11,041 matches
-
serviciile unui ziar spaniol și am plecat la București ca unul dintre corespondenții săi neacreditați, în primele zile ale lunii ianuarie 1990. Pe vremea aceea, eram unul dintre puținii spanioli care vorbeau limba română fluent. Am colaborat foarte activ cu cotidianul El País, am creat un master în istoria contemporană a României în cadrul facultății unde lucram, am dat multe conferințe și am călătorit asiduu în România după 1990. Am făcut de nenumărate ori aceste lucruri în perioada războaielor civile în Iugoslavia
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
nu mai puțin celebra Le Journal, origines, évolution et rôle de la presse periodique de George Weill, volumul de față se bucură atît de aprecierea studenților în jurnalism cît și de cea a publicului larg, interesat de evoluția acestor "arhive ale cotidianului", cum au fost numite ziarele. Publicată pentru prima oară în anul 1970 în Franța a cunoscut opt ediții versiunea românească apare, spre lauda editorului, pentru a suplini lipsa unor astfel de sinteze într-o cultură în care interesul pentru istoria
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ansamblul său. În plus față de alții, el este confruntat cu dificultatea de a descrie copacii și pădurea în același timp. Istoria presei este și, mai mult decît o arată sensul, o știință auxiliară a istoriei moderne și contemporane. Arhive ale cotidianului, jurnalele sînt sursa cea mai completă și, în diversitatea lor, sursa cea mai obiectivă a istoriei generale. Martori și actori ai vieții naționale și internaționale, ziarele constituie documente de o bogăție considerabilă dar dificil de utilizat. Funcției sale principale, care
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
i în zilele noastre, ca un fel de ziar oficial englez, a fost London Gazette ap(rut la Oxford în timpul ciumei din 1665, sub forma unui oficios f(r( prea mare importan((. În 1702 a ap(rut Daily Courant, primul cotidian veritabil din lume care se menține pînă în 1735. Ca multe dintre ziarele epocii, acesta era tip(rit la început, doar pe o singur( pagin(. Daily Advertiser, fondat în 1730, la origine simplu ziar de anunțuri, devine în scurtă vreme
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
conținea puține știri și cuprindea, în esență, un lung articol politic, adesea polemic. Exemplul său a servit lui Steele și Addison pentru a edita Tatler (babillard), trihebdomadar, care a apărut între 1709 și 1711, apoi pentru Spectator al lui Addison, cotidian ce a fost sufocat de taxa de timbru în 1712. Această publica(ie originală cuprindea puțină politică (i a avut un tiraj de maxim 20000 de exemplare, constituind un model pentru jurnalismul de reflec(ie. Wilkes a devenit celebru cu
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în 1775 și 43 în 1782. Două dintre ele au jucat un rol important în declanșarea revoltei din 1776: Boston Gazette a lui Sam Adams și mai ales Pennsylvania Magazine a lui Thomas Paine. O dată victoria asigurată, au apărut primele cotidiene, Pennsylvania Packet și American Daily Advertiser. Dezvoltarea presei rămînea însă limitată din cauza densității reduse a populației și deci a tirajelor mici. Libertatea sa era cu certitudine garantată de primul amendament la Constituție, votat în 1791: "Congresul nu va face nici o
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1730-1743), și a abatelui Fréron, L'Année littéraire (care ap(rea o dată la zece zile) (1754-1776). Este caracteristic că cei mai celebri "filosofi", de la Voltaire la Rousseau, de la Diderot la ďAlembert, nu au scris niciodată în aceste ziare. 3. Primele cotidiene franceze. Abia la 1 ianuarie 1777 a ap(rut primul cotidian francez, Journal de Paris. Succesul său s-a concretizat (n timp, (n m(sura (n care acesta a constituit o noutate și (n care, prins între privilegiul de la Gazette
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
o dată la zece zile) (1754-1776). Este caracteristic că cei mai celebri "filosofi", de la Voltaire la Rousseau, de la Diderot la ďAlembert, nu au scris niciodată în aceste ziare. 3. Primele cotidiene franceze. Abia la 1 ianuarie 1777 a ap(rut primul cotidian francez, Journal de Paris. Succesul său s-a concretizat (n timp, (n m(sura (n care acesta a constituit o noutate și (n care, prins între privilegiul de la Gazette și cel al altor publica(ii, i-a fost foarte greu
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
și cel al altor publica(ii, i-a fost foarte greu să publice informații originale. În 1778, a fost nevoit s( suporte concurența lui Journal général de France, supliment cotidian al jurnalului de anunțuri a lui Renaudot. În 1789, aceste cotidiene parisiene nu puteau, nici prin conținut, nici prin audiență, să se compare cu cotidienele londoneze. 4. "Gazettes de Hollande". Importanța presei franceze din secolele XVII-XVII nu se poate măsura cu cea a singurelor ziare franceze. Fără a vorbi de nenum
