9,371 matches
-
de comparație sensul existenței. Zăresc aici riscul unei circularități: sensul existenței devine a scrie despre sensul existenței. O pot depăși doar mutând atenția pe o alta: de unde vine nevoia de sens al existenței (și de sens în general)? Încerc să conturez răspunsuri posibile într-o lucrare ce și-a propus ca temă analiza conștiinței. Până atunci trebuie să-i desfășor hermeneutica. A fi credincios înseamnă a-ți proiecta existența în contextul unui dincolo; ceea ce presupune o renunțare la a căuta un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
rostească cititorii sau, altfel spus, de gradul în care cititorii se regăsesc în rândurile sale. Miza, așadar, ar fi exprimarea subiectivității universale, dar într-o formă ce reușește să impresioneze fiece subiect. * Ceea ce deseori nu observăm este că Răul se conturează pe fondul unora din posibilii noștri, deseori a unor posibili esențiali. Din această perspectivă problema evitării răului trebuie rezolvată atât pe domeniul alegerii (să vedem care sunt criteriile conform cărora alegem unul sau altul dintre posibili), cât și pe cel
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
mod al omului de-a fi. Orice critică, pentru a-și atinge sensul tare, trebuie să înceapă cu propria persoană; altminteri ea nu este decât o formă camuflată de scuză pentru ceea ce ești. Vânătorii de vinovați sunt oameni ce-și conturează hotarele ființei proprii pe fondul inculpării apropiaților pentru ceea ce cred a fi fost posibilii proprii, acum ratați. Evident, și aici avem nevoie de măsură, ea dând seama de unul din rosturile propriei existențe. Poate că tocmai uitarea întrebării privind sensul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
epuizez zilnic subiectul propus, și anume sensul existenței proprii. Ele îmi asigură posibilitatea unei continue adecvări la sine, spărgând distanța oricărei presimțiri. * Sufletul este simbolul căutării, al dorinței noastre de sens. E unul din semnificanții majori pe care l-am conturat la capătul acestor căutări. * Faptul că peste unele idei s-a așternut uitarea nu demonstrează inadecvarea acestora, ci mai curând nerăbdarea pe care curgerea timpului o poartă cu sine. Nu este vorba în mod obligatoriu de căderea în desuetudine, ci
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ne ivim. Iată două zone de limitare a înțelesurilor pe care le putem avea asupra lumii! Ce rămâne de făcut la nivel individual? Doar o modalitate personală de combinare a posibilităților date. * Lipsiți oamenii de scopurile lor, marea majoritate fiind conturate în zona consumului, și veți vedea apărând anarhia (sau mai firesc ar fi să spun "dispărând ordinea")! Asta nu au înțeles cei care conduc noile democrații. * Realitatea a conținut în ea, în orice perioadă istorică, o doză de virtual; să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
raportându-se în mod ideal la justiție atunci când aceasta îi sancționează pe alții și părându-li-se firește excepțiile atunci când cad în mod individual în raza de acțiune a brațului legii. Modul în care înfierăm, ca societate, colaboratorii vechiului regim, conturând răul suprem în această zonă, face ca zeci de ani de acum înainte să existe o separație puternică între Poliție și cetățeni, inhibând orice urmă de civism. Abia după ce se vor vindeca rănile răzbunării vom putea vedea cetățeni care se
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
imperios de societate, poate conduce la aplicarea unor pedepse, constituite în corecții ce vizează o reeducare afectivă. Altfel spus, obiectul de activitate al închisorilor îl constituie reeducarea sentimentală. * Cum consumul reprezintă principalul motor al mecanismului democratic contemporan, a nu-ți contura o întreagă gamă de emoții în jurul consumului, altfel spus a nu fi emoționat de consum, poate să te conducă la postura de persoană indezirabilă social. Lipsa apetitului pentru a împinge căruciorul de cumpărături constituie aproape o atitudine monahică, aruncându-te
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
generație, să ne încadrăm existența pe un fundal universal, să ne găsim un loc privilegiat față de toate creaturile, sunt acum desființate de perspectiva unor relații specifice dintre diverse părți de materie, sau, mai derutant, dintre diferite tipuri de energie. Știința conturează o realitate în care cu greu ne mai aflăm locul în calitatea pe care ne-o conferă: accidente ale evoluției. O reconstrucție semantică a existenței pornind de la această realitate încă își așteaptă împlinirea. Coabitarea Științei cu Religia arată că prima
