15,743 matches
-
Probabil... Mr. Stevens se ridică în picioare și se îndreptă spre ușă. Îl urmară și din prag priviră evoluțiile celor două avioane mari, bimotoare, care făceau manevre de aterizare. — Voi încerca să iau legătura prin radio cu Santa Cruz, spuse americanul. Dacă reușesc să vorbesc cu ministrul Transporturilor, poate că vom lămuri ceva în legătură cu trenul acela. Mișcă din cap. Vă las să vă desfătați cu show-ul pe care vi-l va prezenta Cáceres. Ramón Cáceres a știut să profite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Știu că au existat precedente! Când în 1912 Theodore Roosevelt a vrut să revină în politică, toți dușmanii lui au trebuit să se erijeze imediat în campioni ai cauzei conservării, pentru că în timpul Guvernului său, Teddy fusese marele apărător al Naturii. Americanii își dăduseră seama de distrugerea pricinuită țării lor și știau că Roosevelt a fost primul președinte care a îndrăznit să-i înfrunte pe cei care aduceau prejudicii viitorului națiunii spre propriul lor beneficiu. Se rezemă de un copac și privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Vocea lui sună ciudat de dură, deși voia să fie ironică, aproape umoristică. Dacă o să-i vindeți ceva, luați-i mulți bani! Selvele astea, indienii ăștia și libertatea lor valorează mult. Nu îi vindeți pe nimic. Stevens și Gubern veniseră. Americanul îi zâmbi lui Cáceres. — Bună ziua, Cáceres! Mă bucur să vă văd. — Bună ziua, Stevens! Regret că nu pot spune același lucru. V-a mers bine la vânătoare? Se mărgini să-l privească pieziș, batjocoritor și se întoarse spre ceilalți. — Am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
una dintre monede și-o Întinse doctorului. — Ce-i asta? Întrebă Rizzardi. — Americană. Douăzeci și cinci de cenți. Părea un lucru ciudat pe care să-l găsești În buzunarul unui om mort În Veneția. — A, asta ar putea fi, zise doctorul. Un american. — Poftim? — De ce e-ntr-o stare fizică atât de bună, răspunse Rizzardi, fără să-și dea deloc seama de amarnica nepotrivire a timpului la care se exprimase. Asta ar putea fi explicația. Sunt Întotdeauna foarte În formă, foarte sănătoși. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
zise o voce groasă și continuă, cât se poate de inutil, prin a se prezenta ca fiind reporterul pe problema criminalității de la Gazzettino. — Buon giorno, signor Carlon. Brunetti știa ce voia Carlon; Îl lăsă să Întrebe singur. — Vorbiți-mi despre americanul acela pe care l-ați scos din Rio dei Mendicanti azi-dimineață. — Ofițerul Luciani e cel care l-a scos și nu avem nici o dovadă că era american. — Greșeala mea, dottore, zise Carlon cu un sarcasm ce transforma scuza În insultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
prea bine cine avea să fie. — Da, vice-questore? Surprins pe moment de interpelarea directă, sperând poate să dea peste Brunetti pe picior greșit sau dormind, superiorului său, vice-questore-le Patta, Îi luă o clipă să răspundă. Ce-i povestea asta despre americanul mort, Brunetti? De ce n-am fost sunat? Ai ideea cum va afecta asta turismul? Brunetti bănuia că a treia Întrebare era singura care-l interesa cu adevărat pe Patta. — Ce american, domnule? Întrebă el, cu vocea plină de-o falsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Brunetti? De ce n-am fost sunat? Ai ideea cum va afecta asta turismul? Brunetti bănuia că a treia Întrebare era singura care-l interesa cu adevărat pe Patta. — Ce american, domnule? Întrebă el, cu vocea plină de-o falsă curiozitate. — Americanul pe care l-ai scos din apă În dimineața asta. — O, făcu Brunetti, de data aceasta cu o surprindere politicoasă. A venit raportul atât de repede? A fost american, deci? — Nu fă pe simpaticul cu mine, Brunetti, zise Patta furios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
sugeră Brunetti cu bunăvoință. Urmă o pauză lungă care-i spuse lui Brunetti că vice-questore-le nu cunoștea semnificația cuvântului. — Ți-am spus să nu faci pe deșteptul, Brunetti. Vom opera presupunând că este american. Nu ne permitem să fie omorâți americani În orașul ăsta, nu-n halul În care arată turismul În anul ăsta. Înțelegi ce spun? Brunetti Își reprimă impulsul de a-l Întreba dacă ar fi În ordine să omori oameni de alte naționalități - albanezi, poate? -, dar, În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