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
originale. În 1778, a fost nevoit s( suporte concurența lui Journal général de France, supliment cotidian al jurnalului de anunțuri a lui Renaudot. În 1789, aceste cotidiene parisiene nu puteau, nici prin conținut, nici prin audiență, să se compare cu cotidienele londoneze. 4. "Gazettes de Hollande". Importanța presei franceze din secolele XVII-XVII nu se poate măsura cu cea a singurelor ziare franceze. Fără a vorbi de nenum(ratele publicații germane editate în franceză, care era limba Curților europene, francezii exilați au
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1755, sau concurentul său Berliner Nachrichten (numit Spenersche Zeitung), fondat în 1740, Kölnishe Zeitung lansat în 1763, care, de asemenea, a obținut un succes relativ, ca și Francfurter Journal, care avea un tiraj de 1500 de exemplare în 1680. Primul cotidian a fost publicat în 1660, la Leipzig, sub numele de Neueinlauffende Nachricht von Kriegs-und Welthändeln (Știri de ultim( or( asupra problemelor războiului și lumii). Periodicele de interes național au avut la rîndul lor o existen(( dificilă, aflate între cenzură și
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
august 1792 În perioada amintită s-a asistat la o înflorire extraordinară a publica(iilor în formule din ce (n ce mai variate, începînd cu pamfletul periodic cu apariție neregulată, scris în întregime de un singur om, pînă la veritabilele cotidiene de informații, redactate de o numeroasă echipă încă de pe atunci, și cuprinzînd rubrici distincte. Formatele variau de la mic, in-16 tipărite sub formă de carte la in-folio de 33x24 cm, așezat în pagină pe trei coloane, și paginarea de 4 pagini
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
informații, redactate de o numeroasă echipă încă de pe atunci, și cuprinzînd rubrici distincte. Formatele variau de la mic, in-16 tipărite sub formă de carte la in-folio de 33x24 cm, așezat în pagină pe trei coloane, și paginarea de 4 pagini pentru cotidiene, iar uneori 80 pentru ziarele-broșură cu apariție neregulată. Tipărirea era puțin costisitoare dar lentă ceea ce explică numărul relativ redus de cotidiene. Erau reprezentate toate tendințele, iar concurența înverșunată, precum și vigoarea pasiunilor politice confereau multora un ton de extremă violență și
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de carte la in-folio de 33x24 cm, așezat în pagină pe trei coloane, și paginarea de 4 pagini pentru cotidiene, iar uneori 80 pentru ziarele-broșură cu apariție neregulată. Tipărirea era puțin costisitoare dar lentă ceea ce explică numărul relativ redus de cotidiene. Erau reprezentate toate tendințele, iar concurența înverșunată, precum și vigoarea pasiunilor politice confereau multora un ton de extremă violență și, uneori, pentru că se adresau și unui public needucat, de o surprinzătoare vulgaritate. Viața celor mai multe din aceste publica(ii a fost scurtă
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
aceste publica(ii a fost scurtă și subiectul a numeroase avataruri. Tirajele nu sînt bine cunoscute. Unele hebdomadare puteau scoate mai mult de 15.000 de exemplare. 1. Presa cotidiană de informare. Gazette de France, bi-hebdomadar, controlat de Curte, devine cotidian în 1791, cu titlul de Gazette naționale de France: organul oficial al Ministerului Afacerilor Externe a avut o carieră fără strălucire ca și Journal de Paris. Journal des Débats et Décrets împreună cu le Moniteur universel lansat de Panckoucke, (nfiin(ate
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a avut o carieră fără strălucire ca și Journal de Paris. Journal des Débats et Décrets împreună cu le Moniteur universel lansat de Panckoucke, (nfiin(ate în 1789, au supraviețuit tulburărilor revoluționare fără însă a lua poziții prea angajante. Multe alte cotidiene, mult mai angajate, nu au supraviețuit zilei de 10 august. Aceste cotidiene, cărora procesele verbale ale Adunării și textele administrative le furnizau cea mai importantă parte a cuprinsului, au fost, în sensul modern al termenului, primele mari ziare franceze de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
des Débats et Décrets împreună cu le Moniteur universel lansat de Panckoucke, (nfiin(ate în 1789, au supraviețuit tulburărilor revoluționare fără însă a lua poziții prea angajante. Multe alte cotidiene, mult mai angajate, nu au supraviețuit zilei de 10 august. Aceste cotidiene, cărora procesele verbale ale Adunării și textele administrative le furnizau cea mai importantă parte a cuprinsului, au fost, în sensul modern al termenului, primele mari ziare franceze de informare. 2. Publicațiile revoluționare. Din multitudinea de publica(ii care au apăsat
