7,540 matches
-
diferențele existând eventual, acolo unde ele chiar există, la nivel de eficacitate ale acestor politici: birocrația și aparatul represiv bolșevice s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele aristocratice, țariste, cu tot ce-a însemnat asta bine și rău. Cenzura, pușcăria politică, lagărul de muncă siberian, cenzura, teroarea polițienească, crima politică, reprimarea libertăților individuale, controlul populației prin agenți ai serviciilor secrete, toate au existat în Rusia țaristă înainte de a fi folosite de regimul bolșevic. Tot parte a influenței tradiției politice
Comunism () [Corola-website/Science/297923_a_299252]
-
există, la nivel de eficacitate ale acestor politici: birocrația și aparatul represiv bolșevice s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele aristocratice, țariste, cu tot ce-a însemnat asta bine și rău. Cenzura, pușcăria politică, lagărul de muncă siberian, cenzura, teroarea polițienească, crima politică, reprimarea libertăților individuale, controlul populației prin agenți ai serviciilor secrete, toate au existat în Rusia țaristă înainte de a fi folosite de regimul bolșevic. Tot parte a influenței tradiției politice ruse asupra practicii comunismului bolșevic este și
Comunism () [Corola-website/Science/297923_a_299252]
-
și preocupări comunitare? 6. Unde ar trebui să ne focusăm energiile: în plan local sau internațional? În proiecte artistice sau pedagogice? 7. Mai este posibil să creăm proiecte politice legitime când ne confruntăm cu atitudini de globalizare defectuoase, cu o cenzură guvernamentală, cu o cultură a panicii, reality show-ululi și cu pasivitatea generală a cetățenilor? Mai putem produce schimbare în societatea în care trăim în care toate schimbările devin automat marketizate, mărfuri instantanee? Dacă suntem interesați să performăm în fața unor spectatori
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
pseudo-artă cu cel mult valoare documentar-istorică, din moment ce, oricât de apreciabile ar fi abilitățile unora dintre reprezentanți, produsele lor artistice sunt ”contaminate” încă din faza elaborării. Nu doar teoria care îl fundamentează, ci și practica, arta făcută împreună cu partidul, procesul de cenzură și aprobare, procedurile prin care regimul a căutat să le îmbunătățească viața artiștilor, arată cât de inseparabile sunt cele două, artă și politică, în realismul socialist, politicul contaminând astfel procesul artistic și anulându-i valoarea. </spân></spân></p> În fine
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
costurile sale se ridică la numeroase milioane de dolari, iar mijloacele de distribuție și expunere se găsesc în mâinile dușmanului? Cum să asiguri continuitate procesului de lucru? Cum să ajungi cu acest cinema la popor? Cum să învingi represiunea și cenzura impuse de sistem? Întrebările care se pot extinde în toate aceste direcții, îi conduceau, și încă îi conduc pe mulți, la scepticism și la eschivare. „Nu poate exista un cinema revoluționar înaintea revoluției”; „cinemaul revoluționar nu a fost posibil decât
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
președinte. Dar Don Juan Carlos de Borbon a refuzat să primească de la el coroană, iar Spania a devenit un regat fără rege. S-a nascut o opoziție monarhica, pe care Franco a suprimat-o cu brutalitate. A fost impusă o cenzură strictă a presei, iar sistemul educațional era dominat de biserică catolică. Izolarea internațională a Spaniei se sfârșește în 1953 printr-un arcord cu SUA care garanta utilizarea bazelor militare. S-a semnat o înțelegere cu Vaticanul, iar în 1955, Spania
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
nu era carismatic, mic de statura, nu avea capacitatea de a vorbi în fața unui mare public, iar ca personalitate era o figură ștearsă.Franco detesta politică și pe politicieni.Toată perioadă dictaturii, cuvinte că liberalism, democrație etc. erau șterse de cenzură, iar unui apropiat Franco i-a spus să nu se bage în politică. Marea abilitate a lui Franco a fost de manipulator de oameni de pe pozițiile puterii. Profitând de putere, de prestigiul pe care l-a câștigat, de oamenii de pe
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
ani va avea loc prima sa expoziție de pictură și primul său rol, în filmul "Coliseum", regizat de Jaime de Mayora. În 1951 apare "La Colmena" (Stupul), editat la Buenos Aires, căci în Spania publicarea acestuia este interzisă de către organele de cenzură ale autorităților. În 1954, Cela se mută în Palmă de Mallorca, iar în 1956 înființează acolo revista literară de mare influență "Papeles de San Armadans", având o linie antifascista, la care au publicat scriitorii spanioli în exil din timpul dictaturii
Camilo José Cela () [Corola-website/Science/298500_a_299829]
-
