7,112 matches
-
fosfor, Cluj-Napoca, 2002; Viața și opiniile profesorului Mouse, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Antologia poeziei române de la origini până azi, I-II, Pitești, 1998 (în colaborare cu Ioan Radu Văcărescu). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei debuturi, RL, 1982, 15; Laurențiu Ulici, O despărțire estetică, RL, 1982, 29; Daniel Dimitriu, „Seară adolescentină”, CL, 1982, 8; Coșovei, Pornind, 94-97; Nicolae Oprea, „Secolul sfârșește într-o duminică”, „Calende”, 1991, 10; Ioan Holban, Cum se poate muri și învia într-un poem, CRC, 1992, 6; Romanița Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
recent de un bărbat. Acesta a acuzat-o pe Mariana că nu a fost fidelă, că nu a fost dispusă să salveze relația lor. În ziua următoare, Mariana primește un client, numit Nicu, care i-a cerut ajutorul în urma unei despărțiri. Nicu îi spune Marianei că femeia cu care se întâlnea s-a despărțit de el și nu se mai gândește la o posibilă împăcare. Mariana începe să reacționeze la sentimentele lui Nicu spunându-i despre fostul ei partener începe să
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și simpatic și să inducă astfel atacurile complete de panică. Multe explicații psihosociale au fost deja oferite pentru predispoziția mai mare a femeilor la tulburările de anxietate. Explicația psihodinamică este că femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații la frica pentru despărțirea de ceilalți, pentru că stima de sine a femeilor este într-o mult mai strânsă legătură cu relațiile cu ceilalți. Ca rezultat, femeile se atașează mai repede de cei din jur, joacă roluri pasive și active în relații, exprimă faptul că
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
În 1891, volumele Teatru și Năpasta îi sunt respinse de la premiere în ședința plenară a Academiei Române, în urma raportului defavorabil al lui B.P. Hasdeu și a intervenției lui D. A. Sturdza, care îi aduce grave acuze: imoralitate și denigrare a valorilor naționale. Despărțirea de Junimea se produce în 1892, după conferința Gaște și gâște literare, pe care o ține la Ateneul Român, și după articolul Două note, în care Maiorescu este acuzat de falsificarea textelor eminesciene, de pe urma cărora ar fi obținut foloase materiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
lui Amor. În mod fericit, tiparele nu reușesc să înăbușe întotdeauna accentele mai personale ale expresiei sentimentului: jocul de impulsuri contradictorii ale sufletului îndrăgostit, surprins cu naturalețe în Adevărata iubire, timbrul aproape folcloric al laudei iubirii în Călătoria sau în Despărțirea (Cântec românesc), gingășia unor imagini din Zâna de plăcut, La espresia fisionomiei unei fetițe, Măsura gurei. Față de discursivitatea din La Amor sau din Iubirea-n veci, pline de generalități plate, invocarea gesturilor, notația neatenuată a senzației aduc o sevă lirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
training-uri. La începutul zilei următoare oferiți le feed-back în ceea ce privește evaluarea pe care au făcut-o. Străduiți-vă să faceți încheierea instruirii cât mai eficientă. Includeți elemente de genul: Ce am învățat. Ce fac cu ceea ce am învățat. Mulțumiri (si despărțirea). Ce am învățat. În cadrul acestei părți rezumați ceea ce a fost învățat. Treceți peste agenda trainingului si stabiliți ce ați reușit si ce nu; identificați în ce măsură instruirea a satisfăcut așteptările elevilor. Aceste idei le puteți realiza împărțind elevii în grupuri. Fiecare
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
reunit etc. Ce fac cu ceea ce am învățat. Acesta este momentul când elevii întocmesc planuri de acțiune individuale sau contracte individuale în care își asumă obligația de a aplica ceea ce au învățat, detaliază modalitatea si termenele de aplicare. Mulțumiri (si despărțirea). Mulțumiți elevilor pentru că au fost activi (sau pentru alte lucruri bune pe care puteți să le menționați). Arătați-le cât de mult apreciați efortul depus. În acest sens, dacă este posibil (uneori poate fi si obligatoriu), oferiți-le un certificat