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
agențiilor specializate. Debutul lor a fost, totuși, timid; telegraful electric a fost instrumentul promovării acestora la mijlocul secolului. Prima a fost Agenția Havas, fondată de Charles Auguste Havas. La origine, în august 1832, simplu birou de traduceri a ziarelor străine pentru cotidienele franceze aceasta i-a (nglobat pe diferi(i coresponden(i de același tip sub numele de Agenția Havas, în decembrie 1835. Cu sprijinul guvernului, aceasta a cunoscut o dezvoltare rapid(, astfel (nc(t, la mijlocul secolului, ajunsese deja atît de importantă
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
profită de nout((ile aduse de vasele venite de pe b(tr(nul continent puteau fi de-a dreptul nimicitoare (uneori, pentru ob(inerea informa(iilor, erau trimise b(rci (n larg (n (nt(mpinarea vapoarelor). În mai 1848, cele șase cotidiene din New York s-au asociat (n scopul colect(rii acestor informații: (n urma acestui acord s-a născut Associated Press, (ns( dezvoltarea sa a fost (ncetinit( de concuren(a acerb( dintre publica(ii. Războiul de secesiune a crescut num(rul
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Tribune des départements de Armand Marrast și National de Thiers, Mignet și Armand Carrel. Propaganda prin broșuri și pamflete (Paul-Louis Courier) a fost foarte activă. Între 1818 și 1820, Minerve, ziarul liberal al lui Benjamin Constant (care conducea și Censeur, cotidian disp(rut în 1820) și Consevateur, publica(ie condus( de Chateaubriand, Lamennais și Bonald, broșuri periodice, au jucat un rol esențial în definirea programelor politice ale partidelor. Hebdomadarul Le Globe, creat în 1824, devenit cotidian în 1830, s-a constituit
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Constant (care conducea și Censeur, cotidian disp(rut în 1820) și Consevateur, publica(ie condus( de Chateaubriand, Lamennais și Bonald, broșuri periodice, au jucat un rol esențial în definirea programelor politice ale partidelor. Hebdomadarul Le Globe, creat în 1824, devenit cotidian în 1830, s-a constituit (ntr-o publica(ie foarte original( unde Saint-Beuve și-a făcut debutul de critic. Cît despre mica presă apolitică Le Corsaire, Le Diable boiteux, primul Figaro din 1826 aceasta era plină de spirit, marc(nd începutul
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Le Correspondant devine în 1843, cu Montalembert, Falloux și abatele Dupanloup, organul catolicilor liberali. L'Illustration al lui Charton, publicat pentru prima dat( (n 1843, avea să rămînă timp de un secol magazinul ilustrat francez, simbol al calității. C) Noile cotidiene cu o piață mai bună. Dezvoltarea presei era frînată de prețul mare al abonamentelor: 80 de franci, aproximativ cît salariul mediu lunar al unui muncitor parizian sau a zecea parte din leafa anuală a unui profesor de țară. Ideea de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
La Presse. Duelul în care Girardin îl ucidea pe Armand Carrel, în iulie 1836, a fost simbolul victoriei noii prese asupra celei vechi. Contrar legendei, Girardin nu a creat publicitatea în presă. Renaudot descoperise anunțurile iar afișele publicitare existau în cotidiene încă din 1815. Débats obținea deja în 1835 mai mult de 200.000 de franci pe an din publicitate, adică mai mult decît a obținut La Presse anual între 1836 și 1848. Succesul acestor două ziare a fost durabil dar
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
obținut La Presse anual între 1836 și 1848. Succesul acestor două ziare a fost durabil dar nu fulgerător. Celelalte ziare au fost astfel obligate să le urmeze exemplul și să scadă prețul abonamentului. În final, între 1836 și 1847, tirajul cotidienelor pariziene a crescut de la 80.000 la 180.000 de exemplare. Noile ziare nu se diferențiau de loc prin conținut de cele vechi. Concurența acerbă dintre titluri va crea romanul-foileton, care devine una dintre atracțiile pentru lectura ziarului și va
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de ziare de orientare conservatoare, atît din provincie, cît și din Paris, Louis-Napoléon Bonaparte a dat o lovitură fatală libertății presei după lovitura de stat din 2 decembrie 1851. Imitîndu-și unchiul, după 18 brumar, el nu mai autorizeaz( decît 11 cotidiene la Paris iar prefecții săi provoac( în provincie un masacru al foilor "roșii". La 31 decembrie 1851, tribunalul corecțional redevine jurisdicție normală pentru delictele de presă, iar prin decretul din 17 februarie 1852 se stabile(te un sistem de represiune
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]