7,547 matches
-
În Primul Război Mondial fosgenul a fost folosit ca gaz de luptă, cauzând moartea a circa 17.000 de oameni. Deoarece gazul se dizolvă greu în apă, la inspirare ajunge în pulmon până la nivelul alveolelor, unde se transformă încet în dioxid de carbon și acid clorhidric, care distruge țesutul alveolar. După 2 - 3 ore de la inhalare apare o tuse înecăcioasă chinuitoare, cianoză și edem pulmonar, asfixie, dar până în clipa morții intoxicatul nu-și pierde cunoștința. Dozele mari de fosgen produc moartea
Fosgen () [Corola-website/Science/310857_a_312186]
-
fi dolinele, uvalele, poliele și ponoarele Relieful a rezultat concomitent cu formarea Alpilor Dinarici, dar a fost și modelat permanent de apa care erodează mecanic și chimic, pătrunzând în roci, formând grote, lacuri și căderi de apă. Apa, combinată cu dioxid de carbon din sol, formează acid carbonic care dizolvă dolomitul și calcarul rocilor carstice. Apa se evaporă în lacurile expuse exteriorului sau pierd dioxidul de carbon în zonele turbulente, cauzând precipitații și apoi depuneri de calcar. Dacă aceasta se întâmplă
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
mecanic și chimic, pătrunzând în roci, formând grote, lacuri și căderi de apă. Apa, combinată cu dioxid de carbon din sol, formează acid carbonic care dizolvă dolomitul și calcarul rocilor carstice. Apa se evaporă în lacurile expuse exteriorului sau pierd dioxidul de carbon în zonele turbulente, cauzând precipitații și apoi depuneri de calcar. Dacă aceasta se întâmplă pe un substrat impermeabil, cum este cazul în zona lacurilor superioare ale parcului, duce la formarea unor bariere de travertin care separă lacurile între
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
a sângelui specializată în transportul gazelor respiratorii sanguine. Este de culoare roșie datorită pigmentului respirator din componența să, numit hemoglobina. Aceasta are rolul de a fixa oxigenul molecular provenit din respirația pulmonară pentru a-l transporta la țesuturile organismului, respectiv dioxidul de carbon provenit din respirația tisulara pentru a-l transporta la plămâni. Formarea eritrocitelor (eritropoieza) are loc prin acțiunea peptidei eritropoietină. Biologul olandez Jan Swammerdam a fost primul care a descris relativ amănunțit globulele roșii în 1658, utilizând un microscop
Eritrocit () [Corola-website/Science/309943_a_311272]
-
obține prin reacția acidului acetic cu hidroxidul de sodiu: H3C-COOH + NaOH -> H3C-COONa + H2O. De multe ori, pentru obținerea sărurilor se folosesc în locul hidroxizilor, carbonații solubili. În acest caz, finalizarea reacției este indicată prin terminarea efervescentei, efervescenta fiind datorata degajării de dioxid de carbon. Pentru exemplificare, vedeți reacția dintre acidul sulfuric și carbonatul de sodiu: H2SO4 + Na2CO3 -> Na2SO4 + H2O + CO2.
