7,666 matches
-
german Theodor Heuss a transformat soclul saturii din Colțul German într-un monument dedicat Germaniei unite, denumit "Memorial al unității germane" ("Mahnmal der Deutschen Einheit") și, din acel moment, până în 1993, în locul statuii distruse de americani a fost arborat un drapel imens al Germaniei. Cu această ocazie, la baza monumentului au fost adăugate emblemele tuturor statelor germane, inclusiv cele din DDR dar și Silezia și Alsacia-Lorena. În 2 septembrie 1993 a început reconstrucția monumentului pe soclul existent, cu sprijinul financiar al
Colțul german () [Corola-website/Science/309904_a_311233]
-
Canoniera "" a fost una dintre primele nave de luptă ale marinei militare române, construită în 1873 în Franța. A rămas în istorie ca prima navă militară care a purtat drapelul românesc în Marea Mediterană și în Marea Neagră . Nava avea un deplasament de 90 de tone și următoarele dimensiuni: Avea două catarge, bompres, probabil și pânze. Echipajul număra 35 de oameni. Sistemul de propulsare: Nava avea două mașini cu aburi de câte
Fulgerul () [Corola-website/Science/309907_a_311236]
-
de Război i s-a alocat suma de 130.000 de lei pentru cumpărarea unei noi nave de luptă. Acesta a fost comandată șantierului naval "Forges et chantiers de la Méditerranée", situat la Seyne-sur-Mer, lângă Toulon, în Franța. Nava a arborat drapelul tricolor românesc pentru prima dată în luna octombrie a anului 1873, fiind acostată în portul Toulon. Sarcina de a o aduce pe teritoriul românesc a fost primită de căpitanul Ioan Murgescu, împreună cu locotenentul Mihail Drăghicescu. Aceștia erau secondați de căpitanul
Fulgerul () [Corola-website/Science/309907_a_311236]
-
25 mai 1990, guvernul condus de Petru Pascari a demisionat și a fost înlocuit de guvernul condus de Mircea Druc, economist venit de la Cernăuți. Tot atunci, Petru Pascari este pensionat. A fost decorat cu 2 Ordine Lenin, cu două Ordine Drapelul Roșu al Muncii și cu alte medalii. În prezent, locuiește la Moscova și conduce Organizația regional-obștescă "Молдавское землячество" ("Frăția moldovenească).
Petru Pascari () [Corola-website/Science/309960_a_311289]
-
ca membru corespondent al Academiei de Științe din RSS Moldovenească, apoi în anul 1974 a primit titlul de Om emerit în științe din R.S.S.M. A fost decorat cu trei Ordine Lenin, Ordinul Revoluția din Octombrie, Ordinul Bogdan Hmelnițki cl. I, Drapelul Roșu de Muncă, Ordinul Steaua Roșie și cu Ordinul pentru Prietenie între Popoare. A fost ales de mai multe ori deputat în Sovietul Suprem al RSSM. Gherasim Rudi a încetat din viață la data de 26 iunie 1982 în municipiul
Gherasim Rudi () [Corola-website/Science/309963_a_311292]
-
Ministerele Industriei, Agriculturii și Muncii din RSS Moldovenească. De asemenea, a fost ales ca deputat al poporului în Sovietul Suprem al URSS și al RSSM în legislaturile 1, 2 și 3. A fost decorat cu Ordinul Lenin și cu Ordinul Drapelul Roșu de Muncă. La data de 28 martie 1951 a fost eliberat din toate funcțiile politice deținute și, în perioada 1951-1958, a lucrat la Ministerul Industriei cărnii și produselor lactate, la Ministerul industriei forestiere și la Ministerul asigurărilor sociale al
Fiodor Brovko () [Corola-website/Science/309966_a_311295]
-
a fost pensionat în septembrie 1991. A fost ales ca deputat în Sovietul Suprem al URSS în patru legislaturi (1966-1970, 1977-1989) și apoi ca deputat al poporului din URSS (1989-1991). A fost decorat cu două Ordine Lenin, cu două Ordine Drapelul Roșu al Muncii și cu Ordinul Revoluția din Octombrie. Începând din anul 1991, Semion Grossu este patron al firmei moldo-ruse „Product Impex” SRL, care se ocupă de comercializarea de vinuri. El deține Fabrica de vinuri din Leușeni (Hâncești). În anul
Semion Grossu () [Corola-website/Science/309961_a_311290]
-
R.Moldova în martie a. 2010. Actualmente I.Ustian, în calitate de pușkinist-economist, activează asupra cercetării unei singure teme cu titlul: „Cercetarea problemelor economico-politice , imortalizate în operele marelui poet rus A.S.Pușkin cu intonație socio-economică”. Dl I.Ustian este decorat cu ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, 6 medalii ale URSS și altor țări, două medalii de aur a EREN-ului din URSS, precum și 2 Diplome de Onoare ale Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Moldova. 1953-1958 Colegiul de economie agrară din Cocorozeni, r-nul Orhei 1959-1965
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
cu scopul semnării unui acord economic bilateral dintre R.P.Ungaria și R.Moldova, vizînd aprofundarea implimentării a experienței moderne a economiei reale a Ungariei în economia reală a Moldovei. 1964 Medalia pentru participarea la valorificarea pămînturilor de țelină 1975 Ordinul “Drapelul Roșu de Muncă”. 1970 Medalia “Pentru munca cu abnegație”. 100 ani de la nașterea lui V.I.Lenin 1982 Medalia jubiliară - “1500 ani ai or. Kiev”. 1984 Medalia jubiliară - 100 ani de la naștarea lui G.Dmitrov 1985 Medalia “Veteran al muncii”. 1965
