7,167 matches
-
și de la bărbatul ă ei > popa Barbul, cu 2800 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la İarcea și la Cotornia și la Seliștuța și la Față, partea lui din Runcu, toată, din apă și din uscat, cu 1200 aspri. Și iar să fie Vigăi, fiica Stanei, ocină la İarcea și la Runcu partea mamii sale Stana, de peste tot hotarul, pentru că a dat-o de zestre Stana fiicei sale Viga. Și a cumpărat Necula vătaf și fratele lui, Mihăilă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la Runcu partea mamii sale Stana, de peste tot hotarul, pentru că a dat-o de zestre Stana fiicei sale Viga. Și a cumpărat Necula vătaf și fratele lui, Mihăilă, ocină la İarcea, partea lui Vladul din Padeș, toată, cu 200 aspri. Și iarăși să fie lui Mihăilă ocină la İarcea, partea lui Tepeiu și a lui Stănilă toată, pentru că a cumpărat-o cu o dulumă prețuită la 600 aspri și cu un inel, prețul lui 50 aspri și cu 200 aspri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Mihăilă, ocină la İarcea, partea lui Vladul din Padeș, toată, cu 200 aspri. Și iarăși să fie lui Mihăilă ocină la İarcea, partea lui Tepeiu și a lui Stănilă toată, pentru că a cumpărat-o cu o dulumă prețuită la 600 aspri și cu un inel, prețul lui 50 aspri și cu 200 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă la Clășă ă >nești o seliște de casă și cu casă, de la Danciul, cu 120 aspri și 3 ogoare, cu 100 aspri. Și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Padeș, toată, cu 200 aspri. Și iarăși să fie lui Mihăilă ocină la İarcea, partea lui Tepeiu și a lui Stănilă toată, pentru că a cumpărat-o cu o dulumă prețuită la 600 aspri și cu un inel, prețul lui 50 aspri și cu 200 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă la Clășă ă >nești o seliște de casă și cu casă, de la Danciul, cu 120 aspri și 3 ogoare, cu 100 aspri. Și de la Boița a cumpărat Mihăilă o crivină, cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
aspri. Și iarăși să fie lui Mihăilă ocină la İarcea, partea lui Tepeiu și a lui Stănilă toată, pentru că a cumpărat-o cu o dulumă prețuită la 600 aspri și cu un inel, prețul lui 50 aspri și cu 200 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă la Clășă ă >nești o seliște de casă și cu casă, de la Danciul, cu 120 aspri și 3 ogoare, cu 100 aspri. Și de la Boița a cumpărat Mihăilă o crivină, cu 40 aspri. Și iar
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-o cu o dulumă prețuită la 600 aspri și cu un inel, prețul lui 50 aspri și cu 200 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă la Clășă ă >nești o seliște de casă și cu casă, de la Danciul, cu 120 aspri și 3 ogoare, cu 100 aspri. Și de la Boița a cumpărat Mihăilă o crivină, cu 40 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o crivină la Ermonești, de la Oprea, cu 60 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o seliște la Clășă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
600 aspri și cu un inel, prețul lui 50 aspri și cu 200 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă la Clășă ă >nești o seliște de casă și cu casă, de la Danciul, cu 120 aspri și 3 ogoare, cu 100 aspri. Și de la Boița a cumpărat Mihăilă o crivină, cu 40 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o crivină la Ermonești, de la Oprea, cu 60 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o seliște la Clășă ă >nești, de la Preda, cu 60
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu 200 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă la Clășă ă >nești o seliște de casă și cu casă, de la Danciul, cu 120 aspri și 3 ogoare, cu 100 aspri. Și de la Boița a cumpărat Mihăilă o crivină, cu 40 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o crivină la Ermonești, de la Oprea, cu 60 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o seliște la Clășă ă >nești, de la Preda, cu 60 aspri. Și au vândut de a lor bunăvoie și cu știrea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de casă și cu casă, de la Danciul, cu 120 aspri și 3 ogoare, cu 100 aspri. Și de la Boița a cumpărat Mihăilă o crivină, cu 40 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o crivină la Ermonești, de la Oprea, cu 60 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o seliște la Clășă ă >nești, de la Preda, cu 60 aspri. Și au vândut de a lor bunăvoie și cu știrea tuturor megiașilor și dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat și domnia mea lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Și de la Boița a cumpărat Mihăilă o crivină, cu 40 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o crivină la Ermonești, de la Oprea, cu 60 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o seliște la Clășă ă >nești, de la Preda, cu 60 aspri. Și au vândut de a lor bunăvoie și cu știrea tuturor megiașilor și dinaintea domniei mele. Pentru aceasta, am dat și domnia mea lui Necula vătaf, ca să-i fie ocină și ohabă, lui și fiilor și nepoților și srănepoților și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ca să fie lor moșie În satăul> Stănimir, din partea Dinului Vânăt jumătate, Însă stănjăeni> 25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au cumpărat Necula logofăt această moșie, drept 2500aspri. Apoi Necula logofăt el au dat acești aspri pentru birul Dinului Vânăt. Apoi Dinu Vânăt n'au putut să plătească asprii Neculii logăo>făăt> nici de cum, ci au dat această moșie Neculii logofăt drept acești bani, care s'au zis mai sus, de a lui bună voie și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au cumpărat Necula logofăt această moșie, drept 2500aspri. Apoi Necula logofăt el au dat acești aspri pentru birul Dinului Vânăt. Apoi Dinu Vânăt n'au putut să plătească asprii Neculii logăo>făăt> nici de cum, ci au dat această moșie Neculii logofăt drept acești bani, care s'au zis mai sus, de a lui bună voie și Înnaintea a multor boeri buni, anume: Voicilă logă o >fă ăt > din Negoești
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Mătăsarul și de la frații lui. İar după aceia, Dumitru Ceacărul, el au pribegit cu mulți boieri ai domnii mele. Apoi, domnii mea am luat bucatele și moșii a lui Dumitru Ceacărul, cătă au avut și Încă nu s'au Împlinit asprii ce au fost de la domniia mea. Apoi, Însumi am vândut domniia mea această mai susu zisă moșie slugii domnii méle Neculii logofăt preste acești mai sus ziși bani. Și am făcut domnii mea și răvaș cu măna domnii mele Neculii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
judecată. La proces Înaintea Domnului, Necula a fost obligat să Întoarcă Împrumutul de 30.000 de aspri fraților Ghinea din Cătune iar aceștia să nu-l mai tulbure În posesie. Astfel am dat domnia mea de a Întoarce Necula toți asprii lui Pană și Ghinea Înapoi 30.000 și a rămas Pană și Ghinea de lege și de judecată dinaintea domniei mele.” Asemenea celui de mai sus İvan și Radu , fiii lui Gavrilă și Negri,au tras la judecată pe Necula
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a fost pusă zălog.Necula a cîștigat procesul,dovedind cu acte cumpărătura.Tot În această hotărîre se Întărește cumpărătura făcută de Necula pentru o vie În CÎlcești și o bucată de pământ din capul viei de la Popa Pătru cu 550 aspri. Mai tîrziu apar și alți proprietari, astfel fărîmițîndu-se moșia lui Lațco. Așa au apărut Herboteștii de la Baia, Bălăcescu În lunca Steicului, Ghica Vodă de la Sinești În Cătune pe care moșie o schimbă cu sfînta mitropolie din București, de la care o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
o voință sănătoase și active. N-am unde să plec - n-am o casă, unde să mă smiorcăi și să țip, nebună grotescă, În fustele mamei -, n-am bărbați și aș vrea mai mult decât oricând să le aud sfaturile aspre, finale, paterne - și nici bisericii, care e liberală, liberă - nu, mă Întorc epuizată la dictatura totalitară În care sunt absolvită de orice responsabilitate personală și mă pot sacrifica Într-un «avânt de altruism» pe altarul Cauzei cu C mare13. Spaima
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să joace rolul de mediator Între Franța și Germania, nu e decât un gând trecător. Gândurile constante Îl duc În altă direcție, spre moarte, spre moartea ce avea să vină. Pentru că ea face parte din educația de dreapta. O educație aspră, Învățată de la magiștrii păgâni, cei care au atras primii atenția că „moartea dă târcoale vieții”, Învârtind În mână inevitabilul laț. Lumea se Împarte, desigur, În grupuri de sinucigași și grupuri cărora eroismul sinuciderii le rămâne străin. E diferența dintre atenieni