Bază (chimie) () [Corola-website/Science/309973_a_311302]
-
diferit de aer, acesta trebuie reținut, caz în care toate transformările din ciclu se realizează în instalație, și se spune că turbina lucrează "în ciclu închis". Astfel de cicluri închise se întâlnesc în centrale nucleare, iar agentul termic este uzual dioxidul de carbon sau heliul. Poluanții emiși de turbinele cu gaze sunt aceiași ca în oricare alt proces de ardere: dioxizii de carbon (CO) și de sulf (SO), monoxidul de carbon (CO) și oxizii de azot (NOx). Reducerea CO este limitată
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
că turbina lucrează "în ciclu închis". Astfel de cicluri închise se întâlnesc în centrale nucleare, iar agentul termic este uzual dioxidul de carbon sau heliul. Poluanții emiși de turbinele cu gaze sunt aceiași ca în oricare alt proces de ardere: dioxizii de carbon (CO) și de sulf (SO), monoxidul de carbon (CO) și oxizii de azot (NOx). Reducerea CO este limitată de fenomenul de ardere în sine, cantitățile emise fiind proporționale cu cantitățile de combustibil ars. Reducerea acestor emisii se poate
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
anul următor. La nivel național Romgaz deține calitatea de co-titular de drepturi și obligații petroliere în 14 perimetre petroliere în baza Acordurilor de Operare în Comun încheiate cu partenerii din respectivele blocuri, după cum urmează: Proiect Getica CCS - captare, transport, stocare dioxid de carbon Romgaz este unul dintre beneficiarii acestui proiect demonstrativ ca operator al facilităților de stocare geologică a CO2, alături de Complexul Energetic Turceni și Transgaz SA Mediaș și membru în Comitetul de coordonare, însărcinat cu elaborarea și promovarea proiectului. Responsabilitatea
Romgaz () [Corola-website/Science/310409_a_311738]
-
devenit o problemă majoră. a urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon și compuși organici proveniți din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. În timp ce smogul reacționează cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se condensează sub formă de picături, întețind ceața. Până în secolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate. Un alt tip de
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
dizolvă încet statui istorice din piatră și fațade din Roma, Atena și Londra. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
necontrolate și pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului. În Statele Unite a fost adoptată „Legea pentru Aer Curat” ("Clean Air Act" - 1970) prin care se impunea reducerea semnificativă a anumitor tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. „Legea pentru Apa Curată” ("Clean Water Act" - 1977) și „Legea pentru Apă Potabilă Nepericuloasă” ("Safe Drinking Water Act" - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanților în ape și standarde pentru calitatea apei potabile. „Legea pentru Controlul Substanțelor Toxice
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
referire la apele gazoase de aici, care sunt gazoase ca băuturile fermentate - berea de exemplu). Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale și mofetele (emanații gazoase post-vulcanice, predominant dioxid de carbon). Este cea mai renumită stațiune balneoclimaterică din țară pentru tratarea afecțiunilor cardio-vasculare, orașul având peste 10 hoteluri și nenumărate pensiuni, un spital de profil cardiologic (Cardiologie Covasna) cu baze de tratament de profil moderne. În centrul orașului poate
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
fi: - carbonați, (calcare, dolomiți), - sulfați (gips, ahhidrit) - halogenați (halit, sylvin) -cloruri (sare). In mare se pot forma cristale de calcit numai până la adâncimea de 200 de metri, pentru că la adâncimi mai mari crește presiunea apei și în același timp solubilitatea dioxidului de carbon care contribuie la solubilitatea crescută a carbonaților în apă.Similar, cristalele de calcit se pot forma și pe malurile izvoarelor bogate în carbonați, unde inițial se formează prin precipitare un mâl bogat mineralizat care ulterior se va transforma
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
are un impact local asupra climei prin reducerea amplitudinilor temperaturii anului, creșterea umidității și a precipitațiilor, micșorarea vitezei vîntului ș.a. În perioada contemporană o influnță însemnată asupra climei o exercita omul. Activitățile industriale, transporturile, prin amisia în cantități mari a dioxidului de carbon și a altor gaze, defrișările masive ș.a. contribuie la încălzirea globală și a climei. Desecările duc la modificarea climei pe plan regional. Populația satului Petrunea este de circa 3000 persoane. Mișcările demografice și migratorii au influențat considerabil structura
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
