10,800 matches
-
casă?", se întreabă binefăcătorul lui Steinhardt. Iată un motiv în plus pentru care Steinhardt s-a îndrăgostit de Rohia și de oamenii locului! Arhim. Serafim îmi lămurește o altă problemă în dialogul avut. A fost sau nu N. Steinhardt un călugăr autentic? Răspunsul vine simplu și concis: Dacă ar fi toți călugării ca el, ar fi altul monahismul". Consideră, de asemenea, că bogăția monahului Nicolae stătea "în cultura personală". Rugat fiind să relateze o amintire inedită cu părintele Nicolae, Serafim Man
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pentru care Steinhardt s-a îndrăgostit de Rohia și de oamenii locului! Arhim. Serafim îmi lămurește o altă problemă în dialogul avut. A fost sau nu N. Steinhardt un călugăr autentic? Răspunsul vine simplu și concis: Dacă ar fi toți călugării ca el, ar fi altul monahismul". Consideră, de asemenea, că bogăția monahului Nicolae stătea "în cultura personală". Rugat fiind să relateze o amintire inedită cu părintele Nicolae, Serafim Man a menționat o predică a acestuia ținută de Sfântul Ilie, predică
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
la cel oficial". Că George Ardelanu nu cade în hagiografie (el însuși mărturisește așa cum am văzut mai sus, că a încercat să evite asta) e evident dacă oferim poziția sa în ceea ce privește chestiunea "diletantul". Ceea ce eu am considerat a fi modestia călugărului, care refuză să i se atribuie sintagma de critic literar, acesta cataloghează ca fiind ceva "jucat". El își argumentează poziția evidențiind preocuparea lui Steinhardt de a-și "publica materialele imediat", arătând că acesta "era foarte grăbit în a-și rezolva
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lui C. Negruzzi pălesc sensibil în fața unei inițiative contemporane, de un spirit practic mult mai ascuțit; ea aparține lui Vasile Porojan și tovarășului său de joacă, „cuconașul“ Alecsandri. „Pe la 1827 - își amintește cel de-al doilea - aveam de profesor pe călugărul Gherman, acel care a vândut lui Gr. Ghica-vodă manuscriptul lui Șincai. El ședea la noi și, afară de mine, avea și alți elevi externi, dintre care și pe M. Kogălniceanu. Acesta venea în toate zilele, îmbrăcat în antereu de cutnie și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
stare să învețe decît să deseneze și să mînu-iască pila și rindeaua". Cel mai surprinzător este însă pentru noi, astăzi, faptul că Voltaire îl felicită pentru că "a interzis studiul celor ce muncesc" și cere apoi să-i tundă pe acești "călugări ignoranți pentru a-i înhăma la trăsurile sale". O atitudine asemănătoare are acest pedagog și în 1784 cînd reproșează rectorilor școlilor catolice că "depopulează cîmpurile și atelierele" pentru că "orice om care vede dincolo de umila sa meserie nu se va achita
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
alăturîndu-se eforturilor folcloriștilor și lingviștilor în țările Europei Centrale sau în regiunile celtice. În țările balcanice însă acest merit revine mai ales clericilor. Limba bulgară, de exemplu, va fi codificată și transpusă în formă literară după 1762, la inițiativa unui călugăr de la muntele Athos. După mai multe ocolișuri acest suflu religios va pătrunde și în spațiul românesc disputat între cele două imperii, Constantinopolul și Viena. Sub influența Budapestei, nobilimea din Transilvania în parte s-a maghiarizat și adesea s-a convertit
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
lagărul de la Jasenovac, dintre care 18 000 erau țigani, evrei și opozanți croați 337. Și mai detestabil încă este faptul că Biserica catolică se implică în această partidă, pentru a încheia astfel ostilitățile seculare cu rivala sa ortodoxă de la Belgrad. Călugării franciscani îi binecuvîntează pe ucigași, unul dintre ei, Miroslav Philipovitch-Mastorovitch, ducînd zelul pînă într-atît încît se erijează în conducătorul celui mai înspăimîntător dintre lagăre, cel de la Jasenovac. Membrii ierarhiei episcopale se implică mai puțin direct însă cîțiva, cum ar fi
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
țări a luat cunoștință de poeziile sale”), „suferind”, care „vrea să pasioneze publicul”. Alte caracteristici: „posedă un fel de erotomanie larvată”, poartă pumnal, voiajează „prin Orient”, are idei politice care îi agită pe admiratorii săi1). Aproape sigur, ideea referitoare la „călugărul poet” i-a venit lui Bacovia din „Sărmanul Dionis”. Dar vor fi contribuit și alte sugestii. Bacovia însuși, prin viața retrasă, se va fi considerat, în forul său intim, călugăr. Frămîntările sale morale sînt, în mare, asemănătoare cu ale unuia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îi agită pe admiratorii săi1). Aproape sigur, ideea referitoare la „călugărul poet” i-a venit lui Bacovia din „Sărmanul Dionis”. Dar vor fi contribuit și alte sugestii. Bacovia însuși, prin viața retrasă, se va fi considerat, în forul său intim, călugăr. Frămîntările sale morale sînt, în mare, asemănătoare cu ale unuia dintre aceștia: se luptă cu gîndurile, mai ales cu cele despre moarte, cu fantasmele, spune din „greșelile” sale, nu prea multe, „rămînînd să plîngă pentru cele ce nu le poate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trează.