7,041 matches
-
în perioada 1700-1821". Debutul publicistic a avut loc în anul 1951 la ziarul “Munca”. A publicat peste 250 de articole, iar în cele 14 volume (în colaborare), a dat la iveală știri, informații, de ordinul miilor. A fost membru al cenaclurilor literare din orașele Pitești, Câmpulung-Muscel, membru fondator al Societătii literare “Anton Pann” (Rm. Vâlcea) și “Antim Ivireanul”. A decedat la 19 februarie 2008 la Rm.Vâlcea. “Analele de istorie”, “Argeș”, “Buridava”, “Caietele Bălcescu”, “Curierul de Vâlcea”, “Historica”, “Informația zilei”, “Magazin
Corneliu Tamaș () [Corola-website/Science/322137_a_323466]
-
fost puse de către patru liceeni dornici de afirmare, la inițiativa lui Lázár Botond József, care devine liderul formației. Se compun piese proprii precum: "Autostrăzi în cosmos", "De ce?", "Baka Blues", " Cât aș fi vrut...", "Opinia" etc. Au loc prestații live în cadrul Cenaclului Flacăra și la festivalul Cântarea României,unde cântă alături de trupă Flappo și Iris. În anul 1986, Sorin Blaga pleacă la Iași,pentru a urma cursurile Facultății de electrotehnica, iar Marius Macarie, părăsește și el formația, fiind repartizat că proaspăt absolvent
Orion (formație) () [Corola-website/Science/322205_a_323534]
-
român, reprezentant al generației care a pus bazele mișcării folk din România (alături de artiști precum Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Dorin Liviu Zaharia, Vali Sterian sau Mircea Florian ). De-a lungul timpului, susține concerte în Club A, Club Z, Cenaclul „Amfiteatru”, Cenaclul „Flacăra”, Cenaclul „Columna”, Serile Costinești, Tabăra de Muzică Folk de la Calafat, Festivalul „Poarta Sărutului” Tg. Jiu, ș.a Compune pentru el însuși și pentru alți colegi de breaslă în manieră integrală (muzică și text). Îmbogățește repertoriul trupei Pasărea
Horia Stoicanu () [Corola-website/Science/322259_a_323588]
-
al generației care a pus bazele mișcării folk din România (alături de artiști precum Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Dorin Liviu Zaharia, Vali Sterian sau Mircea Florian ). De-a lungul timpului, susține concerte în Club A, Club Z, Cenaclul „Amfiteatru”, Cenaclul „Flacăra”, Cenaclul „Columna”, Serile Costinești, Tabăra de Muzică Folk de la Calafat, Festivalul „Poarta Sărutului” Tg. Jiu, ș.a Compune pentru el însuși și pentru alți colegi de breaslă în manieră integrală (muzică și text). Îmbogățește repertoriul trupei Pasărea Colibri și
Horia Stoicanu () [Corola-website/Science/322259_a_323588]
-
care a pus bazele mișcării folk din România (alături de artiști precum Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Dorin Liviu Zaharia, Vali Sterian sau Mircea Florian ). De-a lungul timpului, susține concerte în Club A, Club Z, Cenaclul „Amfiteatru”, Cenaclul „Flacăra”, Cenaclul „Columna”, Serile Costinești, Tabăra de Muzică Folk de la Calafat, Festivalul „Poarta Sărutului” Tg. Jiu, ș.a Compune pentru el însuși și pentru alți colegi de breaslă în manieră integrală (muzică și text). Îmbogățește repertoriul trupei Pasărea Colibri și al interpretului
Horia Stoicanu () [Corola-website/Science/322259_a_323588]
-
magilor, vol. I”. Ideea titlului îi aparține și este prezent pe acest material cu piesele “De Ajun” și „Ce copil e mama mea” În 1997 inițiază “Gruparea Gemina”, cu scopuri meloterapeutice și de solidaritate socială. Apare pe discurile de colecție "Cenaclul Flacăra" (vol. 4 și 10) cu piesele „Lapte de lupoaică” și „Sala pașilor Pierduți”. În toamna anului 2010 finalizează înregistrările pentru primul album de autor ce se va intitula „Cireșe amare” și va cuprinde 12 piese neimprimate până acum pe
Horia Stoicanu () [Corola-website/Science/322259_a_323588]
-
