7,008 matches
-
volante pe care le-a trimis fizicienilor și chimiștilor cunoscuți. Pe 18 martie 1869, fiind bolnav, l-a rugat pe colegul său N.A. Mensutkin să citească în locul său comunicarea Încercare de a stabili un sistem al elementelor bazat pe greutatea atomică și pe asemănarea chimică la ședința Societății Ruse de Chimie. Lucrarea sa Principiile chimiei, un text fluent, cu multe și lungi note de subsol și anecdote, a fost tradus în numeroase limbi. În Rusia Mendeleev este amintit astăzi pentru aceste
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
neutroni fără nici o sarcină electrică, fapt ce aducea și un puternic sprijin materialismului: există și materie fără sarcină electrică. În anul 1933 intervine un fapt cel puțin ciudat: la 12 septembrie Ernest Rutherford, care a adus contribuții fundamentale în fizica atomică și în cea nucleară, scria: Este absurd să se creadă că într-o zi vom găsi în atom o nouă sursă de energie și ceva mai târziu: Atomul va fi întotdeauna mai degrabă o risipă decât o sursă de energie
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cale. Atomul de uraniu este spintecat și se distruge, apărând alte două elemente chimice: bariu (56) și kripton (36) sau stronțiu (38) și xenon (54), deci elemente de pe la mijlocul Sistemului periodic al lui Mendeleev și, după cum se vede, adunând masele atomice ale elementelor apărute, rezultă cea a uraniului (92). Surpriză de mari proporții și de nimeni prevăzută! Și nu era singura. Din aceste reacții se degajă o cantitate de căldură incredibil de mare. Mai târziu avea să se determine, pe baza
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
de altfel avea să izbucnească în câteva luni (1 septembrie 1939). Era deci explicabil că secretele militare au înglobat și cercetările nucleare, căci reacția HahnStrassmann era de fapt, cum avea să se dovedească ceva mai târziu, și la baza bombei atomice, confirmând celebra ecuație a lui Einstein: E=mc². Cel dintâi om de știință care a întrevăzut posibilitatea întrebuințării acestei reacții, descoperite de Hahn și Strassmann, la realizarea unui exploziv de proporții apocaliptice este Enrico Fermi și el o comunică ministerului
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cu ajutorul cărora au putut concentra în scurtă vreme pe toți oamenii de știință atomiști din Europa în SUA. De aici înainte secretul a fost păstrat cu strășnicie și omenirea a făcut cunoștință cu efectele acestei descoperiri prin explozia primei bombe atomice, lansată la 6 august 1945 de americani în Japonia, la Hiroshima. Este trist că o descoperire epocală a fost folosită mai întâi la realizarea unor bombe atomice care au cauzat moartea a sute de mii de oameni. Energia nucleară în
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
și omenirea a făcut cunoștință cu efectele acestei descoperiri prin explozia primei bombe atomice, lansată la 6 august 1945 de americani în Japonia, la Hiroshima. Este trist că o descoperire epocală a fost folosită mai întâi la realizarea unor bombe atomice care au cauzat moartea a sute de mii de oameni. Energia nucleară în acțiune O descoperire în sine nu este niciodată bună sau rea... Bun sau rău este numai modul în care oamenii o folosesc. (Karl Winnacker) După terminarea războiului
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
niciodată bună sau rea... Bun sau rău este numai modul în care oamenii o folosesc. (Karl Winnacker) După terminarea războiului această nouă sursă de energie își găsește noi domenii de aplicare. În anul 1952 în SUA se construiește primul submarin atomic Nautilus, iar în1954 URSS pune în funcțiune prima centrală atomoelectrică. În 1959 URSS lansează primul spărgător de gheață Lenin de 16.000 tdw, acționat cu energie descătușată din uranium, iar în 1962 SUA trimite în curse regulate nava mixtă (pasageri
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
URSS lansează primul spărgător de gheață Lenin de 16.000 tdw, acționat cu energie descătușată din uranium, iar în 1962 SUA trimite în curse regulate nava mixtă (pasageri și mărfuri) Savanaah de 22.000 tdw. În 1968 Germania lansează mineralierul atomic de 16.000 tdw cu numele Otto Hahn. După numele Otto Hahn a fost numit și elementul transuranian 105, hahniu, sintetizat de colectivul Universității din Berkley, acela;i colectiv care în 1952 numise elementul transuranian 100, einsteiniu, după numele lui
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
anul 1945 i s-a atribuit Premiul Nobel pentru chimie pe anul 1944 (din cauza războiului s-a acordat cu un an întârziere). Lui Einstein Premiul Nobel pentru fizică i se atribuise încă din 1921. Încă din 1945, anul construirii bombei atomice, omenirea și-a pus mari speranțe în utilizarea energiei nucleare pentru a acoperi o parte a necesarului energetic. În 1990 existau 435 de centrale nucleare operaționale acoperind 1% din necesarul energetic mondial. Într-un reactor nuclear se obține căldură prin
