10,570 matches
-
și nou, între dorința de schimbare și nevoia de a menține o stare confortabilă, oferită de comportamentele înrădăcinate. Acest aspect aduce în atenția noastră problematica paradoxurilor care caracterizează procesul de schimbare a organizației școlare. Pentru a înțelege mai bine natura contradicțiilor schimbării, ni se pare relevantă, prin puterea exemplului, experiența terapeuților. În foarte multe cazuri, la nivelul pacienților aflați în tratament, în locul maturizării își fac simțită prezența fenomenele de regresie, explicate prin puterea forțelor repetitive care acționează la nivelul psihicului uman
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
b) Definirea scopurilor reale eliminarea falselor scopuri În orice proces de intervenție, scopurile oferă avantajul că permit ghidarea acestuia și clarificarea sensului schimbării. Inițiatorii intervenției au însă obligația să definească adevăratele scopuri, pentru a evita: * Cererile paradoxale, ca urmare a contradicțiilor ce pot apare între directive ce se exclud reciproc (de exemplu, "Schimbați totul, dar respectați structurile existente"); * Cererile utopice ce presupun obiective inaccesibile; * Cererile-soluții care, de multe ori, au rolul de a masca adevăratele probleme și vizează soluții inutile; * Cererile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de declanșarea schimbărilor culturale. h) Mediu profesional insuficient controlabil de către adulții din exteriorul școlii; mai mult, copiii nu au posibilitatea de a reacționa, de a lua atitudine față de prestația cadrului didactic. 2. Factori endogeni a) Confuzia obiectivelor, dar și o contradicție între ceea ce se așteaptă de la elevi și comportamentul efectiv al profesorilor. b) Lipsa unor recompense pentru inovatori sau promovarea pe baza unor criterii ce țin de vechime, popularitate, influență și nu de competența profesională. c) Uniformitatea abordării, lipsa unui învățământ
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ce exprimă consumul optim al resurselor; * Precizia și simplitatea, ceea ce implică stabilirea acelor obiective și resurse care se dovedesc necesare susținerii intențiilor; * Sistematizarea, lizibilitatea și claritatea în concepere și redactare; * Operaționalitatea (aplicare ușoară); * Unitatea și consistența, astfel încât să nu conțină contradicții conceptuale; Continuitatea, acțiunile decurgând firesc unele din altele; * Flexibilitatea, adaptabilitatea la situații noi, ceea ce presupune și alocarea unor resurse pentru situații neprevăzute; * Încadrarea optimă în timp, pentru fiecare etapă fiind prevăzute repere temporale; * Viabilitatea și repetabilitatea, astfel încât să poată fi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizaționale; * face organizația distinctă față de alte organizații; * conferă simțul identității și al solidarității printre angajați; * reunește oamenii pentru a coopera, generează implicare organizațională; * crește stabilitatea angajaților pe posturile lor prin însușirea valorilor organizației; * ajută la direcționarea individului în interiorul organizației; * rezolvă contradicții și paradoxuri care pot apărea în lipsa ei; * structurează comportamentele, atitudinile în interiorul organizației, dezvoltând sistemul de norme și asigurând aplicabilitatea acestora. Putem constata cu ușurință că aceste caracteristici reflectă în realitate funcțiile esențiale pe care le îndeplinește cultura unei organizații. În
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mediului social, dar și soluție pentru adaptarea organizațiilor la noile provocări sociale, managementul strategic și-a conturat în timp, și nu foarte ușor, câteva paradigme de analiză și acțiune practică. Apariția sa a generat reflecții critice asupra trecutului și prezentului, contradicții explicative, precum și încercări de stabilire a celui mai eficient model de interpretare și aplicare practică. Majoritatea specialiștilor au fost inițial interesați să găsească un răspuns plauzibil la câteva întrebări fundamentale: "Ce variabilă socială a determinat de fapt evoluția organizațiilor și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ar trebui să motiveze școala în sensul dezvoltării tuturor dimensiunilor sale, inclusiv în planul creșterii calității serviciilor educaționale. În ceea ce privește stabilirea strategiilor și planificarea strategică, deși sunt recunoscute ca două funcții esențiale ale managementului strategic, ele au suscitat printre specialiști adevărate contradicții legate de utilitatea lor reală, motiv pentru care nu putem vorbi de existența unui singur model de analiză a managementului strategic. Astfel, unii au considerat că, atât timp cât pentru organizații învățarea și adaptarea la solicitările mediului extern sunt vitale, reflecția permanentă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
roman, de literatură, ca formă de oglindire a vieții. Autorul Desperado nu face literatură, el pretinde pentru cine are vreme să-i dea crezare că scapă din tipare (inclusiv tiparul temporal) și face viață. Post-timpul operei Desperado relectura Confruntat cu contradicția dintre dorința autorului Desperado de a-și ancora opera în real și nevoia lui de a se delimita de tot ce s-a mai făcut, de a pleca din convențiile realului așa cum le știam de secole, lectorul își ia măsuri