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Fuga "din dragoste în dragoste" ascunde în ea teama de a fi cunoscut așa cum ești și de a fi respins pentru ceea ce ești, preferând să te profilezi într-un continuu început marcat de dorința erotică și de nou, să-ți conturezi existența în fața celuilalt în zona unei promisiuni de mai bine ce-l determină să-ți recunoască valoarea. Oamenii "fără conținut" sau nesiguri pe substanța lor se vor smulge continuu din relații, cu speranța că valoarea lor se conturează pe fondul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
să-ți conturezi existența în fața celuilalt în zona unei promisiuni de mai bine ce-l determină să-ți recunoască valoarea. Oamenii "fără conținut" sau nesiguri pe substanța lor se vor smulge continuu din relații, cu speranța că valoarea lor se conturează pe fondul aprecierii dezvoltată de un nou partener. Stabilirea anumitor orientări ale lucrurilor, ce are drept sens tare al ei instituirea ierarhiilor, face parte din modul de-a fi al conștiinței; fără diferențierea între un aici și acolo, între mai
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
urmă puteam obține pe gratis (apa e un bun exemplu; urmează aerul). * La modul ideal structurile argumentative ale societății sunt organizate ierarhic, având în vârf filosofii; filosofului toate cele petrecute sub el îi par comicării, desfășurate în cadrul tragi-comediei ce se conturează pe fondul posibililor existenței omului. Cochetăria unor din noi cu diferite forme acerbe de critică socială și anarhism dispare foarte repede dacă suntem puși într-un mediu de băieți cu cefe late în rândul cărora ierarhia se stabilește cu pumnul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
consistența. Tristețea ei derivă din tendința unuia din straturi de a confisca toate celelalte dimensiuni; acesta este însuși modul de acțiune al puterii, care încercă întotdeauna să ne convingă de inutilitatea altor idealuri. * Care este orizontul pe fondul căruia se conturează așteptările noastre? Descoperirea compoziției idealurilor noastre ne-ar putea scuti de multe construcții ce ne produc suferință din cauza imposibilității împlinirii lor. * Marele atu al societății actuale este că forțează individul la a căuta continuu aprobarea semenilor, supunându-l astfel controlului
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
zbatere pentru tot mai mult confort este antiumanistă, eliminând condițiile unei bune dezvoltări și anulând reflexe vitale. Încă odată, mai binele poate fi dușmanul binelui. Iubirea de neam trebuie să admită și limitele pe care limba, în jurul căreia și-a conturat existența, le impune gândirii odată cu prescrierea tuturor posibilităților de rostire. * Orice Enciclopedie dă seama de prezența unei ambiții totalitare. Postmodernismul semnifică reculul omului contemporan față de ambițiile de putere universală vehiculate de modernitate. * Filosofia trebuie să fie mai mult decât un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și nu posibilitatea existenței unor soluții finale. Neliniștea (de altfel productivă) pe care ne-o stârnesc aceste probleme tinde să ne împingă spre adoptarea oricăror soluții. (Nu este oare acesta substratul oricărei credințe?) * Evoluția științei nu mai permite viziuni globale, conturate de mintea unei singure persoane. Tipul de om pe care-l generează în sânul ei știința este specialistul, caracterizat de o foarte bună cunoaștere a unui domeniu limitat de probleme. În felul acesta devine imposibilă orice autoritate individuală, totul căzând
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de a justifica astfel de situații prin recurs la genetică are un efect de bumerang asupra progresului, indicând dependența acestuia de factori aleatori. * Apariția nazismului în Germania reprezintă o serioasă punere la îndoială a eficienței sociale a culturii și civilizației, conturând credința că minți cultivate riscă uneori să fie prinse în capcanele ideologiilor totalitare. * În sânul rigorii nemțești a luat naștere Holocaustul; semn că raționalitatea nu este în mod necesar echivalentă cu moralitatea. Pentru registrul etic s-ar putea să avem
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în sens tare, înseamnă a da frâu liber ideilor care te stăpânesc, deseori fără să ți-o arate. Este forma bună a unui "impersonal se individual", autorul contemplând cumva rândurile care se scriu în elanul dezvăluirii de sine. * Personalitatea se conturează în jurul a ceva ce este propriu, a unui lucru util, frumos, necesar, deosebit pe care individul reușește să-l facă bine, fiind printre puținii oameni pricepuți în a realiza acel ceva. Ea nu se poate constitui în jurul activităților cotidiene, pe