de cavaler, cea mai înaltă distincție oferită de statul român. În data de 13 octombrie 2009 Klaus Iohannis a fost propus de PNL pentru funcția de prim-ministru al României după ce guvernul Boc a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură în ziua precedentă. Această propunere a fost susținută și de PSD, PC și UDMR, dar nu și de PDL. Pe data de 14 octombrie, Iohannis a acceptat candidatura, dar a doua zi, președintele Traian Băsescu l-a nominalizat pe Lucian
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
candidat pe lista lui Crin Antonescu și a fost ales prim-vicepreședinte al PNL. În februarie 2011 PNL, PSD și PC au constituit Uniunea Social-Liberală (USL). În luna mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură propusă de USL, Victor Ponta, liderul PSD, este numit în funcția de prim-ministru al României și pus în fruntea guvernului. În august 2012, UNPR s-a alăturat de asemenea USL. Până la începutul anului 2014 în USL au izbucnit multiple
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
șeful Guvernului. Constituția prevede posibilitatea suspendării unui membru al Guvernului de către președinte doar dacă este urmărit penal pentru fapte comise în timpul mandatului. În aceste condiții, PNL, partidul care l-a sprijinit pe Iohannis în alegeri, a depus două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Ponta, ambele eșuate (în 5 iunie și 21 septembrie). Liberalii nu au reușit să atragă de partea lor UNPR, partid de care depindea schimbarea majorității. Deși a purtat negocieri cu președintele Iohannis, și l-a sprijinit punctual în
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
Paralel este și cercetător la Institutul de matematică al Academiei, până la desființarea acestuia în 1975, Pe timpul comunismului va publica parte din cărțile sale în serial în "Viața studențească", săptămânal care apărea sub egida Uniunii Tineretului Comunist, mai puțin vizată de cenzură și era calea prin care comentariile sale asupra științei, dar nu numai, puteau ajunge la publicul cel mai receptiv, format din studenți și din intelectualii interesați de aducerea la zi a cunoștințelor intr-o epocă din ce în ce mai închisă față de exterior. Va
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
el un concert, fiind cel care în urmă cu opt ani jucase în „Tinerii”, film care a stat la baza multor formații rock românești. Între timp, membrii Phoenix fuseseră cazați la Hotelul Nord din București pentru a fi vizionați de cenzură. În timpul desfășurării festivalului, Chiriac s-a întors de la Brașov cu vestea proastă a anulării concertului, dar s-a reîntors în speranța rezolvării problemei "în extremis". Nereușind să convingă organizatorii, ca protest, s-a închis în camera sa de hotel și
Cornel Chiriac () [Corola-website/Science/307317_a_308646]
-
unicul onor oficial de care a avut parte. În timpul Războiului Civil a fost amenințat de către carliști și a emigrat la Paris, unde a locuit până la sfârșitul războiului. S-a întors în țară după terminarea conflictului, dar a avut probleme cu cenzura, care nu i-a permis publicarea romanului având ca temă Războiul Civil, „"Miserias de la guerra"”, nici continuarea lui, „A la desbandada” („"La debandadă"”). A organizat o tertulie cu caracter sceptic, la care a avut onoarea să participe și Juan Benet
Pío Baroja () [Corola-website/Science/308574_a_309903]
-
muște"”) (1938), "Laura o la soledad sin remedio" (1939), "El caballero de Erlaiz" (1943), "El hotel del Cisne" (1946) sau "El cantor vagabundo" (1950). În ultimii săi ani a încercat să scrie o nouă trilogie, despre Războiul Civil Spaniol, dar cenzura franchistă nu i-a permis publicarea ei; cu trecerea la democrație, însă, o parte din ele a început să fie publicată; prima a fost „"Miserias de la guerra"”, și s-a anunțat publicarea următoarei, „"A la desbandada"”. Între 1913 și 1935
Pío Baroja () [Corola-website/Science/308574_a_309903]
-
la încurajarea patriotismului polonezilor, sau la mesaje care informau populația despre mersul războiului în plan internațional. După 1945, nou instauratul regim comunist a folosit afișul pentru propaganda de partid, pentru a susține „binefacerile“ sistemului și prietenia cu Uniunea Sovietică. Deși cenzura era foarte aspră și doar prietenii regimului puteau trece de ea nevătămați, răspunsul artiștilor care se dedicau afișului nu a întârziat să sosească. Au fost create, din această nevoie, noi modalități de comunicare cu publicul, care provocau reacții intelectuale și
Poster () [Corola-website/Science/308535_a_309864]
-
și astfel, în presă apar numeroase reclame identice în limbajul lor de lemn, indiferent dacă se vindea noul televizor Sport cu C.I. sau papiote de ață produse la Terom. Promovarea unui produs, chiar și a unei cărți, trecea prin filtrul cenzurii, totul transformându-se într-un mijloc de propagandă. În anii ’60 a fost creată Întreprinderea de Stat - Reclama Comercială (Recom), direct subordonată Ministerului Comerțului și al Industriei Ușoare, unde erau realizate majoritatea aparițiilor publicitare din presa scrisă. O reclamă era