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
de Elena Văcărescu, Charles Adolphe Cantacuzène, Cincinat Pavelescu, Iuliu Cezar Săvescu sau N. Davidescu. Poeme de Mihai Eminescu sunt prezentate în versiunea franceză a lui Al. Gr. Suțu și a lui Matei Rusu (La steaua, Somnoroase păsărele, Ce te legeni..., Despărțire etc.). Din clasicii români se includ versuri de George Goșbuc, Alexandru Macedonski, St. O. Iosif. Proza este prezentă în două ipostaze, fie apar fragmente scurte, precum Emil Gârleanu, În timpul fericit al copilăriei mele, Al. T. Stamatiad, Simfonie tristă ș.a., fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
se apropie de modelul I, cel al actorului rațional și din moment ce acest model s-a dovedit a fi cel mai puțin folositor pentru înțelegerea deciziilor efective din timpul crizei rachetelor din Cuba, modelele lui Allison sînt adesea considerate ca o despărțire de realism. Politica birocratică, așa cum a fost numită combinația dintre modelele II și III (Allison și Halperin 1972), devine din ce în ce mai mult asociată unei poziții non-realiste. Totuși, această aserțiune trebuie moderată simțitor. Pentru a vedea în ce măsură constituie modelele lui Allison un
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asupra semnificației dezbaterilor metateoretice. Iar pe de altă parte, el confruntă și discută meritele și limitele diferitelor tipologii metateo-retice, cum ar fi matricea metateoretică propusă de Onuf sau de Hollis și Smith, distincția lui Keohane între raționalism și reflectivism și despărțirea postpozitivismului de pozitivism. Prezenta secțiune se va concentra asupra a patru observații. În primul rînd, se va argumenta că disputa paradigmelor, prima încercare importantă de a trezi conștiința metateoretică în domeniul relațiilor internaționale, s-a confruntat totuși cu unele dificultăți
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
diplomatice tradiționale, ca de exemplu dreptul la autodeterminare națională. Dar Morgen-thau încă mai credea că este posibil ca omul politic, cel puțin omul politic responsabil, să stea departe de aceste presiuni. Nu e atît de sigur că o astfel de despărțire este cu adevărat posibilă. Importanta schimbare istorică ce a survenit odată cu apariția societăților de masă, cel puțin în unele regiuni ale globului, constă în legătura din ce în ce mai strînsă dintre legitimarea populară și asigurarea bunăstării. Statul bunăstării nu înseamnă doar o creație
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
anacreonticilor veacului XVIII, de felul lui Savioli, Giovan Gherardo de' Rossi și Iacopo Vittorelli. Din Metastasio traducea La partenza. Pe de altă parte vedem că răsfoia pe Escouchard-Lebrun, pe Gentil-Bernard. Titlurile abstracte ale poeziilor sale (Adevărul, Călătoria, Neîncrederea, Pacea, Simpatia, Despărțirea, Imaginația, Judecata, Caleidoscopul, Ochianul, Ceasornicul îndreptat, La pahar) aparțin poeziei didactice în general. Încercări de a dezvolta proverbe fie și în poeme simple nu se pot despărți de exemplul dat de Moissy și Carmontelle. Năvala divinităților în Baccu, adevărat cântec
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Marian Papahagi, Radu Albala, „Desculțe”, TR, 1985, 3; Dumitru Micu, Farmecul discret al insolitului, CNT, 1985, 4; Mirodan, Dicționar, I, 38-39; Eugen Simion, Un „matein”, RL, 1987, 22; Mircea Mihăieș, Radu Albala, „Făpturile paradisului”, O, 1987, 25; Z. Ornea, La despărțirea de Radu Albala, RL, 1994, 19; Lovinescu, Unde scurte, IV, 287-291; Ioana Pârvulescu, Peceți de taine mateine, RL, 1995, 9-10; Dicț. esențial, 15-16; Popa, Ist. lit., II, 833-834; Ioan Holban, Misterioasele tristeți, RL, 2003, 17. Al.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