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și profit) și se pune mai mult accent pe rolul persoanei și nevoilor ei psihologice în context organizațional. Trimiterile frecvente și informațiile vizând progresele recente ale disciplinei, descrierea unor orientări teoretice sau a unor practici organizaționale care par să se contureze în ultimii ani sau atenționarea asupra posibilelor limite ale diferitelor studii sau modelari teoretice completează tabloul general, cel al informațiilor oferite de regulă în astfel de volume. Adăugând la acestea și completarea tematicilor și descrierilor "clasice", marea lor majoritate de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în 1962, ajunge în 1996 la 5%. Industria nu mai reprezintă decât 26% din locurile de muncă în 1996, față de 36% în 1962. Această tendință puternică se regăsește în toate țările Europei. Am dat câteva cifre care ne permit să conturăm o stare globală a situației franceze (vezi Maruani și Reynaud, 1999, pentru informații complementare). Suntem deci în măsură să prezentăm date despre șomaj și reacțiile provocate de acesta. Trecerea în revistă a literaturii de specialitate ne permite să reperăm mai
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
grup ducea la apariția unor soluții creative. De aceea el îi apare lui Vacher (1992) drept inventatorul unei celule industriale care poate fi considerată un laborator social sau un centru de încercări în organizare. Abia mult mai târziu va fi conturat conceptul de grup și se vor acumula cunoștințele necesare funcționării lui. Vom aborda acum definirea grupului și orientările teoretice fundamentale. 2. Definițiile și structura grupurilor Mai multe persoane stând la rând într-o stație de autobuz nu constituie un grup
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de psihologie socială a organizațiilor. Am parcurs apoi temele clasice de cercetare ale disciplinei. Asta ne-a dat posibilitatea ca, pentru fiecare dintre ele, să-i oferim cititorului informații despre progresele recente ale disciplinei, despre orientările care par să se contureze. Am subliniat totodată limitele studiilor: ele sunt inerente oricărei activități de cercetare. Înainte de a prezenta rezultatele, trebuie să vorbim despre metodele care ne-au permis să le obținem. Investigațiile pe care le-am menționat fac apel la metodologii foarte diversificate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ce o permite trecerea timpului — a unor forme culturale de o asemenea înfățișare. Astfel încât cvasitotalitatea analizelor critice moderne stau sub semnul raționalismului și iluminismului de factură occidentală. Trebuie să se redescopere nu doar ansamblul spațiului cultural în care s-a conturat spiritul european, dar să se regăsească maniera în care s-a gândit vreme de un mileniu în acel excepțional creuzet cultural care a fost Bizanțul, o atitudine spirituală ce este parte a Europei. Excesul de care a dat dovadă raționalismul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
existența și experierea umană, ca și de propriul fiecărei persoane luată în parte. Existențialismul a fost animat de ideea că nu esența precede existența, ci de faptul că, în mod concret, existența precede esența. Pe această cale s-au putut contura atitudini mentale ce au permis o apropiere de unele teze fundamentale ale spiritului bizantin, cum ar fi raportul între persoană și ființă. O dovadă extrem de sugestivă este maniera de a scrie a celui mai important teolog răsăritean al timpurilor recente
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ale spiritului bizantin, cum ar fi raportul între persoană și ființă. O dovadă extrem de sugestivă este maniera de a scrie a celui mai important teolog răsăritean al timpurilor recente, Dumitru Stăniloae, care a înțeles să folosească în discursul său termeni conturați în climatul spiritual născut de aceste orientări. În plus, evoluția hermeneuticii în termenii unei discipline deplin asumată de discursul filosofic, mai cu seamă în elaborarea oferită de Hans Georg Gadamer, a însemnat punerea la îndemână a unor instrumente adecvate sesizării
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, Maxim Mărturisitorul și până la Simeon Noul Teolog și Grigorie Palama, pot fi comparate doar cu nivelul de exprimare atins în cultura filosofică a veacului XX. Prin urmare, nu doar abia în vremurile postmoderne s-au conturat instrumentele necesare evaluării discursului filosofic formulat în mediul bizantin, dar se deschide și posibilitatea recuperării unei direcții spirituale ce se axează tocmai pe chestiunile care ne preocupă actualmente. 2. Caracterul culturii bizantine A înțelege specificul filosofării în spațiul bizantin cere
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și veacul de aur al creștinismului, căci în această vreme nu numai că se precizează calea pe care se va cristaliza dogma creștină, consacrându-se un limbaj și o manieră de discurs, dar apar și coordonatele pe care se va contura cultura bizantină. Formal, sfârșitul existenței unui spațiu cultural activ, sprijinit de existența unei structuri statale, ar fi în cazul Bizanțului, anul căderii ultimului bastion al acestuia, cetatea Constantinopolului, la 1453, însă persistența cadrelor mentale create în acest mediu trec de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]