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lui Satan: "Dușmănie voi pune între tine și între femeie, între sămînța ta și sămînța ei; aceasta îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepa călcîiul" [Facerea, 3:15]. O recuperare simbolică a pedepselor primite denotă că cel mai aspru dintre toți deși cel mai puțin vinovat a fost pedepsit Adam; probabil pentru că încă de atunci el purta, printre altele, și responsabilitatea faptelor Evei. Pentru Adam, consecințele blestemului vizează relația sa cu pămîntul, obiect al unei simbolice simbioze, căci: în locul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fost o "cacialma" etc.). Date fiind aceste catastrofale consecințe, pedeapsa trecerii prin foc a Sodomei și Gomorei de către "îngerii cerului", proba focului în ordalii sau tragerea în țeapă a înșelătorilor de către Vlad Țepeș nu mai par deloc a fi prea aspre. Pe de altă parte, însă, să ne amintim și faptul că fără de înșelăciunea primordială nu am fi fost nici acum conștienți de noi înșine, că am trăi încă într-o dulce stare edenică sau poate am fi încă în stadiul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aplicabilă sincerității din cadrul relațiilor maritale, deși eu cred că alpiniștii ar opta pentru o încredere și onestitate absolută. Părerile lui Eliot se regăsesc în viziunea exprimată anterior lui de către H.L. Mencken (1924:275) care susținea că "adevărul este ceva prea aspru și răscolitor pentru a fi suportat de majoritatea oamenilor". Mai recent, antropologul american Elizabeth Colson (1989:2) a observat că "oamenii reacționează la ceea ce cred că gîndesc ceilalți; este poate un noroc că nu știu de fapt care sînt adevăratele
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în fața lui boeri Bisto și au primit drept de a se așeza în locul nobililor răi. Eu am scris-o în cinstea lui Sarmis pentru ziua sfîntă”. Cum a fost judecat răzvrătitul nu se mai spune în tăbliță dar pedepsele erau aspre în acele vremuri. Tăblița 41 spune ce a pățit un comandant de oaste cam focos, care a în-călcat tradiția căsătoriei, s-a supărat foc și a hotărît să se răscoale împotriva conducătorului boero Bisto. ,,Acest Gelu cel roșcat cu ghioagă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
le-am strigat: liniște! Cercetată și păstrată de boero Bisto credinciosul în sfînta cruce și conducătorul geților. Sfîntul toiag al geților care merge și bate în sfîntele porți ferecate ale judecății cerești!” Ce să mai spun, vremuri crîncene și lume aspră dar cu simțul dreptății și mustind de evlavie pentru religia crucii! Că nu-l aveau la rînză pe falnicul get mulți nobili, ne-o spune tăblița 42 unde conducătorul ne povestește cum o ceată de mișei au vrut să-i
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
inclusiv șabloanele acestuia. Influențat aici mai mult de Coșbuc, adoptând și procedee utilizate de Vasile Alecsandri în Ostașii noștri, V. oferă o nouă culegere de „cântece de vitejie”. Construite impecabil, asemenea celor din prima carte, dar într-o materie verbală aspră, întrucât numește realități crâncene, versurile dobândesc intermitent o forță expresivă notabilă. V. devine poet autentic odată cu Pârgă, unde, substituind gustului sămănătorist pentru idilic, pentru grațios și suav curajul de a surprinde realul neînfrumusețat, expune priveliști de lume rurală frumoasă, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
psihologie profană, restituind atmosfera vieții de prin părțile Buzăului: o atmosferă ce aduce cu a epicii lui Mihail Sadoveanu, dar se și diferențiază de ea, oamenii lui V. fiind mai pozitivi, mai iuți, mai puțin ceremonioși, cu un grai mai aspru. Nu întâmplător Fata ursului și Umbra au fost editate în 1943 împreună, sub titlul Duhul pământului. Basm proiectat într-un timp istoric incert, dar într-o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea împărătească din Bizanț, spre a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
verificând biblioteca, arhiva și procesele verbale ale ședințelor, multe materiale fiind confiscate, între care „operatele” lui Ilarie Chendi asupra nuvelelor lui Ion Russu-Șirianu și Valer Moldovan, ca și piesa lui Ghiță Pop; sediul a fost sigilat, iar arhiva retrocedată cu aspre observații de respectare strictă a statutelor. Momente de reviriment cunoaște societatea în anii 1901-1904, când își face simțită prezența o nouă generație de tineri cărturari, între care se numără Octavian Goga, Al. Ciura, Ioan Lupaș, Vasile Goldiș, Ion Agârbiceanu, Traian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]