// Sunt grele visuri? halucinare? -/ -Pe cer, în fund, se ilustrează/ O conștiință din noaptea mare...” 3) Printre poeții contemporani, Bacovia nu era (și asta ar mai putea constitui o explicație) singurul ispitit de dorința de a se travesti în călugăr. Procedeul se întîlnește, de pildă, și la F. Aderca: „Pasiunea mea e un călugăr medieval/ Cu o sutană lungă/ și neagră la călcîie să-i ajungă -/ și la gît cu o cruce de opal.// Cu ochii arși de ideală spuză
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
noaptea mare...” 3) Printre poeții contemporani, Bacovia nu era (și asta ar mai putea constitui o explicație) singurul ispitit de dorința de a se travesti în călugăr. Procedeul se întîlnește, de pildă, și la F. Aderca: „Pasiunea mea e un călugăr medieval/ Cu o sutană lungă/ și neagră la călcîie să-i ajungă -/ și la gît cu o cruce de opal.// Cu ochii arși de ideală spuză/ el bate ulița cotită cam pe unde/ la geam după perdele se ascunde/ sînul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
teatrului de la sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Se găsește în Dan de Vlahuță și în Hagi Tudose de Delavrancea, iar mai tîrziu în Papucii lui Mahmud de Gala Galaction, în Mihail și în Neranțula de Panait Istrati 5). Călugărul poet, personajul lui Bacovia, nu merge însă într-acolo pentru a uita o mare iubire, ca un alt Armand Duval, nici pentru hagialîc la mînăstirile din Palestina, cum s-a dus Alexandru Sahia, nici în căutarea unei schimbări de destin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
29, 1913, p. 31: „șiam rămas așa, cu brațele întinse, sorbind glasul care, ca un fior, picura din sufletul lemnului în sufletul meu”. 13. „Gratie și Palamon”, în Viața Romînească, 8, vol.31, 1913, p. 88: „Pe sub sprîncenele lui stufoase, călugărul privea rostogolirea rară și măreață de pe Arșiță, clădăraia din ce în ce mai înaltă a munților din față și toată uriașa revărsare a codrilor, ca un stăpîn nepăsător și sătul. Nici un fior, nici o descumpănire în el”. Cu totul diferită e reacția tovarășului său de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de D. Popovici, Tomul I, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1939, p. 196-197. 4. „Medievală”, în Murmurul cuvintelor, ediția cit., p. 157. 5. Istrati merită citat în acest context și pentru faptul că el însuși se autodefinește „călugăr”, în sensul că și-a păstrat credința în oameni. (Cf. Pentru a fi iubit pămîntul..., Ediție îngrijită de Al. Oprea, Ed. Tineretului, 1969, p. 170) Figurat vorbind, orice intelectual care se dedică integral vocației sale e un „călugăr”. ,,Ce întunecime
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se autodefinește „călugăr”, în sensul că și-a păstrat credința în oameni. (Cf. Pentru a fi iubit pămîntul..., Ediție îngrijită de Al. Oprea, Ed. Tineretului, 1969, p. 170) Figurat vorbind, orice intelectual care se dedică integral vocației sale e un „călugăr”. ,,Ce întunecime!...” 1. Opere, p. 469. 2. Ibidem, p. 470. 3. în ,,Revista vremii”, nr. 12, 9 aprilie 1922, p. 3 și 13, 23 aprilie 1922, p. 3. 4. Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Poezie sau Destin, ediția citată, p. 335. 5
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
numeroși poeți. O resimte, ca să încep cu un exemplu din epoca modernă, Baudelaire: „O, biet sihastru al lenei, cînd voi putea să știu/ Din trista-ntruchipare a chinului meu viu,/ Să fac un lucru-al mîinii și-a ochilor beție?” („Călugărul nevrednic”) O resimt Eminescu, Macedonski, Goga. Aproape nu e poet, cred, să nu aibă, în anumite momente, remușcări pentru „ușurătatea” existenței sale în raport cu a inșilor obișnuiți. Un asemenea contrast îl îndeamnă pe Arghezi să scrie: „Lumea plînge de necazuri/ Tu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fost folosit atât în scopuri ideologice, cât și pentru a pune o anumită ideologie sub semnul întrebării. Un exemplu timpuriu din categoria scrisorilor în care jurnalismul narativ a fost folosit în scopuri fățiș ideologice sau politice este relatarea făcută de călugărul Oderic Vitalis a morții lui William Cuceritorul în 1087. Călugărul relatează cum lorzii regelui aflat pe patul de moarte se adună în jurul său dar în clipa în care acesta moare, lorzii pleacă pe domeniile lor pentru a înăbuși răscoalele țăranilor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pune o anumită ideologie sub semnul întrebării. Un exemplu timpuriu din categoria scrisorilor în care jurnalismul narativ a fost folosit în scopuri fățiș ideologice sau politice este relatarea făcută de călugărul Oderic Vitalis a morții lui William Cuceritorul în 1087. Călugărul relatează cum lorzii regelui aflat pe patul de moarte se adună în jurul său dar în clipa în care acesta moare, lorzii pleacă pe domeniile lor pentru a înăbuși răscoalele țăranilor. Între timp, vasalii jefuiesc locuința regelui decedat: "Acești servitori, văzând
