7,234 matches
-
motivele alese nu erau impuse. Practic, Verona a asistat la Paris la o perioadă în care impresionismul, vechi deja de un sfert de secol, începea să-și impună propriile reguli. După un an de cursuri la Paris, timp în care "Codrul Herței" a fost reprodus în Revista L'Illustration, Arthur Verona s-a întors din nou acasă. În România se declanșase deja - din anul 1896, momentul zero de reformare a artei plastice românești prin inițiativa lui Ștefan Luchian care a fondat
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
sincere și mai realiste, astfel că pendularea sa între academism și impresionism a determinat ca opera sa să fie caracterizată de un eclectism vizibil. În anul 1898, Verona a participat la Salonul Oficial ("Expoziția artiștilor în viață") unde a expus "Codrul Herței" și un "Portret de femeie". În anul 1899 a participat din nou la Salonul Oficial cu peisajul "Portul Brăilei noaptea, Portretul d-ului L. C." și compoziția "Speranța omenirii". Speranța a fost înfățișată sub chipul unei tinere fermecătoare drapată în
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
anul 1902 și, ca urmare, a început să lucreze la o mare compoziție intitulată "Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare". Pentru realizarea tabloului, artistul s-a documentat "pe teren", făcând o călătorie de la Cazane (Turnu Severin, n.r.) până în codrul Herței, pentru a vedea peisajele României și pentru a putea surprinde elementele necesare realizării unei compoziții monumentale. Fiind convins că ceea ce a realizat a fost rezultatul unui moment de inspirație, dublat de avantajele întregii sale capacități tehnice pe care o
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
reprezentativ pentru arhitectură românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea, palatul regal Cotroceni. Între 1679 - 1681, pe dealul Cotroceni, pe malul drept al Dâmboviței, domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurita ce făcea parte din faimoșii codrii ai Vlăsiei. Legenda spune că Șerban Cantacuzino, urmărit fiind de rivalul Grigore Ghica care voia să îl asasineze, se adăpostește în codrii Vlăsiei și aici își promite ca daca va scăpa cu viața va construi în acel loc o biserică
Muzeul Național Cotroceni () [Corola-website/Science/308858_a_310187]
-
al Dâmboviței, domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurita ce făcea parte din faimoșii codrii ai Vlăsiei. Legenda spune că Șerban Cantacuzino, urmărit fiind de rivalul Grigore Ghica care voia să îl asasineze, se adăpostește în codrii Vlăsiei și aici își promite ca daca va scăpa cu viața va construi în acel loc o biserică. Șerban Cantacuzino a scăpat cu viață și în scurt timp a ajuns pe tronul Țării Românești, astfel că a poruncit construirea mănăstirii
Muzeul Național Cotroceni () [Corola-website/Science/308858_a_310187]
-
et de la fin des guerres daco-romaines, în Thraco-Dacica, XIV, 1993, p. 143-148. 44.Apariția înmormântărilor tumulare și a incinerației la est de Carpați, în Memoria Antiquitatis, XIX, 1994, p. 193-199. 45.Un nou tip de idol în cultura Cucuteni, în Codrul Cosminului, S.N., 1 (11), Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, 1995, p. 191-194. 46.Personalitatea și opera lui Nicolae Iorga în viziunea lui Gheorghe Brătianu, în Codrul Cosminului, S.N., 1 (11), Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, 1995, p. 259-264. 47.Aperçu
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
XIX, 1994, p. 193-199. 45.Un nou tip de idol în cultura Cucuteni, în Codrul Cosminului, S.N., 1 (11), Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, 1995, p. 191-194. 46.Personalitatea și opera lui Nicolae Iorga în viziunea lui Gheorghe Brătianu, în Codrul Cosminului, S.N., 1 (11), Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, 1995, p. 259-264. 47.Aperçu comparatif sur le Néolithique de la Roumanie et du sud de l’Italie, în Studia Antiqua et Archaeologica, ÎI, 1995, p. 41-57. 48.Prémisses du phénomène de
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Thracologie, III, Mangalia, 1996, p. 91-93. 50.Aspecte ale spiritualității cucuteniene în lucrările cercetătoarei Meluta Marin, în Pontica, 27 (1994), Constantă, 1996, p. 19-24. 51.Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din așezarea precucuteniana de la Tg. Frumos (jud. Iași) - I, în Codrul Cosminului, S.N., 2 (12), 1996, p. 38-72 (în colaborare cu D. Boghian). 52.Sur la signification fonctionnelle des pièces semi-lunaires en argile de la civilisation de Cucuteni, în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV, 1996-1997, p. 75-82. 53.Glosar arheologic român-italian, în