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sec și de uscat celor mai tineri din public, care erau de altfel terorizați. Unde era oare plăcerea lecturii? Descoperirile fiecăruia, bucuria creșterii intelectuale? (p. 225) E evident că nu o aprobă pe Robyn. Vede în ea un nod de contradicții fundamentale și n-are niciun chef să descâlcească jargonul doar de dragul limbajului. David Lodge însuși a făcut tot ce i-a stat în putință să descurajeze jargonul în opera lui critică. Pe când era încă universitar și se supunea regulilor universitare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Vezi cazul lui Flaubert. LV. Câmpul tău de bătaie este viața afectivă a personajelor. Ai vrea s-o ocrotești, dar o sfărâmi în replici puse pe hârtie (vezi Talking It Over). Rezultă de aici ceea ce am numit emoția întârziată: o contradicție atât de incitantă încât relectura devine un sine qua non. O relectură care nu urmărește șiretlicuri de tehnică, ci se insinuează în sensibilitatea labirintică a autorului. Cât din ființa ta pui în aceste personaje? Există undeva în cărțile pe care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dramatică dar și retorică, din aceea care se asociază cu comedia și satira. Dar ai perfectă dreptate că e și o blândețe, o tandrețe, o latură afectivă în opera mea (unii critici o numesc chiar sentimentală). Nu văd aici nicio contradicție. Unul din idolii mei literari este Dickens, care e și ironic și afectiv până la sentimentalism în unele laturi ale operei lui. Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos". "Compasiune" e poate mai aproape ca termen. Nu mă cred un romancier
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
este condusă de conștiință, care îi deschide poarta spre înțelegerea abstractă, spre înțelegerea unei dinamici spirituale dialectice aparte, de cunoaștere a realităților fizice, biologice și istorice în care trăiește. Dialectica hegeliană este de sorginte herac-litiană, cu o importanță centrală datorată contradicțiilor și rezolvării acestora. În aceste contradicții și în depășirea lor se află motorul dezvoltării societății omenești. Contradicțiile sunt generate de confruntarea subiectului cunoscător cu lumea, cu cea naturală și cea socială. Este o lume în care omul este interpretat ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deschide poarta spre înțelegerea abstractă, spre înțelegerea unei dinamici spirituale dialectice aparte, de cunoaștere a realităților fizice, biologice și istorice în care trăiește. Dialectica hegeliană este de sorginte herac-litiană, cu o importanță centrală datorată contradicțiilor și rezolvării acestora. În aceste contradicții și în depășirea lor se află motorul dezvoltării societății omenești. Contradicțiile sunt generate de confruntarea subiectului cunoscător cu lumea, cu cea naturală și cea socială. Este o lume în care omul este interpretat ca o ființă socială care își clădește
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aparte, de cunoaștere a realităților fizice, biologice și istorice în care trăiește. Dialectica hegeliană este de sorginte herac-litiană, cu o importanță centrală datorată contradicțiilor și rezolvării acestora. În aceste contradicții și în depășirea lor se află motorul dezvoltării societății omenești. Contradicțiile sunt generate de confruntarea subiectului cunoscător cu lumea, cu cea naturală și cea socială. Este o lume în care omul este interpretat ca o ființă socială care își clădește acolo propria sa identitate, propria sa istorie. Pe de o parte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
istorie. Pe de o parte, omului i se recunoaște apartenența la natură și pașii realizați pentru a se detașa de ea, pe de altă parte, sunt luate în considerare efectele alienante ale civilizației și progresului social. Ambele sunt generatoare de contradicții, pe care omul trebuie să le învingă. Din această confruntare rezultă un Om Dumnezeu, un om cuceritor al lumii și obiectelor, un stăpân al "cunoașterii absolute", cu implicații deopotrivă antropologice și cosmologice. Raționalismul hegelian a fost o reușită a cunoașterii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai diverse situații, putea deja să se detașeze de cauza sa morală originară, de unde să treacă pe planul abstractului. Cu alte cuvinte, individualitatea concretă a putut fi reprezentată în cadrul unui organism corporal, a existenței omului în natură, neantrenat în rezolvarea contradicțiilor, de diferite feluri, ale acestei existențe sociale. Prin implicarea în rezolvarea contradicțiilor vieții ia naștere un "eu", ca generator de activitate spirituală, de reflectare subiectivă, realizată prin angajarea unor raporturi spațio-temporale tot mai conștiente. Reflectarea obiectelor din jur se realizează
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
originară, de unde să treacă pe planul abstractului. Cu alte cuvinte, individualitatea concretă a putut fi reprezentată în cadrul unui organism corporal, a existenței omului în natură, neantrenat în rezolvarea contradicțiilor, de diferite feluri, ale acestei existențe sociale. Prin implicarea în rezolvarea contradicțiilor vieții ia naștere un "eu", ca generator de activitate spirituală, de reflectare subiectivă, realizată prin angajarea unor raporturi spațio-temporale tot mai conștiente. Reflectarea obiectelor din jur se realizează prin raportare la acest "eu" ca o realitate de conștiință care acționează