lui Renoir, București, 1970; Marcel Brion, Homo pictor, pref. Dumitru Matei, București, 1977 (în colaborare cu Maria Vodă Căpușan); Roy Mac Gregor-Hastie, Poeme - Poems, ed. bilingvă, pref. trad., Cluj-Napoca, 1977 (în colaborare cu Mihail Bogdan). Repere bibliografice: Vasile Iluțiu, Prima despărțire, „Gazeta de la Turda pentru tineret”, 1942, 9-10; [Dan Petrașincu], „Cremene în apa vremii”, VAA, 1942, 420; Mihai Gafița, Despre poeziile lui Victor Felea, „Tânărul scriitor”, 1955, 12; Florian Potra, Poezia lirică - artă mobilizatoare, ST, 1955, 8; Nicolae Manolescu, „Voci puternice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
discursuri de către Foucault, Derrida, Lyotard, Baudrillard și alții"116. "Decuplarea modernității de raționalitate" este unul dintre principalele riscuri pe care Habermas le observă la teoriile postmodernilor; din punctul său de vedere, "critica radicală a rațiunii plătește un preț scump pentru despărțirea de modernitate"117, dintre principalele consecințe enumerând sustragerea discursurilor postmoderne din categoriile diferențiatoare ale modernității, lipsa încadrărilor (este binecunoscută opoziția lui Habermas în ceea ce privește teza nivelării diferenței de gen dintre filosofie și literatură), instalarea criticii autoreferențiale, ce conduce la desființarea interpretărilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
consideră că Lyotard nu a dus până la ultimele consecințe, în special de ordin moral și politic, concepțiile sale referitoare la "jocurile de limbaj" și la paralogie 127. Revenind la concepția lui Lyotard asupra postmodernității, este util de precizat faptul că "despărțirea de modernitate" nu este continuu prezentă în lucrările sale, unii interpreți observând de multe ori o schimbare a registrului de la un termen la altul, de la postmodernitate la modernitate (chiar dacă este o modernitate reevaluată sau revizuită radical), de-a lungul operei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unei conversiuni: o nouă direcție după cea precedentă"156, în timp ce cronologia lineară este o idee tipic modernă (Lyotard afirmând în numeroase rânduri că nu aceasta trebuie să fie interpretarea postmodernismului, în termeni periodizatori). A doua notă vede în "post-" o despărțire de principiul progresului general al umanității, simbolul eșecului proiectului modern fiind preluat de la Adorno și desemnând Auschwitz-ul, în timp ce a treia notă interpretează postmodernismul nu în termenii repetării și revenirii la modernism, ci în aceia ai analizei și rescrierii, astfel încât aici
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
timp, că opiniile interpreților lui Baudrillard în legătură cu periodizarea în funcție de grila modern postmodern sunt destul de diferite. În timp ce Kellner și Best realizează o astfel de structurare a evoluției textelor și orientărilor baudrillardiene, și chiar critică faptul că filosoful francez a teoretizat insuficient despărțirea absolută și asumată dintre modern și postmodern, Mike Gane consideră o asemenea grilă de lectură mult prea artificială și constrângătoare, deoarece tinde să introducă majoritatea conceptelor și textelor sale sub aceeași etichetă. Roy Boyne 340 își afirmă dezacordul față de anumite
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
politicilor radicale o politică a dorinței pe care, de altfel, mai târziu a criticat-o aspru (ca în Oublier Foucault) așa cum au făcut Deleuze și Guattari sau Lyotard, totuși această abordare este importantă, deoarece poate fi decriptată ca simptom al despărțirii sale de modernitate, precum și de discursurile, rațiunile și codurile ei dominante. Deleuze și Guattari în L'Anti-Œdipe426 și Lyotard în Economie libidinale au criticat modernitatea, alcătuind o filosofie afirmativă a dorinței (în sensul vitalismului nietzschean și al unei filosofii a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
