. C. I.: Și ce ați făcut mai departe? S. Ț.: Băieții m-au prezentat unui hoț de buzunare din București pe nume Victor Spânu. El se ocupa cu "profesia" nobilă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C. I.: Când și cum și prin ce eforturi ați reușit să vă aduceți fiul în Germania? La cât timp după ce ați ajuns ați reușit să-l aduceți? S. Ț.: În anul 1981. Am făcut demersuri pentru reîntregirea familiei, prin intermediul ambasadei germane, că eram deja azilant. Abia după terminarea perioadei de azil urmau demersurile pentru dobândirea cetățeniei. Și, mă rog, cu ajutorul ambasadei germane am reușit să-l scot, iar în 1981 a ajuns în Germania federală. După ce a ajuns, la vreo
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ați ajuns ați reușit să-l aduceți? S. Ț.: În anul 1981. Am făcut demersuri pentru reîntregirea familiei, prin intermediul ambasadei germane, că eram deja azilant. Abia după terminarea perioadei de azil urmau demersurile pentru dobândirea cetățeniei. Și, mă rog, cu ajutorul ambasadei germane am reușit să-l scot, iar în 1981 a ajuns în Germania federală. După ce a ajuns, la vreo câteva luni, a intrat pentru un an pregătitor pentru învățarea limbii germane. Și apoi a intrat la Facultatea de Informatică de la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1 Dosar nr. K 32/1960, ștampila CNSAS, 2 martie 2009, Direcția Arhivă Popești-Leordeni, p. 61 verso: "la data de 25 ianuarie 1959 redactează o scrisoare cu conținut dușmănos la adresa regimului democrat popular din RPR pe care a adresat-o ambasadei SUA la București. În scrisoare arăta că țara noastră este o colonie a Uniunii Sovietice, exprimându-și regretul că nu a fugit din RPR în timpul evenimentelor din Ungaria, afirmând că țara noastră este "țara suferințelor", că studenții din țară nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 25, facicolo 97, f. 3. 951 Comnen a scris următoarele: "De când am onoarea a reprezenta România aici nu am primit alte informațiuni și instrucțiuni decât cele înregistrate de presă. Or, această Ambasadă, căreia Majestatea Sa Regele a binevoit a-i atribui o importanță deosebită, poate fi cu folos utilizată întru răspândirea tezelor noastre nu numai prin presa catolică universală, dar și prin relațiunile noastre cu înalții prelați și înalții demnitari străini ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presei Vaticanului, așa cum aceasta și-a exprimat dorința. 2. Să fim autorizați a angaja o persoană, recomandată, deci agreată de acea Direcțiune-, care în schimbul unui modest onorar, de cel mult 1.000 (una mie) lire lunar, să facă legătura între Ambasada noastră și presa Vaticanului, în sensul sugerat de Domnul De Sanctis Părintelui Tăutu. 3. Să ni se trimeată și nouă materialul informativ sau directivele de presă ce se trimet de obicei Atașatilor de presă din străinătate, pe care voi îngriji
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nouă materialul informativ sau directivele de presă ce se trimet de obicei Atașatilor de presă din străinătate, pe care voi îngriji a fi utilizat în presa Vaticanului în modul cel mai judicios posibil, însăcinând în mod special unul din funcționarii Ambasadei a întreține relațiuni zilnice cu această presă. Sunt încredințat că această colaborare cu presa Vaticanului va da cele mai bune rezultate, mai ales întru combaterea propagandei" (Ibidem, volumul 20/1932-1939, ff. 338-339). 955 L'Osservatore Romano a continuat a avea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
descrie documentele oficiale de călătorie, ca de exemplu pașaportul sau sigiliile de trecere de-a lungul imperiului. Debutul propriu-zis al practicii diplomatice a fost marcat, la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, prin înființarea de ambasade permanente în apropierea marilor orașe-state italiene, însă datorită faptului că securitatea peninsulei italiene în acea perioadă era vulnerabilă s-a încercat un nou stil în abordarea relațiilor internaționale prin intermediul diplomației. Elementul de noutate l-a reprezentat faptul că au început
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
2014), de cel spaniol (la 18 noiembrie 2014) și de către Franța (la 2 decembrie 2014); în comunicatul parlamentului francez se preciza că rezoluția are mai mult o valoare simbolică care nu implică angajamente punctuale pentru Guvernul de la Paris.418 Reacția ambasadei Israelului la Paris a fost una imediată, accentuând faptul că "acest vot transmite un mesaj greșit liderilor și popoarelor din regiune", în condițiile în care premierul israelian Beniamin Netanyahu afirmase, pe 23 noiembrie 2014, ca "recunoașterea unui stat palestinian de către
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Political Science, Italy • Dl. Constantin Volodea Nistor - Ambasadorul României în Kuwait • Dl. Alberto Oggero - Political Adviser (Staff of Mr. Marc Otte),1012 Council of the European Union, Brussels, Belgium • Dl. Cioaca Gheorghe - Secretar ÎI (pentru probleme politice și de presă), Ambasada României în Republică Arabă Egipt • Dl. Ph.D. Mitchell G. Bard - Executive Director American-Israeli Cooperative Enterprise (AICE), foreign policy analyst, Director of the Jewish Virtual Library, United States • Dl. Dr Clement Henry - Professor, Department of Middle Eastern Studies, College of
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]