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe gândirea filosofică a celor care pătrundeau interioarele vieții sufletești. Desigur, în domeniul științelor naturii învățătura lui Aristotel a rămas o culme inegalabilă. Discipolii lui au fost denumiți peripatetici, epicurieni și stoici. Aceștia și-au propus să rezolve multe din contradicțiile existente în sistemul aristotelian, pe cele care s-au referit la explicarea lumii materiale, sistemul viu, reflectarea mentală, acordând atenție crescută problemelor legate de etica relațiilor dintre oameni. În modul de înțelegere a rădăcinilor cunoașterii s-a produs o schimbare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
concept. Pentru acest lucru, ei au plecat de la Socrate, de la rolul pe care acesta l-a dat logicii, momentelor de necesitate de acest fel, celor de generalizare, de clasificare a gândurilor. Stoicii au evidențiat însemnătatea judecăților de analogie, compunerea, negarea, contradicția ș.a. Stoicii au fost cei care au constatat că elementele componente ale judecăților sunt decisive pentru elaborarea legăturilor asociative. Ei au evidențiat totodată însemnătatea intenției în diversele etape de realizare a cunoașterii conceptuale. Soluția stoicilor are o serie de avantaje
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
optimism a fost formulată o detașare decisivă de explicațiile teologice, pentru a fi conturată o nouă perspectivă asupra disponibilităților nelimitate de perfecționare a omului și a naturii sale. A fost, astfel, găsită formula unei explicații care nu intră direct în contradicție cu soluția biblică, a păcatului originar, sursa de bază a imperfectibilității umane. Conform ei, în concepția lui La Mettrie, omul este un copil al naturii, ordinea socială existentă trebuie să fie pusă în permanență în acord cu necesitățile și nevoile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să le valorifice ca experiență personală și a altora. Lucrurile care se asociază între ele corespund unui fenomen propriu acțiunilor mentale, acțiuni care la om, spre deosebire de animale, au șansa să fie direcționate rațional. Noțiunea percepțiilor neconștientă s-a plasat în contradicție cu concepția carteziană despre conștiință. În acord cu aceasta din urmă perspectivă, dincolo de ce se obține prin introspecție nu existau decât procese materiale, fiziologice. Or, când Leibniz a arătat că actul de conștiință are la bază nu doar procese fiziologice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ai științelor naturii, biologi, respectiv fiziologi. S-au putut astfel realiza noi contribuții în domeniul cunoașterii vieții psihice, de așezare a terenului necesar nașterii psihologiei ca știință de sine stătătoare. În gândirea științifică a acestui veac s-au accentuat considerabil contradicțiile dintre concepția reflexologică carteziană și progresele realizate în domeniul fiziolologiei nervoase. Pentru interpretarea fenomenelor sufletești, a devenit necesară crearea și formularea unor noi termeni, a unor noi concepte, capabile să deschidă noi perspective de abordare, cu referire directă la "activitatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
perspectivă, implicarea de noi instrumente și mecanisme indispensabile pentru explicarea recepției senzoriale, pentru evidențierea rolului activităților de mișcare. Din perspectiva concepției evoluționiste, se adeverea tot mai mult faptul că soluțiile mecaniciste nu că erau false, dar se dovedeau generatoare de contradicții și, în final, sfârșeau tot în dualism. Un astfel de capăt de pod l-a reprezentat la acea vreme încercarea de a demonstra reflexologic existența unei "scări" după care se organizează reflectarea senzorială, de producere a mișcărilor progresiv mai complexe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reprezentat o legătură cauzală dintre excitația fizică generată de agentul stimulator extern în creier și actul propriu-zis senzorial. Pentru că, în momentul următor, din perspectiva a ceea ce se întâmplă fiziologic la nivelul respectivei modalități senzoriale, explicația sa avea să genereze insurmontabile contradicții. Dar aceasta nu înseamnă că pe Helmholtz soluția lui Müller l-a mulțumit în întregime. De altfel, câte puțin, el se va abate de la această teorie; nu într-atât însă, încât, să reușească să preîntâmpine contradicțiile deja generate, dintre nativism
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
avea să genereze insurmontabile contradicții. Dar aceasta nu înseamnă că pe Helmholtz soluția lui Müller l-a mulțumit în întregime. De altfel, câte puțin, el se va abate de la această teorie; nu într-atât însă, încât, să reușească să preîntâmpine contradicțiile deja generate, dintre nativism și empirism. După Müller, modalitățile senzoriale sunt cele care decid și fundamentează ce anume se va reflecta, decid asupra însemnătății a ce este reflectat senzorial selectiv din întregul câmp de recepție. Deci, și localizarea fiecărui obiect
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]