este evitată asfixierea celulelor, care s-ar putea produce prin umplerea spațiilor intercelulare cu apă. Este eliminat excesul de apă, în care sunt dizolvate mici cantități de substanțe minerale și organice produse de catabolism. Fotosinteză este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofila), în prezența radiațiilor solare, cu eliminare de oxigen și formare de compuși organici (glucide, lipide, proteine) foarte variați. Deși apă participa în fotosinteză, ca și dioxidul de carbon, ea nu constituie
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofila), în prezența radiațiilor solare, cu eliminare de oxigen și formare de compuși organici (glucide, lipide, proteine) foarte variați. Deși apă participa în fotosinteză, ca și dioxidul de carbon, ea nu constituie, nici chiar când este în cantități reduse, un factor limitant pentru toate speciile.Fotosinteza are loc în cloroplaste și în zona citoplasmei care le înconjoară.La nivelul cloroplastelor alături de " clorofila a, pigmentul principal de altfel
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
echivalent petrol (tep). Prin comparație, România consumă anual aproximativ 40 tep. China este al doilea stat consumator de petrol din lume după SUA. De asemenea, în anul 2007, China a preluat de la SUA postura de cel mai mare poluator cu dioxid de carbon. Vânzările de autoturisme din China, cea mai mai mare piață auto din lume, au crescut cu 33,2% în anul 2010, la nivelul record de 13,8 milioane de unități. În anul 2011, creșterea vânzărilor a fost de
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
din tancurile sale de imersiune. Un submarin nuclear poate rămâne sub apă luni de zile, de aceea trebuie să aibă depozite mari de hrană. Este esențială și prezența unui sistem de climatizare. Acesta menține aerul la o temperatură confortabilă, elimină dioxidul de carbon expirat de oameni și îl înlocuiește cu oxigen. Oxigenul este produs la bord prin folosirea curentului electric pentru a descompune apa mării în componentele sale principale: hidrogen și oxigen. Apele reziduale se depozitează în rezervoare, fiind pompate din
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
malachitul a fost un mineral apreciat, din el s-au confecționat amulete și "scarabei aducători de noroc", mineralul măcinat era folosit ca material cosmetic pentru colorarea pleoapelor. În Evul Mediu, mineralul este folosit la lipirea obiectelor de aur. Prin acțiunea dioxidului de carbon din atmosferă și în prezența focului de cărbuni are loc o reacție chimică care permitea lipirea giuvaerului, etruscii erau cei care foloseau des acest procedeu. Această metodă de lipire era cunoscută deja de egipteni, dovadă, masca de aur
Malachit () [Corola-website/Science/306066_a_307395]
-
de energie. Sunt reprezentate de "Bacillus pantotrophus" și sunt răspândite în medii puțin aerate (gunoiul de grajd, solurile mlăștinoase, tinoavele și apele stătătoare), în care are loc punerea în libertate a hidrogenului (H) prin fermentarea celulozei și care conțin și dioxid de carbon și oxigen. Bacteriile feruginoase (ferobacteriile) sunt bacterii care oxidează sărurile feroase (Fe) în compuși ferici (Fe). Bacteriile feruginoase sunt răspândite în soluri și ape care conțin compuși ai fierului. Sunt reprezentate de genurile "Leptothrix", "Crenothrix", "Cladothrix", "Gallionella", "Spirophyllum
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
fier ale conductelor de apă pe care le astupă. În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii feruginoase pot oxida și săruri manganoase formând zăcămintele de mangan. Bacteriile metanogene sunt bacterii obligat anaerobe producătoare de metan. În prezența unor catalizatori celulari ele reduc dioxidul de carbon (CO) în metan (CH) în condiții anaerobe: Sunt reprezentate de genurile "Methanobacillus" și "Methanothrix". Bacteriile metanogene sunt răspândite în bălți și lacuri, în nămolul mlaștinilor și în apele de canal. Trăiesc și în stomacul animalelor erbivore, unde participă
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
pentru producerea de biogaz. Bacteriile metanogene formează cantități mari de gaz metan în straturile profunde de nămol din apele stătătoare, care se ridică sub forma unor bule la suprafața apei. Bacteriile metanice (metanobacteriile) sunt bacterii care oxidează metanul (CH) în dioxid de carbon (CO) cu eliberare de energie. Sunt reprezentate de genul "Methanomonas".
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
până la câteva luni. Această tehnică este de obicei folosită pentru a extrage compuși care sunt prea volatili pentru distilare, sau care pot fi ușor afectați de temperatură ridicată. Cei mai folosiți solvenți sunt hexan-ul și eterul dimetil. Extragerea folosind dioxid de carbon lichid este o tehnică relativ nouă de extragere a compușilor din materia primă. Datorită temperaturii scăzute și a lipsei reactivității solventului folosit, compușii extrași folosind această tehnică își păstrează foarte bine mirosul original. Extragerea folosind etanol se folosește
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]