7,357 matches
-
46. 9. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dosarele 53/1925, 36/1927, 74/1927, 75/1927, 77/1927. 10. Vezi referatul către primar din 12 februarie 1932 al inginerului șef Philip Hudic, la Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 75/1927, f. 219. Despre corbi 1. Sf. Efrem Sirul, „Asupra femeilor celor rele”, în Cuvinte și învățături, Cartea a treia, Ed. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 93. 2. Luca 12, 24, în Biblia sau Sfînta Scriptură, Ed. Institutului Biblic și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
6 apr. 1924, p. 3) „O bucată admirabilă pe la 1897”, va scrie și în Jurnal. (1, p. 423) 15. Op. cit., Traducere de C. Fedeleș, Ed. Cultura Națională, f.d., p. 52. Din feerie în infern 1. Opere, p. 31. „Havuzul din dosul palatului mort” 1. Opere, p. 33. 2.Radu D.Rosetti, „Estetica municipală”, în Pagini alese, Ed. Comitetului de Sărbătorire, 1935, p. 231. 3. Ibidem, p. 228. 4. Opere, 2, Ediție îngrijită de Ion Roman, ESPLA, 1956, p. 233. 5. „1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Idem, „Ulița babalîcilor”, în Memoria reportajului, Ed. Eminescu, 1985, p. 127-133. Lecția de compasiune 1. Note și amintiri, Ed. ,,Cartea Romînească”, 1933, p. 43. 2. Opere, p. 82. Alienații 1. Opere, p. 45. 2. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/19011902, f. 3. 3. Ibidem. Fotografia din 1926 1. Opere, p. 462. Cuvîntul ,,igienă” 1. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Serviciul Sanitar, dos. 61/1926, f. 45. 2. Ibidem, f. 2-8. 3. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Serviciul Sanitar, dos 60
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
43. 2. Opere, p. 82. Alienații 1. Opere, p. 45. 2. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/19011902, f. 3. 3. Ibidem. Fotografia din 1926 1. Opere, p. 462. Cuvîntul ,,igienă” 1. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Serviciul Sanitar, dos. 61/1926, f. 45. 2. Ibidem, f. 2-8. 3. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Serviciul Sanitar, dos 60/1926, f. 6 ș.u. 4. în ,,Bacăul”, 6, nr. 67, 3 iunie 1928, p. 2. 5. Ibidem. 6. V. ,,Administrația”, 1,nr.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacău, dos. 26/19011902, f. 3. 3. Ibidem. Fotografia din 1926 1. Opere, p. 462. Cuvîntul ,,igienă” 1. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Serviciul Sanitar, dos. 61/1926, f. 45. 2. Ibidem, f. 2-8. 3. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Serviciul Sanitar, dos 60/1926, f. 6 ș.u. 4. în ,,Bacăul”, 6, nr. 67, 3 iunie 1928, p. 2. 5. Ibidem. 6. V. ,,Administrația”, 1,nr. 13 -16, 11 iunie 1922, p. 17-20. 7. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 69
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sanitar, dos 60/1926, f. 6 ș.u. 4. în ,,Bacăul”, 6, nr. 67, 3 iunie 1928, p. 2. 5. Ibidem. 6. V. ,,Administrația”, 1,nr. 13 -16, 11 iunie 1922, p. 17-20. 7. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 69/1296, f. 48. 8. Ibidem, f. 44 și 45. 9. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Serviciul Sanitar, dos. 63/1296, f. 13. 10. Ibidem, f. 23. 11. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 34/1928, f. 6. 12. Ibidem
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
2. 5. Ibidem. 6. V. ,,Administrația”, 1,nr. 13 -16, 11 iunie 1922, p. 17-20. 7. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 69/1296, f. 48. 8. Ibidem, f. 44 și 45. 9. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Serviciul Sanitar, dos. 63/1296, f. 13. 10. Ibidem, f. 23. 11. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 34/1928, f. 6. 12. Ibidem, f. 19. 13. Opere, 1978, p. 94. 14. K. Y. N., „Pedeapsa unui agent de poliție”, în „Bacăul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 69/1296, f. 48. 8. Ibidem, f. 44 și 45. 9. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Serviciul Sanitar, dos. 63/1296, f. 13. 10. Ibidem, f. 23. 11. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 34/1928, f. 6. 12. Ibidem, f. 19. 13. Opere, 1978, p. 94. 14. K. Y. N., „Pedeapsa unui agent de poliție”, în „Bacăul”, 7, nr. 110, 31 martie 1930, p. 4. 15. Op. cit., p. 48. 16. Arhivele Naționale Bacău
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