(n. 18 septembrie 1950, Comănești) istoric. Profesor. Scriitor. Debutul științific și literar s-a produs în anii liceului cu proză, poezie și diverse articole. A activat în numeroase cenacluri literare liceale și studențești: „Incertitudini solare“, „Solaris“ (condus de cunoscutul scriitor de literatură SF Ion Hobana), „Climate“, „Ecouri“, etc. Aprecieri despre lucrările publicate s-au făcut în numeroase reviste de specialitate, literare sau cotidiene („Ateneu“, „Acta Bacoviensia, Anuarul Arhivelor Naționale
Corneliu Stoica () [Corola-website/Science/322325_a_323654]
-
și apoi Facultatea de Drept a Universității din București. Mai târziu a profesat în baroul de avocatură buzoian. În timpul liceului face parte din colectivul redacțional al revistei „"Licăriri literare"” (1929), revistă în care publică proză și versuri. Ca student frecventează Cenaclul Sburătorul. Regimul comunist l-a condamnat la muncă silnică în lagărul de la Periprava, din cauza convigerilor sale de extrema dreaptă. A fost întemințat în perioada 1948 - 1960. În perioada șederii sale la Buzău a fost redactor la revista „"Carnetul literar"”, în
Dem Iliescu () [Corola-website/Science/329530_a_330859]
-
Mainichi Daily News, Japonia, Haiku Novine, Jugoslavia, Poesis, Steaua, Tribuna, Haiku, Tomis,Orion, Orfeu, Sinteze literare, Poezia, Mișcarea literară, Vatra veche. A participat cu lucrări în diferite antologii: Antologia epigramei românești de pretutindeni , Antologia epigramei politice,Epigramiști români contemporani, Antologiile Cenaclului Octavian Goga, Cluj , Întâlnirile de la Nicula, Cartea mea fermecata, Scriitori gherleni, Vama literară, vol. 1, În antologii de haiku: Umbră libelulei, O sută de catarge, Luna în țândări, dar și cu lucrări în antologii străine, Ich träume deinen Rhythmus, Germania
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
A colaborat cu revista Vatra veche, Tg. Mureș și volumul de poezii Țara mea ( din care mai multe poezii au apărut în: Steaua, Poezia, Orient latin, Vatra veche). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Este membru al cenaclului , Ion Apostol Popescu " din Gherla. A publicat volumele: Epigrame - Ed. All Design Studio,1998,Cluj, Bețivul haiku, Ed. Ambasador,Tg. Mureș 1998 , Pânză de paianjen, Ed.Ambasador, Tg. Mureș, iar în 2oo3 ediția revăzuta Pânză de paianjen, Ed. Grinta , Cluj
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
administrator unic la "Editura Pontica", din Constanța (1992-2012). A lucrat și ca redactor la revista „Paradigma”, din Constanța, și coordonator al revistei după moartea soțului ei, scriitorul Marin Mincu. A fost membru fondator și apoi coordonator, după moartea soțului, al "Cenaclului literar „Euridice”" (devenit, după 2009, "Cenaclul „Marin Mincu”"). Membră a juriului și apoi coordonator, după 2009, al "Premiului literar „Euridice”" (devenit, după 2009, "Premiul „Marin Mincu”"). A ținut conferințe și comunicări pe teme literare la Universitățile din București, Chișinău, Bălți
Ștefania Mincu () [Corola-website/Science/328246_a_329575]
-
Constanța (1992-2012). A lucrat și ca redactor la revista „Paradigma”, din Constanța, și coordonator al revistei după moartea soțului ei, scriitorul Marin Mincu. A fost membru fondator și apoi coordonator, după moartea soțului, al "Cenaclului literar „Euridice”" (devenit, după 2009, "Cenaclul „Marin Mincu”"). Membră a juriului și apoi coordonator, după 2009, al "Premiului literar „Euridice”" (devenit, după 2009, "Premiul „Marin Mincu”"). A ținut conferințe și comunicări pe teme literare la Universitățile din București, Chișinău, Bălți, Cernăuți, Suceava, Târgoviște, Cluj, Sibiu, Alba
Ștefania Mincu () [Corola-website/Science/328246_a_329575]
-