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Boltzmann în teoriile ce vor fi elaborate în cursul secolului al XX-lea este incontestabilă. Sugestia privind existența unei legături între mișcarea browniană și mișcările moleculare va fi preluată de Albert Einstein, reprezentând punctul de plecare în stabilirea unei structuri atomice a materiei și va căpăta aplicații în noi domenii precum teoria electronilor sau radiația corpului negru. Încă din secolul al XIX-lea a fost avansată ideea morții termice a Universului ca o consecință a manifestării celui de-al doilea principiu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
evenimente politice contemporane. Teatrul lui Armand Gatti (născut în 1924) se face ecoul experienței sale din lagărele de concentrare (L'Enfant rat). Acest fiu al unor emigranți italieni se ridică cu virulență împotriva fascismului (La Passion du Général Franco), bombei atomice (La Cigogne), războiul din Vietnam (V. comme Vietnam). Aimé Césaire (născut în 1913), poet martinichez de limbă franceză, apare, în întreaga sa operă, drept poetul celor de rasă neagră. Acest militant politic stigmatizează, chiar de la prima sa piesă, Et les
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de soluție. 2. Concentrația molară (molaritatea) (C m ,C M , m, M) Concentrația molară reprezintă numărul de moli dizolvați în 1000 cm 3 soluție (un litru soluție). Molul reprezintă masa molară exprimată în grame. Aceasta se calculează prin însumarea maselor atomice ale elementelor componente, adunând, când este cazul, masa moleculelor de apă de cristalizare. 3. Concentrația normală (normalitatea) (c n ,c N, n, N) Concentrația normală reprezintă numărul de echivalenți gram de substanță dizolvați în 1000 ml soluție. Numărul de echivalenți
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
există o interdependență între cantitatea de electricitate care trece prin soluția de electrolit și masa de substanță care se depune la catod. Masa depusă la catod, m (g), depinde și de timpul de desfășurare a electrolizei: unde: A este masa atomică, z este valența, F este numărul lui Faraday (F = 96.500 C), I este intensitatea curentului, t este timpul de electroliză, iar A/F.z este echivalentul electrochimic K. Electroliza prezintă numeroase aplicații în special în domeniul tehnic: obținerea unor
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Chemări de toamnă, Melancolie). Țintind să fie poet al „adevărului crud” și al „ultimei crize”, pentru care întregul univers e o idee, el se simte atins de morbul îndoielii, al zădărniciei și, ca un „zeu frustrat”, se retrage din „orașul atomic”; îndrăgostit de „semn” și de „ore”, nu va putea niciodată defini limita iubirii, între realitate și vis. „Personaje” ca Pitagora, Euclid, Socrate, Homer, Borges, Kant, prezente în versuri, accentuează livrescul textelor. Departe de formulele poetice la modă, V. cultivă un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
sens, Eisenhower avea dreptate: Stalin nu se pregătea de război cu SUA (deși concluzia care se putea trage de aici - că avea interes să coopereze pe deplin cu foștii săi aliați - era mai puțin adevărată). Statele Unite, care dețineau monopolul armei atomice, nu aveau nimic de pierdut dacă mențineau comunicarea cu URSS și căutau soluții reciproc avantajoase la problemele comune. Un alt element al politicii americane imediat după război a fost crearea de noi instituții internaționale, cu dorința sinceră ca ele să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În trecut, o putere maritimă În căutare de mercenari se putea orienta spre spanioli, olandezi, elvețieni, suedezi, prusaci și, bineînțeles, spre ruși. Dar vremurile se schimbaseră. De aici și decizia britanică, În ianuarie 1947, de a-și dezvolta propriul program atomic. Alegere care avea să conteze abia mai târziu. Pe moment, singura speranță a britanicilor era să Încurajeze prezența continuă a americanilor În Europa (ceea ce Însemna să Îmbrățișeze public credința americană Într-un acord negociat) și să colaboreze simultan cu rușii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
generalii din Occident, nimic nu putea sta În calea Armatei Roșii dacă Stalin i-ar fi ordonat să avanseze până la Atlantic. Americanii și britanicii erau clar avantajați când venea vorba de bombardamentul strategic, iar Statele Unite se aflau În posesia bombei atomice (ceea ce Stalin știa Înainte ca Truman să-i spună la Potsdam, În iulie 1945). Stalin, evident, voia o bombă atomică sovietică - de aceea a și insistat ca URSS să controleze estul Germaniei și mai ales Cehoslovacia, unde se găseau rezerve