6. 12. Ibidem, f. 19. 13. Opere, 1978, p. 94. 14. K. Y. N., „Pedeapsa unui agent de poliție”, în „Bacăul”, 7, nr. 110, 31 martie 1930, p. 4. 15. Op. cit., p. 48. 16. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 69/1926, f. 41. 17. Ibidem, f. 44. 18. Opere, Ediție alcătuită de Mircea Coloșenco, Ed. Univers Enciclopedic, 2001, p. 488. Relații literare 1. ,,Plumb”, în ,,Scena”, 2, nr. 108, 25 aprilie 1918, p. 1. 2. V. „Ateneul cultural”, 1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 2. 17. ,,Activitatea Primarului de Bacău”, în ,,Nordul”, nr. 29, 14 iulie 1914, p. 1. 18. Cf. ,,Anuarul Liceului «Principele Ferdinand»” din 1913 și 1924-1929, ,,Aurora Bacăului”, 2, nr. 3, 27 martie 1928, p. 1, Arhiva Liceului de Băieți, dos. 2/1899-1900. 19. Vezi: ,,Cronică”, în O luptă literară, 2, Ediție de Valeriu și Sanda RÎmpeanu, Ed. Minerva, 1979, p. 255. 20. An. 1, nr. 2, 15 decembrie 1905, p. 128. 21. ,,Cronica școlară 1932-1933”, în ,,Anuarul Liceului...”, p. 1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
executări de sentințe civile, partaje, procese de calomnie, abuzuri de încredere, autentificări de chitanțe, rezilieri de contracte, somații, sechestre, procese de amenințare (un Herș Pomană), loviri, evacuări, licitații, popriri, sperjururi etc. (Din Registrul de intrare, Fond Tribunalul Bacău, secțiunea I, dos.15-18/1915). „Les poètes n’ont pas le droit de dire des mots d’hommes fatigués...’’, susținea Victor Hugo, un om energic, cu mari elanuri. Interdicția sa a fost ignorată însă atît de unii dintre contemporani, cît și de unii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
căpătate de eminescologii noștri de la bătrînii din Ipotești. Chirilă Groholschi chestionat de Augustin Z. N. Pop a auzit de la socru-său, Ion Rotaru, și de la bunică-sa că cuconașul Mihai se vîra, copilandru, printre oameni, la arie, după curte, în dosul viei și prezicea ploile; că altă dată ședea la Balta lui Leon și prindea șerpi 53. Costachi Bunu avea numai 9 ani cînd a auzit că poetul a murit la București. Fără îndoială că el nu l-a văzut pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Botoșani (s.n.) închiriindu-le Dum-sale doctorului Alecu Jian, 405 vedre spirt ce le aveam în pivniță acolo, pe o scurtă vreme, le-am fost mutat la mortul... de boala holerii Moiși Michel"35. Augustin Z. N. Pop a înțeles pe dos, și anume că "Eminovici se mutase la Botoșani (sic), spre a elibera casa din Ipotești, pe care o închiriase doctorului Alecu Jianu"36. Din această greșeală, Augustin Z. N. Pop a căzut apoi în alta, mai mare, cînd a afirmat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe semestrul al II-lea, în dreptul său, arată o lipsă de 10 zile16. După informația lui Matei Eminescu, Mihai a mers pe jos, voinicește, peste 100 de km, de la Cernăuți pînă la Ipotești. La trecerea frontierei, s-a ascuns în dosul unei harabale cu mărfuri. Cînd a ajuns la Ipotești, n-a venit acasă, ci se tot învîrtea pe lîngă un păr cu pere, al lui Nicolai Isăcescu. Maica Fevronia era la noi, tata lipsea de acasă. Părul lui Isăcescu era
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
gîndit și la Veronica. Dar tocmai atunci privirea-i tulburată și rătăcită prin cimitir s-a oprit pe mormîntul Casandrei. Crucea ei strîmbă stăruia ca o mustrare tîrzie, din partea primei lui iubite, căreia îi jurase credință pe toți vecii. Pe dosul unei petiții, pe care numai o începuse către Prezidentul Tribunalului din Iași, cu data de 16 august 1876188 și pe care o purta în buzunar, poetul și-a așternut gîndurile care-l dominau: "O, dulce înger blînd, Cu ochi uimiți
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de pe Malul Stâng din Paris a tipărit pe proprii speze romanul Ulise al lui James Joyce în aprilie 1921, și l-a vândut pe bază de abonament. Librăria ei era frecventată de scriitori printre care Hemingway, Joyce, Pound, Fitzgerald, John Dos Passos, Henry Miller, e e cummings și Gertrude Stein. Ea a rămas acolo pe toată perioada anilor '30, pe când se adunau norii amenințători naziști. Clientela ei americană a fugit de război și librăria ei a fost închisă la începutul anilor
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de vreme. Din această perspectivă, rețin atenția, pe de o parte, lexemele care polarizează ideea unei exteriorități adormite într-o aberantă, grotescă ipostaziere a bâlciului, semn al demenței colective și al morții spiritului: "înspăimântătoare procesiuni: oameni demenți, măști agățate de dosuri de animale/ purtând bonete, pălării cu pene, lumânări./ Sălbatica feerie prin fața tronului trecea: viori, fluiere, acordeoane/ tobe și clopote răsunând absurd,/ iar arca'n care oamenii și animalele se adunaseră/ era căruța de nebuni ce-ardea magnific" (Magia de tine