umană). 115 Această tipologie se regăsește la finalul articolului citat "Modernity An Incomplete Project", p. 14. De asemenea, Habermas discută despre două variante ale gândirii postmoderne în Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, pp. 20-22, și anume varianta neoconservatoare (sau "despărțirea neoconservativă de modernitate") și varianta anarhistă (sau "despărțirea anarhistă de modernitate în întregul ei"). Prima variantă, ilustrată de Arnold Gehlen, consideră că modernitatea este cristalizată, premisele sale nu mai pot fi modificate esențial, astfel încât modernizarea socială funcționează în continuare în virtutea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
articolului citat "Modernity An Incomplete Project", p. 14. De asemenea, Habermas discută despre două variante ale gândirii postmoderne în Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, pp. 20-22, și anume varianta neoconservatoare (sau "despărțirea neoconservativă de modernitate") și varianta anarhistă (sau "despărțirea anarhistă de modernitate în întregul ei"). Prima variantă, ilustrată de Arnold Gehlen, consideră că modernitatea este cristalizată, premisele sale nu mai pot fi modificate esențial, astfel încât modernizarea socială funcționează în continuare în virtutea unui sistem care s-a implementat și autonomizat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de mult unii la alții, era faptul că trebuia să se despartă. Astfel, se întâmpla adesea ca frații să-i conducă o bună bucată de drum pe cei care plecau și își arătau afecțiunea reciprocă vărsând multe lacrimi în momentul despărțirii. Conversația a VI-a PROMOVAREA PREDICATORILOR 30. Frații se angajau cu toate puterile pentru a păstra în toate cea mai mare simplitate și puritatea conștiinței. Însă, cu toate acestea, erau plini de zel în studiul Sfintei Scripturi și a disciplinelor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pregnantă pe care o foloseam pentru a menține serviciile pe primul plan În mintea tuturor. După terminarea stagiului de perfecționare, am organizat o recepție de rămas-bun. După ce a deschis cadourile din partea noilor săi asociați, el a rostit câteva cuvinte de despărțire echipei noastre. Au fost niște fraze de neuitat. „Am aprins o lumânare de la flacăra ce arde atât de puternic aici”, a spus el. „O voi veghea cu grijă până ce o voi putea pune În siguranță, la locul ei din noua
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
surghiunului. Transfigurând trăiri lirice succesive, ca răsfrângeri ale unei emoții prezente, deschide drumul liricii retrospective europene. Exilul care dezbină ființa poetului implică recucerirea fericirii apuse și trăirea înfrângerii dureroase. Momentele principale ale dramei sale sufletești se desfășoară pe fundal cosmic despărțirea de Roma noaptea, călătoria pe mare furtuna, viața la Tomis iarna. Aceste proiecții ale eului său poetic depășesc animismul mitologic și prevestesc sonuri romantice. Ovidiu reflectă, pentru prima oară în poezia latină, nostalgia Romei, influențând astfel toți poeții care au
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
amor, cu cîteva momente tipice pentru sensibilitatea romantică, precedînd, În unele nuanțe, pe Eminescu. * S-a pus problema dualității temperamentului liric al lui Gr. Alexandrescu, mai exact: oscilația lui Între stilul poetic propriu-zis și stilul didactic. Cei mai mulți critici acceptă această despărțire. N. Iorga laudă spiritul satiric al lui Alexandrescu („fabula satirică e mai ales genul și puterea sa”), zicînd că melancolia este necunoscută acestui temperament „hotărît și războinic”. Șerban Cioculescu neagă ideea dualității („Grigore Alexandrescu nu e un adevărat temperament dual
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]