care l-a absolvit în 1972. După absolvirea studiilor universitare a fost numit profesor la Liceul Pedagogic „George Coșbuc” din Năsăud, după care s-a stabilit la Bistrița unde, alături de alți colegi de generație, a făcut demersuri pentru înființarea unui cenaclu de creație la Bistrița și pentru alocarea unor spații pentru ateliere artiștilor plastici bistrițeni. În vara anului 1988 s-a aflat la Anieș împreună cu sculptorii Maxim Dumitraș, Anton Tănase și Mircea Mocanu, spre a sculpta, după un desen tehnic riguros
Grigore Bradea () [Corola-website/Science/328404_a_329733]
-
2007-2016 Petre Don este redactor, corector și editorialist la cotidianul Glasul Aradului. A debutat publicistic în 1971 (Flacăra roșie) și literar în Excelsior (1973). Editorial a debutat în anul 1983 cu antologia de poezii „Noi Poesis“. Între 1979-1986 a condus Cenaclul literar „Poesis“. A publicat poezie în Cariatide, Viața Literar-Artistică, Aradul Literar, Arca, Steaua, Tribuna, Orizont, Luceafărul. Începând cu anul 2014, publică recenzii literare în revista Arca din Arad. A câștigat mai multe premii naționale de poezie:
Petre Don () [Corola-website/Science/327531_a_328860]
-
Primul disc cu melodii din repertoriul internațional cu text scris de Józsa Erika, înregistrate cu redactorul muzical Boros Zoltán a apărut în 1982 la ELECTRECORD. Nenumărate emisiuni la TVR. Colaborare cu Teatrul Constantin Tănase 1981-1983. Nenumărate turnee prin țară împreună cu Cenaclul Flacăra și cu mari interpreți precum Marină Voica, Mirabela Dauer, Păunită Ionescu, Cornel Constantiniu, Eva Kiss, Gil Dobrică etc. ..și cu formații rock..Iris, Metropol Semnal-M...etc. În 1983 turneu cu Teatrul C. Tănase la Cairo, împreună cu Trupa de
Maria Nagy () [Corola-website/Science/327532_a_328861]
-
lui Atanasie Nasta. 2000 Prin grija fiului, Dan Ion Nasta, apare sub auspiciile Societății de Științe filologice , antologia postumă de versuri intitulată E dincolo de orice zbor o treaptă. 2012 Societatea de cultură macedoromână marchează centenarul Atanasie Nasta. Atanasie Nasta conducătorul Cenaclului George Murnu întruniri lunare la Casa de Cultura a Sectorului 1 • ședinte literare cu invitați din edituri și redacții literare (Theodor Vârgolici, Zigu Ornea, Valeriu Râpeanu, Hristu Cândroveanu); • evocări de personalități aromane din domeniile filologie, istorie, traduceri, cinematografie și arte
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
hop, ascultând albume ale unor rapperi sau grupuri străine precum Wu-Tang Clan, Das EFX, Noughty by Nature și Onyx. Prima apariție în direct a lui raku a avut loc în anul 1995, în cartierul Berceni, în timpul unei propagande politice a cenaclului „Totuși iubirea”. A urmat o serie de concerte în diferite orașe ale țării. Prima apariție discografică a lui raku a fost pe compilația "Marpha Hip Hop 2", în anul 1997. Cu sprijinul formației Morometzii, raku a activat într-un grup
Raku (rapper) () [Corola-website/Science/327209_a_328538]
-
Visam de când eram copii / Să trecem Carpații / Ne trebuie Ardealul, / De-o fi să ne-ngroape de vii!”". Celor 3 strofe originale li s-au adăugat apoi alte 6 (una la început, alte cinci la final), în timpul regimului comunist, de către Cenaclul Flacăra, după cum recunoaște chiar poetul Adrian Păunescu: "„(Acesta este) un cântec pe care trebuie să-l aflați, un cântec care trebuie să rămână și în memoria generațiilor următoare așa cum a rămas în memoria corurilor de de țărani din Transilvania, din
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