-se cât s-ar complica lucrurile dacă decedatul s-ar dovedi a fi american. Nu știa dacă s-ar pune problema jurisdicției; se hotărî să nu se gândească la asta. Ca pentru a-i zădărnici Încercările, Arianna spuse: — Păcat de americanul ăla. — Nu suntem sigur că e american, nu Încă. — Păi, dacă e, cineva o să-nceapă să strige „terorism“, iar asta n-o să ajute nimănui. Chiar dacă era iugoslavă prin naștere, modul de gândire Îi era complet venețian: afacerea În primul rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Sper să aflați cine e ca să-l puteți trimite acasă. Nu-i a bună să mori Într-o țară străină. — Mulțumesc, Ettore. O să fac tot posibilul să aflu cine este. Și să-l trimit acasă. Așeză receptorul În furcă. Un american. Nu avusese asupra lui nici portofel, nici pașaport, nici acte de identitate, nici alți bani În afară de acele câteva monede. Toate astea indicau o infracțiune de cartier, una care degenerase oribil și se sfârșise cu moartea omului În loc de jefuirea lui. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Celor de prima și a doua clasă le lipsea doar un singur oaspete, un om la cincizeci de ani care nu se Întorsese la Gabriele Sandwirth noaptea trecută. Ofițerii trecuseră să verifice hotelurile mai mici, dintre care unul avea un american care plecase cu o seară În urmă, dar a cărui descriere nu se potrivea. Era posibil, Își dădu seama Brunetti, să fi Închiriat un apartament În oraș; În cazul acesta, puteau trece zile Întregi până să fie dat dispărut ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Fabricate În Taiwan sau Coreea. Se vând peste tot. — Altceva? — Nu, nimic. — Bine lucrat, Bocchese, dar nu cred că ne trebuie altceva În afară de bilet ca să fim siguri. Siguri de ce, commissario? — Că este american. — De ce? Întrebă tehnicianul. — Fiindcă de acolo vin americanii, răspunse Brunetti. Orice italian din zonă știa despre baza din Vicenza, Caserma Cum-i-o-zice, baza unde locuiau mii de soldați americani și familiile lor, chiar și acum, la atâția ani după sfârșitul războiului. Dacă avea dreptate, asta cu siguranță avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
locuiau mii de soldați americani și familiile lor, chiar și acum, la atâția ani după sfârșitul războiului. Dacă avea dreptate, asta cu siguranță avea să aducă În discuție spectrul terorismului și fără-ndoială că urma să se pună problema jurisdicției. Americanii aveau propria lor forță de poliție acolo și, În clipa când cineva nu făcea decât să șoptească „terorism“, era foarte posibil să intervină NATO și chiar Interpolul. Ori chiar CIA, gând la care Brunetti făcu o grimasă, gândindu-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
deschiși În moarte Îi revine În minte. Putea fi oricare dintre fețele soldaților americani din Războiul din Golf pe care le văzuse În fotografii: fragede, proaspăt rase, inocente, radiind de acea sănătate extraordinară care-i caracteriza atât de bine pe americani. Dar fața tânărului american de pe chei fusese ciudat de solemnă, o separa de tovarășii lui misterul morții. — Brunetti, zise el, răspunzând la interfonul ce bâzâi. — Sunt foarte greu de găsit americanii ăștia, spuse operatorul. În carte de telefon a Vicenzei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
sănătate extraordinară care-i caracteriza atât de bine pe americani. Dar fața tânărului american de pe chei fusese ciudat de solemnă, o separa de tovarășii lui misterul morții. — Brunetti, zise el, răspunzând la interfonul ce bâzâi. — Sunt foarte greu de găsit americanii ăștia, spuse operatorul. În carte de telefon a Vicenzei nu figurează baza americană sau NATO sau Statele Unite. Dar am găsit un număr pentru Poliția Militară. Așteptați un minut, domnule, și-o să vă fac legătura. Ce ciudat, gândi Brunetti, o prezență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Întoarcă acasă mai devreme. — Mulțumesc, Paola. Ne vedem pe la șapte. — Ciao, Guido, și Închise, se Întoarse la William Faulkner, lăsându-l liber să muncească și la fel de liber să nu se simtă vinovat de cerințele acelei munci. Era aproape cinci și americanii Încă nu sunaseră. Preț de-o clipă, fu tentat să-i sune el, dar rezistă impulsului. Dacă dispăruse unul dintre soldații lor, ar fi trebuit să-l sune ei. În definitiv, ca să se exprime frust, cadavrul era la el. Căută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