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ansamblu renumit de dansurti „Obîrșia Cloșani”; - centru artizanal; - mari crescători de oi. PODENI. - m. arh. pop. -case țărănești tradiționale; - vatră folcorică; - elemente de port popular. PONOARELE. - m.arh. - biserica din lemn „Sf. Nicolae” (aprox. 1763); - m. arh. - biserica veche ridicată de călugărul Nicodim (sec. XIV); - m.m. monument Închinat eroilor din 1913 și 1916-1919 din satul Gărdăneasa; - m. arh. pop. - 7 mori de lemn și case țărănești; - m. n. - podul natural format din prăbușirea parțială a unei peșetri (61 m lungime și 12
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
celor aflați în nevoi. În Biserica Romano-Catolică acest aspect a mers mult mai departe, pentru că inclusiv latura monahală a fost împărțită pe diferite ordine, între care și ordinele cu caracter social, mai târziu, inclusiv astăzi, existând ordin monahal prin intermediul căruia călugărul/călugărița se îngrijește de cei aflați în dificultate. Așadar, în perioada Evului Mediu, forme de asistență socială au fost practicate în mare măsură de către Biserică. Acest aspect a avut loc și datorită înțelegerii profunde a creștinului față de semenul său: "Iubirea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cât și în plan cultural. Reușise să-i convingă pe principii creștini să participe la cruciade (1095-1272), să-i mobilizeze împotriva ereziilor (cruciada împotriva albigenzilor 1202-1229). În sânul său apăruseră ordine religioase militare și cavalerești, dar și marile ordine de călugări cerșetori, precum franciscanii (1209), carmeliții (1209), dominicanii (1215), care în numele sărăciei evanghelice renunțau la proprietăți, chiar și colective și se dedicau învățăturii și predicării. Astfel, papalitatea nu numai că s-a eliberat și a început să elibereze și Biserica o dată cu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
decât o tentativă efemeră de unificare, care a reușit însă, nu atât la nivel politic și teritorial, cât religios și cultural. "Le Goff acceptă printre meritele Imperiului Carolingian pe acela de a fi unificat organizarea monastică a Occidentului, prin acțiunea călugărilor benedictini, un proces care a fost dublat de omogenizarea liturgică, impusă de Carol cel Mare și urmașii săi pretutindeni pe teritoriul actual al Franței, Germaniei, Italiei și Beneluxului după modelul de la Roma. Dacă Biserica Catolică a fost pilonul unității creștine
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la catolicism, dar vizigoții, prin regele lor Leovigild, mai rămân arieni puțin timp. În Italia, ostrogoții sunt bătuți de generalul bizantin Narses (552), iar lombarzii veniți în Italia în anul 468, având capitala la Pavia, sunt încreștinați treptat de către catolici. Călugărul anglo-saxon Willibrord, însoțit de alții, a trecut în Germania, unde a convertit mulți frizoni, înființând un scaun episcopal la Utrecht, pus sub jurisdicția Romei (739). Carol cel Mare, în timpul domniei sale, în orice teritoriu cucerit, a organizat episcopate și abații noi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
barbarilor, au propagat valorile muncii fizice și intelectuale, au devenit și întreprinderi cu evidența costurilor și a profitului, care era reinvestit, folosit pentru noi investiții, nu consumat. Înălțarea catedralelor era modelul vizibil al investițiilor mai multor generații. Puțini la număr, călugării descopereau și promovau tehnologii productive. În Evul Mediu o treime din Europa era condusă direct de Biserică, în limba latină, cu codul canonic romano-catolic. Europa nu e numai un loc geografic spunea Papa Ioan Paul al II-lea -, ci înainte de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dat și paza cea mai puternică (Optimo cum praesidio), după cum scrie Procopiu din Cezareea și „100 de sclavi ai Romei cu soțiile și copii lor, cărora le-a zidit case în afara mănăstirii, unde să locuiască și să străjuiască mănăstirea și călugării”, după cum arată Eutychius, patriarhul Alexandriei între 933-940, care dă cele mai vechi știri despre „sclavii Romei” - abid al rum - în arabă și despre urmașii lor. Potrivit tradiției și călătorilor acești „abid al rum” sunt vlahi. Un călător englez, Thomas Herbert
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]