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Atlantic. Americanii și britanicii erau clar avantajați când venea vorba de bombardamentul strategic, iar Statele Unite se aflau În posesia bombei atomice (ceea ce Stalin știa Înainte ca Truman să-i spună la Potsdam, În iulie 1945). Stalin, evident, voia o bombă atomică sovietică - de aceea a și insistat ca URSS să controleze estul Germaniei și mai ales Cehoslovacia, unde se găseau rezerve de uraniu: În câțiva ani, 200.000 de est-europeni aveau să lucreze În aceste mine În cadrul programului atomic sovietic 7
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o bombă atomică sovietică - de aceea a și insistat ca URSS să controleze estul Germaniei și mai ales Cehoslovacia, unde se găseau rezerve de uraniu: În câțiva ani, 200.000 de est-europeni aveau să lucreze În aceste mine În cadrul programului atomic sovietic 7. Dar bomba atomică, deși Îi Îngrijora pe ruși, făcându-l pe Stalin chiar mai sceptic În privința motivelor și intențiilor Statelor Unite, nu a afectat calculele militare sovietice. Acestea decurgeau direct din planurile politice ale lui Stalin, care Încununau la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aceea a și insistat ca URSS să controleze estul Germaniei și mai ales Cehoslovacia, unde se găseau rezerve de uraniu: În câțiva ani, 200.000 de est-europeni aveau să lucreze În aceste mine În cadrul programului atomic sovietic 7. Dar bomba atomică, deși Îi Îngrijora pe ruși, făcându-l pe Stalin chiar mai sceptic În privința motivelor și intențiilor Statelor Unite, nu a afectat calculele militare sovietice. Acestea decurgeau direct din planurile politice ale lui Stalin, care Încununau la rândul lor obiective rusești străvechi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
primele două, a fost o reevaluare a calculelor militare occidentale. Dacă Vestul voia să-și apere clienții germani de agresiunea sovietică, trebuia să aibă mijloacele necesare. La Începutul crizei Berlinului, americanii staționaseră strategic În Marea Britanie bombardiere capabile să transporte arme atomice (pe atunci, Statele Unite aveau 56 astfel de bombe). Dar la Washington nu existau reguli clare În privința armelor atomice (Truman Însuși era refractar la ideea utilizării lor), iar În cazul unei Înaintări sovietice, strategia americană În Europa prevedea retragerea de pe continent
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de agresiunea sovietică, trebuia să aibă mijloacele necesare. La Începutul crizei Berlinului, americanii staționaseră strategic În Marea Britanie bombardiere capabile să transporte arme atomice (pe atunci, Statele Unite aveau 56 astfel de bombe). Dar la Washington nu existau reguli clare În privința armelor atomice (Truman Însuși era refractar la ideea utilizării lor), iar În cazul unei Înaintări sovietice, strategia americană În Europa prevedea retragerea de pe continent. Situația militară a Început să fie regândită după lovitura de stat din Cehoslovacia. Europa intrase Într-o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aceasta era doar o diversiune sau un preludiu, ținta următoare fiind Germania - raționament alimentat și de afirmația imprudentă a lui Walter Ulbricht, potrivit căruia următoarea victimă avea să fie Republica Federală. Cu opt luni Înainte, URSS testase cu succes bomba atomică, ceea ce i-a făcut pe experții militari americani să exagereze capacitatea de război a Uniunii Sovietice; chiar și așa, creșterea bugetului solicitată În documentul nr. 68 din 7 aprilie 1950 al Consiliului de Securitate Națională nu ar fi fost aprobată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
edwardian Întârziat. Europa postbelică se Încălzea Încă la tăciunii fumegânzi ai revoluției economice din secolul al XIX-lea, care se consumase practic, lăsând În urmă relații sociale și obiceiuri culturale din ce În ce mai nelalocul lor În noua eră a avioanelor și armelor atomice. Războiul părea să fi dat timpul Înapoi. Fervoarea modernizării din anii ’20 și ’30 dispăruse: lumea s-a Întors la traiul de demult. În Italia, ca În mai toată Europa rurală, copiii Începeau să muncească imediat după absolvirea (sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nucleare să devină prioritatea strategică a Washingtonului, mai ales după ce președintele Truman a ordonat În secret, la 10 martie 1950, dezvoltarea accelerată a unei bombe cu hidrogen. Truman a luat această decizie după ce URSS a testat cu succes propria bombă atomică În august 1949. Capacitatea nucleară a sovieticilor se apropia de cea a americanilor: primul test termonuclear reușit al Statelor Unite a avut loc la 1 noiembrie 1952 pe atolul Elugelab din Pacific; testul sovietic echivalent, la Semipalatinsk, a fost anunțat după
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]