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
despre Charlotte Corday, asasina lui Jean Paul Marat, lucrare care i-a adus consacrarea ca poet. Scriitorul Maksim Gorki a cumpărat și apoi difuzat o parte bună din edițiile acestui poem, temându-se de o eventuală confiscare a volumelor de către cenzură, sub pretextul incitării la teroare. O parte din opera poetică, foiletoanele și articolele lui Jabotinski au fost publicate în culegeri separate in anii de dinaintea revoluției: de pildă «В студенческой богеме» („Despre boema studențească”) (dedicată vieții studențimii italiene), «Десять книг" (Zece
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
a Katiușei, atribuind vastelor tablouri sociale doar rolul unui fundal pe care se desfășoară acțiunea. Presa reacționară nega valoarea artistică a romanului, văzând în el "un fel de caricatură a orânduirii și societății contemporane". Anton P. Cehov spune despre "Învierea": Cenzura țaristă n-a admis romanul spre publicare în forma în care a ieșit din mâna scriitorului. Din 129 de capitole numai 25 au fost publicate fără denaturări, iar trei au fost cu totul eliminate: două capitole închinate serviciului divin din
Învierea (roman) () [Corola-website/Science/308689_a_310018]
-
a aprobat înființarea dictaturii Metaxas semnând decretul de dizolvare a parlamentului, a interzis partidele politice și a abolit constituția. Regele împreună cu prim-ministrul Metaxas au dezvoltat un regim fascist în care oponenții politici au fost arestați și a impus o cenzură strictă. Un index al cărților interzise include lucrările lui Platon, Tucidide și Xenofon.
George al II-lea al Greciei () [Corola-website/Science/308257_a_309586]
-
lui 1823, dar aceasta s-a datorat în mare parte din cauza popularității lui Rossini și a stilului italian de operă, dar și a eșecului lui Carl Maria von Weber cu "Euryanthe". "Die Verschworenen" (Conspiratorii, D. 787) a fost interzisă de cenzură (aparent din cauza titlului), iar "Rosamunde, Fürstin von Zypern" (D 797) a fost retrasă după două nopți de la premieră, din cauza piesei de teatru de proastă calitate pentru care Schubert a compus muzică neînsemnată. Dintre aceste lucrări, două dintre ele au fost
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
În anii 1966-1970 a fost redactor-șef adjunct la saptămânalul „Cultura”, funcție pe care este forțat s-o părăsească din motive ideologice. În 1969 apare volumul de versuri "Descântece de alb și negru", care imediat după apariție este interzis de cenzura sovietică, fiind considerat subversiv. Cartea, în varianta inițială, nu a mai văzut lumina tiparului. Între 1987-1988 este redactor-șef al revistei „Nistru” (redenumită în „Basarabia” în 1988). În această calitate, publică articolul "Veșmântul ființei noastre" de Valentin Mândâcanu, cu care
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
filmului a fost copleșită cu laude și s-a bucurat de succes de casă pe bătrânul continent și nu numai. În ciuda acestui fapt, reacțiile publicului la mai multe premiere din Canada și SUA au fost mai puțin favorabile (posibil datorită cenzurii de către studio). Filmul a fost editat drastic, în primul rând pentru motive comerciale. Leone, care refuzase o ofertă să regizeze "Nașul" cu 12 ani mai devreme, a fost indignat când mai mulți critici americani au numit versiunea ciopârțită a filmului
A fost odată în America () [Corola-website/Science/307594_a_308923]
-
oameni care au memorat pe de rost cărți întregi pentru a le putea transmite mai departe din generație în generație și care speră să reușească să reclădească societatea învățând din propriile greșeli. În general, romanul este considerat o critică a cenzurii statale, dar Bradbury a contrazis această interpretare. Într-un interviu acordat în anul 2007, el declara că romanul explorează efectele televiziunii și mass-mediei asupra citirii cărților. Bradbury a dezvoltat și mai mult subiectul, subliniind că în roman inculpatul nu este
451º Fahrenheit () [Corola-website/Science/307745_a_309074]
-
cărților. Bradbury a dezvoltat și mai mult subiectul, subliniind că în roman inculpatul nu este statul, ci oamenii. Totuși, în ediția broșată apărută în 1979, Bradbury a dat o nouă decodificare cărții, în care vorbește despre legătura dintre roman și cenzură. Interpretarea se regăsește și în reeditarea din 1987, care încă se mai tipărește. Către sfârșitul anilor '50, Bradbury făcea observația că romanul atinge problema alienării individului de către mass-media: În recenzia făcută pentru "Galaxy", Groff Conklin a plasat romanul "printre marile
451º Fahrenheit () [Corola-website/Science/307745_a_309074]