căpitanul este o femeie. Se simți mai mult decât doar o urmă de Îngâmfare În vocea lui când adăugă: — Și căpitanul Peters este de asemenea doctorul Peters. Ce trebuia el să facă, se Întrebă Brunetti, să cadă pe spate fiindcă americanii admiteau femei În armată? Sau fiindcă le permiteau să fie și doctori? În schimb, se hotărî să fie mai catolic decât Papa și să devină italianul clasic care n-ar putea rezista nici unei ispite, atâta vreme cât aceasta purta fustă, chiar dacă fusta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fără regret, fusese prea puternic; cum i se Întâmpla deseori, Își permisese să cadă pradă indignării datorită a ceea ce i se părea că citește printre rândurile celor auzite. În trecut, atât În cursul seminarelor ținute de Interpol unde Întâlnise și americani, cât și-n cursul celor trei luni de antrenament la Washington, dăduse deseori peste acest simț național al superiorității morale, această credință atât de comună În rândul americanilor că fuseseră cumva binecuvântați să slujească drept sclipitoare lumină morală Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
În trecut, atât În cursul seminarelor ținute de Interpol unde Întâlnise și americani, cât și-n cursul celor trei luni de antrenament la Washington, dăduse deseori peste acest simț național al superiorității morale, această credință atât de comună În rândul americanilor că fuseseră cumva binecuvântați să slujească drept sclipitoare lumină morală Într-o lume Întunecată de fărădelegi. Poate că nu așa stătuseră lucrurile de data asta; poate că interpreta greșit tonul lui Duncan, iar căpitanul nu făcuse altceva decât să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
spus că era inspectorul de sănătate publică, dar nu-s sigur că pricep ce-nseamnă asta. Ea observă că li se Întâlniră ochii În geam, așa că se Întoarse cu fața direct la el. — Trebuia să inspecteze apartamentele unde locuim. Noi, americanii, adică. Sau, dacă existau plângeri În privința chiriașilor din partea proprietarilor, el trebuia să meargă să le investigheze. — Altceva? — Trebuia să meargă la ambasadele pe care le slujea spitalul nostru. În Egipt, Polonia, Iugoslavia, și să inspecteze bucătăriile, să se asigure că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
se dovedi simțitor mai ușor de găsit și, În câteva minute, vorbea cu maggiore Ambrogiani, care-i spuse că el fusese pus la conducerea anchetei italiene a crimei lui Foster. — Italiană? Întrebă Brunetti. — Păi, italiană diferită de investigația pe care americanii o vor conduce ei Înșiși. — Asta Înseamnă că vor fi probleme de jurisdicție? Întrebă Brunetti. — Nu, nu cred, răspunse maggiore. Voi cei din Veneția, poliția civilă, sunteți la conducerea anchetei de acolo. Dar veți avea nevoie de permisiunea sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
vor conduce ei Înșiși. — Asta Înseamnă că vor fi probleme de jurisdicție? Întrebă Brunetti. — Nu, nu cred, răspunse maggiore. Voi cei din Veneția, poliția civilă, sunteți la conducerea anchetei de acolo. Dar veți avea nevoie de permisiunea sau de ajutorul americanilor pentru orice veți vrea să faceți aici. — În Vicenza? Ambrogiani râse. — Nu, nu vreau să las impresia asta. Doar aici, la bază. Atâta vreme cât sunteți În Vicenza, orașul, noi carabinierii, suntem la conducere,. Dar odată ce intrați În baza aceasta, ei preiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
veți vrea să faceți aici. — În Vicenza? Ambrogiani râse. — Nu, nu vreau să las impresia asta. Doar aici, la bază. Atâta vreme cât sunteți În Vicenza, orașul, noi carabinierii, suntem la conducere,. Dar odată ce intrați În baza aceasta, ei preiau controlul și americanii sunt cei care vă vor ajuta. — O faceți să pară că ați avea Îndoieli În privința asta, maggiore, zise Brunetti. — Nu, n-am Îndoieli. Absolut deloc. Atunci, v-am interpretat greșit tonul. Dar credea că n-o făcuse, n-o făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Atunci, v-am interpretat greșit tonul. Dar credea că n-o făcuse, n-o făcuse absolut deloc. — Aș vrea să vin acolo și să vorbesc cu oamenii care l-au cunoscut, care au lucrat cu el. — Majoritatea dintre ei sunt americani, spuse Ambrogiani, lăsând În seama lui Brunetti să intuiască posibilitatea dificultăților de comunicare. — Engleza mea e bunicică. Atunci, n-ar trebui să aveți probleme să vorbiți cu ei. — Când ar fi posibil să vin acolo? — În dimineața asta? În după-amiaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
soldat american În uniformă de luptă. Șoferul Încetini, flutură neglijent din mână spre mitraliere, care Îi făcură și ele cu mâna și Își aplecară capetele În semn de recunoaștere, apoi urmăriră mașina Înăuntrul bazei cu țevile lor cu vârf gol. Americanul, observă Brunetti, Îi urmări din priviri, dar nu Încercă deloc să-i oprească. O Întoarcere iute la dreapta, o alta și traseră În fața unei clădiri scunde de ciment. — Acesta e cartierul nostru general, spuse șoferul. Biroul lui maggiore Ambrogiani este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]