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cel intitulat Viața și opera lui Tiron B. (I-II, 1980-1982; Premiul Uniunii Scriitorilor). Funcția literei titulare e aceea de a preveni cititorul, asemenea unui semn pe o poartă, că, deschizând cartea, pătrunde într-o lume bizară, tulbure, întoarsă pe dos, răscolită, scoasă din țâțâni. Un țăran și-a instalat culcușul într-un plop, profesorul de desen de la o școală oarecare umblă desculț și nu răspunde oamenilor la salut, în schimb salută vitele și câinii, un alt personaj, fără să aibă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
analiză critică. Este ceea ce se întâmplă acum și la noi, în împrejurările unei revoluții care nu și-a spus încă ultimul cuvânt. Se poate observa destul de bine o tendință de a revizui totul și uneori de a întoarce totul pe dos, ca și cum adevărul nu s-ar putea găsi decât în poziție polară. De fapt, în ciuda dirijismului impus și în acest domeniu, cultura a continuat să subziste, retrasă în spații modeste, adesea improprii, cu resurse modice, însă urmând legile ei firești, alimentate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
aproape că își pierduse oficial dreptul la existență. Întemeiată din capul locului pe minciună și fraudă, puterea a falsificat totul în jurul ei, pentru a-și asigura un exercițiu cât mai lung și mai discreționar. Ca în povestea frigianului, întoarsă pe dos, sistemul comunist prefăcea totul în neadevăr și corupție, nu în metalul nobil de care Midas era fascinat până la obsesie. Societatea a fost constrânsă a-și căuta salvarea în duplicitate. O strategie a separării planului intim de existența publică a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
datul oricui. Dar când există trebuie să o întâmpinăm ca pe un lucru de mare preț și să o punem la loc de cinste. Unde e, acum, locul însuși al pedagogului? Din moment ce regimul comunist și-a propus să întoarcă pe dos istoria, el n-a ezitat să facă din om un instrument, cu cât mai docil cu atât mai bine, unul peste care s-a pus, abuziv, eticheta de "om nou", ca și cum n-ar fi destul și încă atât de greu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu băuturile spirtoase, și totodată luând măsurile posibile pentru a exila de pe proprietățile funciare pe creștinii inteligenți. Pentru a face ca situația să nu fie văzută, mai înainte de momentul cuvenit, sub adevărata ei lumină, vom ascunde adevăratele noastre planuri în dosul unei pretinse dorințe de a servi clasele lucrătoare și de a propaga principii economice pe care le expunem astăzi. Sumar: Pentru ce trebuie sporite armamentele. Fermentații, discordii, dușmănii în lumea întreagă. Constrângerea opoziției creștinilor prin războiul general. Presa și opinia
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de onoare între kabili decât luptele intelectuale" (1994, p. 200). Sau: "Comerțul de artă pură aparține clasei de practici în care supraviețuiește logica economiei precapitaliste" (1992, p. 211). Lumea artei s-a construit, și ea, ca o lume economică "pe dos" (1992, dar și 1971 și 1966), în cadrul căreia succesul economic este denigrat. Deși adevărul premiilor este aici sistematic negat, toți actorii caută să acumuleze capital simbolic și să-și asigure monopolul instanțelor de legitimare. În articolul său din 1971 ("Le
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se ridică sprînceana pentru a marca acordul; * salutul se concretizează în Franța prin sărutarea interlocutorului, în Spania prin îmbrățișare, eschimoșii cunosc sărutul nazal; * îndepărtarea duhului rău se materializează în Franța prin semnul crucii, în Turcia prin îmbrăcarea unei haine pe dos, în Grecia prin atingerea pleoapei închise cu arătătorul. Mimica diferențiază prin frecvență și durată societățile europene mobile și expresive de comunitățile indienilor sau japonezilor caracterizați prin impasibilitate. Chiar dacă în raport cu gesturile, expresiile feței au un caracter quasi-universal (cf. Eibl-Eibesfeldt), anumite semne
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
le explică; criza faptelor este criza teoriei care proiectează defectuos faptele. Noi o percepem însă răsturnat, ca o criză a consecințelor obiectivate și de aceea înregistrăm insuccese în ieșirea din starea de criză. Pentru că încercăm, practic, ceva nu doar pe dos, ci și ilogic, adică să ieșim din efecte rămânând în cauză, noi înșine și ideile noastre despre faptele economice fiind adevărata cauză. Dihotomiile din teorie aplicate distinct, cu pretenție de autonomie explicativă, agresează complexitatea intersubiectivității, o simplifică excesiv, o îndeamnă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]