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
181-192 (în colaborare cu Rodolfo Striccoli). 54.Glossario archeologico italiano-romeno, în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV, 1996-1997, p. 193-206 (în colaborare cu Rodolfo Striccoli). 55.Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din așezarea precucuteniana de la Târgu Frumos (jud. Iași) - ÎI, în Codrul Cosminului, S.N., 3-4 (13-14), Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, 1997-1998, p. 13-42 (în colaborare cu D. Boghian). 56.Îl periodo di Iași nella formazione e nell’attività di Meluta Marin, în Studia Antiqua et Archaeologica, V, 1998, p. 197-206. 57
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
l’espace Carpates-Dniestr, AMM, XV-XX, 1993-1998, p. 30-31. 58.Nouvelles données concernant la représentation de la coiffure dans la plastique de la civilisation Cucuteni-Tripolie, în Studia Antiqua et Archaeologica, VI, 1999, p. 1-10. 59.Decupajul mecanic în arheologie: utilizări și limite, în: Codrul Cosminului, 5 (15), 1999, p. 211-214. 60.Neolitizarea teritoriului României în context sud-est european și anatolian, în CercArh, XI/1 (1998-2000), 2000, p. 283-298. 61.La Roumanie du Sud-Est - Zone d’interférences et de fusions culturelles à la fin du
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
und Kulturgeschichte der Jungstein-, Kupfer- und Frühbronzezeit zwischen Karpaten und Mitteleren Taurus, Mainz am Rhein, 1993, în Arheologia Moldovei, XVIII, 1995, p. 335-337. 20.Le génie de l’homme. Dès origines à l’écriture, Saint Gerard de Brogne, 1995, în Codrul Cosminului, S.N., 2(12), Suceava, 1996, p. 704-706 (varianta în limba franceză în Studia Antiqua et Archaeologica,III-IV, 1996-1997, p. 207-210). 21.L’insediamento preistorico di Terragna, Manduria, 1995, în Studia Antiqua et Archaeologica,III-IV, 1996-1997, p. 213-214. 22.R.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
cele mai reprezentative creații au fost: "Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu, portretul lui Tudor Vladimirescu, Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmisegetuza, Legenda meșterului Manole, Moartea lui Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mare după bătălia de la Codrii Cosminului" și "Sacrificiu roman". Tematica socială prezentă și ea în opera artistului se remarcă în tablourile în care pictorul a înfățișat oameni ai străzii, cerșetori și copii săraci. În plus, Sava Henția a realizat picturi din care transpare pitorescul iarmaroacelor
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
dimensiuni, deoarece un desen din anul 1900 folosește o altă ipostază a studiului, închipuind momentul de sfințire a bisericii aceleiași mânăstiri. În perioada 1897 - 1902, Sava Henția a înfățișat "Moartea lui Ștefan cel Mare", "Ștefan cel Mare după bătălia de la Codrii Cosminului", "Sacrificiu roman" și a reluat portretele de voievozi pe care le desenase cu ani în urmă (1883). Aceste portrete au făcut parte dintr-un proiect pentru un mare panou decorativ. Prin faptul că artistul a perseverat în crearea unor
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
uniți când neuniți, stabil s-au unit la 1780. Azi au o biserică de lemn de legea greco-catolică, este cam la mijlocul satului și a fost făcută de iobagi și de meșterul ” Petre”, din goroni tăiați din același loc, căci era codru în jur. Azi îi zic Codrișor la dealul din sus de biserică. Biserica e de 12 metri de lungă, 5 lată fără târnațiu; cu turn cam scurt cu păreți scunzi care sunt numai din șase bucăți de scânduri late de
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil. În această biserică, când încă se afla în Elciu, trebuie să fi slujit și Țiple Popa care, împreună cu Ioan Zugravul din Elciu ajung să picteze spre sfârșitul secolului al XVIII-lea mai multe biserici din zona Codrului. Pictura realizată de cei doi se remarcă prin bogăția scenelor și programul iconografic unitar. Singura lucrare semnată de către cei doi zugravi ce se păstează este pictura bisericii de lemn din Chieșd dar se presupune că aceștia au zugrăvit și bisericile
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
aflat, s-a dus la post și le-a dat câte 2 săptămâni de spitalizare la toti jandarmii. A fost arestat și condamnat. În închisoare a intrat în legătură cu diverse personaje certate cu orânduirea. La întoarcerea lui s-a oprit în codrul Gurandei să-și întâlnească prieteni din ocna. Aceștia formau o bandă de hoți printre care erau și vestiții Mazăre și Căsăndrel, spaimă codrilor Moldovei. S-a întors apoi acasă, unde Hareta i-a povestit toate mizeriile suferite de ea din partea
Haiducul Coroi () [Corola-website/Science/309381_a_310710]