ale istoriei și restul le-am scris noi, în vremea noastră, cu gândurile noastre, cu starea noastră de spirit, cu dorința noastră de pace, dar și cu sentimentul ca decurgem dintr-o galerie puternică de înaintași demni.”" Versurile adăugate de Cenaclul Flacăra sunt majoritatea adăugiri post-facto, de natură istorică și patriotică, referitoare la Marea Unire de la 1918 (strofa 1: Un cântec de luptă bătrân ca Unirea / Voi, compatrioți, ascultați”"; strofa a 5-a: ""Cu săbii făcură Unirea, ce inimi / Spre Alba
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
(n. 26 septembrie 1950, Duda, județul Vaslui - d. 11 mai 2004) a fost un cântăreț de muzică folk care a cântat în anii 1970 în Cenaclul Flacăra. A absolvit Liceul Pedagogic din Iași și a fost învățător la școala din comuna Duda-Epureni. era cunoscut pentru cântecele „Cuvântul lui Roată către Divan”, „Povestea eroilor”, „Bătălia de la Vaslui”, „Copii de țărani” sau „Nuntă scurtă”. Melodia care l-a
Valeriu Penișoară () [Corola-website/Science/330787_a_332116]
-
director la Pinacotecii din orașul Brăila. În 1951, este primit ca membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția grafică, iar între 1965-1968, a fost profesor la Școala Populară de Artă din Brăila. Între 1955 și 1965, a fost secretarul Cenaclului U.A.P. Brăila. La 15 mai 1968, în sala unde își pregătea viitoarea expoziție, pictorul Gheorghe Naum s-a îndreptat către fereastra încăperii, privind lumina, atât de dragă lui, și a căzut pe podea. A decedat fulgerător din cauza unei insuficiențe
Gheorghe Naum () [Corola-website/Science/330090_a_331419]
-
muzică folk în anul 1978, la Beclean. Invitat de o trupă de teatru să cânte în antract, a interpretat Plumb și Lacustra (pe versuri de George Bacovia și, așa cum îi place să spună, în tălmăcire muzicală proprie). Este membru al Cenaclului Flacăra în anii 1984 și 1985. Debutul s-a produs cu un cântec propriu, "Pian", dublat apoi de un altul, pe versurile lui Adrian Păunescu, "Cântec de război" ("Substantivele"). Tot din timpul Cenaclului datează și "Floare la rever", pentru care
Florin Săsărman () [Corola-website/Science/330173_a_331502]
-
în tălmăcire muzicală proprie). Este membru al Cenaclului Flacăra în anii 1984 și 1985. Debutul s-a produs cu un cântec propriu, "Pian", dublat apoi de un altul, pe versurile lui Adrian Păunescu, "Cântec de război" ("Substantivele"). Tot din timpul Cenaclului datează și "Floare la rever", pentru care Adrian Păunescu a scris versurile special, așa cum va mai face același lucru peste ani, la Năsăud, pentru "Muchia de cuțit" și "Întoarcerea acasă". La sfârșitul anului 1984 primește Marele premiu al Cenaclului Flacăra
Florin Săsărman () [Corola-website/Science/330173_a_331502]
-
timpul Cenaclului datează și "Floare la rever", pentru care Adrian Păunescu a scris versurile special, așa cum va mai face același lucru peste ani, la Năsăud, pentru "Muchia de cuțit" și "Întoarcerea acasă". La sfârșitul anului 1984 primește Marele premiu al Cenaclului Flacăra pentru debut. Participă cu recitaluri muzicale la numeroase întâlniri literare în țară (ex: Festivalul Internațional de Poezie Sighetul Marmației, începând din 1994, anual, cu recital de muzică folk, Festivalul "Aurel Dumitrașcu", Piatra Neamț etc.), dar și în străinătate (ex. Olomouc
Florin Săsărman () [Corola-website/Science/330173_a_331502]
-
securității de atunci. I se înscenează diferite mascarade, cu scopul de a-l convinge să colaboreze cu KGB-ul de atunci și să renunțe la lupta de eliberare națională. Refuză cu stoicism și neostoita încăpăținare. Fondează la începutul anilor 90 Cenaclurile literar-muzicale și social-politice SOL (Leonard Tuchilatu) și Clopotarii. Se implică, împreuna cu membrii Cenaclului CLOPOTARII, în campania electorală pentru susținerea candidatului Nicolae Costin din partea Frontului Popular din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]