-
În închisoare a intrat în legătură cu diverse personaje certate cu orânduirea. La întoarcerea lui s-a oprit în codrul Gurandei să-și întâlnească prieteni din ocna. Aceștia formau o bandă de hoți printre care erau și vestiții Mazăre și Căsăndrel, spaimă codrilor Moldovei. S-a întors apoi acasă, unde Hareta i-a povestit toate mizeriile suferite de ea din partea jandarmilor, în tot acest timp. Coroi s-a ascuns vreo câteva zile, apoi într-o noapte a intrat din nou în postul de
Haiducul Coroi () [Corola-website/Science/309381_a_310710]
-
acest timp. Coroi s-a ascuns vreo câteva zile, apoi într-o noapte a intrat din nou în postul de jandarmi, i-a bătut bine, i-a legat și le-a luat toate armele și muniția. A fugit apoi în codru, la vechile lui cunoștințe. În scurt timp a devenit căpetenia lor, interzicându-le să jefuiască oamenii săraci la drumul mare. Aduce sub comanda lui un alt hoț faimos din Transilvania numit Ungureanu, care devine mâna lui dreapta. În scurt timp
Haiducul Coroi () [Corola-website/Science/309381_a_310710]
-
Jiul de Sus, județul Dolj - Stația Telegrafo-Poștală Filiași» (satul Florești aparține azi județului Gorj). Într-o scrisoare către colegii din redacția "Timpului", poetul aprecia ținutul ca fiind deosebit de pitoresc: «Locul în care sunt e cât se poate de frumos. Râuri, codru, șes, dealuri, munții în depărtare, frumos adecă în puterea cuvântului, încât să fiu Bodnărescu aș nenoroci poate "Convorbirile" cu amintiri de călătorie ale unui june. Dar numai grijă asta n-o am, ci mă mărginesc a mulțumi zeilor îndeobște și
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
a câștigat repede prețuirea oamenilor, împrietenindu-se mai întâi cu preotul Dumitru Duțescu, a cărui fiica, Elenă, în peregrinările prin Pădurea Carpadia și pe platoul , a devenit acea crăiasa cu părul moale și cu ochii vineți, din poemul "Freamăt de codru:" «Tresărind scânteie lacul / și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, / Las aleanul să mă fure / și ascult de la răcoare / Pitpalacul. Din izvoare și din gârle / Apă sună somnoroasa; / Unde soarele pătrunde / Printre ramuri a ei unde, / Ea
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
perechii primordiale din raiul de dinaintea căderii în păcat, prin cuplul „protagonist“, El („poetul“) - Ea („iubita“)". Se pare ca Elenă Duțescu (Stoiculescu, după căsătoria cu un arendaș din Bulbuceni-Gorj) a fost în posesia „primei variante cu dedicație“ a poemului "Freamăt de codru", poate varianta despre care Perpessicius spune că are «trei strofe mai mult decat textul definitiv», «înfățișând codrul ca martor tăinuitor al dragostei poetului», cât și în posesia unei fotografii care, daca nu este cea publicată de revista "Ramuri", în jurul căreia
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
ca Elenă Duțescu (Stoiculescu, după căsătoria cu un arendaș din Bulbuceni-Gorj) a fost în posesia „primei variante cu dedicație“ a poemului "Freamăt de codru", poate varianta despre care Perpessicius spune că are «trei strofe mai mult decat textul definitiv», «înfățișând codrul ca martor tăinuitor al dragostei poetului», cât și în posesia unei fotografii care, daca nu este cea publicată de revista "Ramuri", în jurul căreia s-au iscat atâtea controverse, își mai așteaptă încă descoperitorul; ar putea fi vorba de una din
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
-n faguri, / Ca s-o aștern frumos în lungi șiraguri, / Ce fără piedici trec sunând cezura.»), "Vre o zgatie de față" (patru catrene pe tema tipologiei feminine în trecerea / petrecerea vârstelor), "Revedere" (meditație asupra raportului efemer-peren / etern, unde se pro-jetează "codrul" ca simbol al veșnicirii, al statorniciei Dacoromânității la Carpați / Dunăre, în ciuda istoriilor vitrege), " Fiind băiet păduri cutreieram" - despre care notele lui Perpessicius relatează în acest sens: că ar fi compuneri «din 1878, cam de pe vremea când traducea (...) fragmentele lui Hurmuzaki
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
pompoasă, adesea ininteligibilă. Prima direcție este agresiv-infatuată, etichetează cu lejeritate, e dogmatică și, chiar dacă nemărturisit, dă dovadă de spirit gășcar. A doua, însă, se pitulează atât de bine după catene de concepte, încât judecata de valoare se rătăcește într-un codru de neologisme pretențioase. În felul acesta, criticul este la adăpost atât de dușmanii literari, cât și de suspiciunea de a fi înzestrat cu personalitate. Critica literară occidentală își are rădăcinile în Grecia antică, unde se preocupa mai ales de poezie
Critică literară () [Corola-website/Science/310426_a_311755]