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
este un oraș din Ucraina. Satul a fost fondat în 1849, iar în 1859 satul avea 128 de gospodării și un total de 885 de locuitori. La 16 aprilie 2014 susținători ai Republicii Populare Donețk au așezat drapelul acestui stat nerecunoscut pe clădirea administrației orașului. La 25 august 2014 au avut loc confruntări militare între forțele de securitate ale Ucrainei și grupurile armate ale RP Donețk. Potrivit Consiliului Securității Naționale al Ucrainei la 27 august 2014 elemente ale
Novoazovsk () [Corola-website/Science/309325_a_310654]
-
sezonul băilor”, putând fi utilizat și pentru ”baluri de binefacere organizate de primărie”, fiind alcătuit dintr-o sală de dans, doua săli de lectură, pentru ziare și reviste, doua săli de jocuri și celebra ”terasă de pe malul mării”, împodobit cu drapele și destul de spațios a devenit locul de întalnire al tuturor. Lânga acest prim salon de dans se preconizează construirea de către Henry Guaracino a unui pavilion în cumunicație cu primul, situat mai jos de nivelul bulevardului. În iarna anului 1891, o
Cazinoul din Constanța () [Corola-website/Science/309354_a_310683]
-
albă pe care este aplicată crucea ordinului, confecționată din postav de culoare albastră. Ca acoperământ de cap, decretul prevedea o cușmă din blană de miel de culoare albă. Prin Decretului Regal nr. 328 din 10 februarie 1931, regimentele ale căror drapele fuseseră decorate cu ordinele Mihai Viteazul, Steaua României și Virtutea Aeronautică sau cu medalia Virtutea Militară, precum și personalul militar care servea în acestea, au primit dreptul de a purta o furajeră specifică. Aceasta se acorda prin decret regal și se
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
arme legate de participarea României la Primul Război Mondial și operațiilor militare postbelice au fost decorați un număr de 78 de ofițeri străini și 315 ofițeri români, unii dintre aceștia fiind decorați de mai multe ori. Totodată, au fost decorate drapelele de luptă a 39 de regimente. Repartiția ofițerilor decorați pe cele trei clase ale ordinului a fost următoarea: De remarcat că un singur ofițer român a fost decorat cu toate cele trei clase ale ordinului, este vorba de generalul de
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
sau Beijingului au folosit de cele mai multe ori simbolul "secerii și ciocanului", ori variante ale acestuia. Practic, indiferent de orientare, logoul "secera și ciocanul" a devenit simbolul aproape tuturor partidelor comuniste. Partidul Național Bolșevic din Rusia folosește un steag bazat pe drapelul Germaniei Naziste, la care svastica a fost înlocuită "secera și ciocanul". Utilizarea acestui simbol în scopuri politice este interzisă prin lege în Republica Moldova. Vladimir Voronin a calificat legea drept o „aiureală ordinară” care „miroase a fascism” și nu are „perspective
Secera și ciocanul () [Corola-website/Science/305026_a_306355]
-
de fructe, 20 mori de vânt, 3 mori cu cai, 340 de crame și teascuri, un atelier de produs butoaie. Potențialul înalt eolian și existența morilor de vânt din secolul al XIX-lea au stat la baza elaborării stemei și drapelului orașului în 2005. Către anul 1875 populația Nisporenilor era de 3.532 oameni, inclusiv 1.840 bărbați. În secolul XX localitatea s-a dezvoltat într-un ritm rapid: în anul 1907 s-a înființat o stație telefonică, iar în 1931
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
Alexandru Usatiuc-Bulgăr, Gheorghe Ghimpu si Valeriu Graur. În Bucovina de Nord, mișcarea era coordonata de Alexandru Șoltoianu. Deținut politic în perioada sovietică pentru acest act, Fondator al Mișcării de Eliberare Națională, Gheorghe Ghimpu a fost primul care a dat jos drapelul sovietic și a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Președinția Republicii Moldova, la data de 27 aprilie 1990. G. Ghimpu a fost membru al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova și deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
sovietice. FNP avea drept scopuri nu mai puțin decât ieșirea Moldovei din componența URSS, formarea unei ""Republici Populare Moldovenești"" cuprinzând și celelalte teritorii românofone din zonă (Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, teritoriile fostei RASSM) și unirea ulterioară a acesteia cu România. Drapelul Republicii Populare Moldovenești urma sa devina tricolorul, cu o panglică neagră în diagonală, până la realizarea Unirii. Un alt scop era organizarea de alegeri libere pentru organele de conducere ale statului. Limba română pe baza alfabetului latin trebuia sa devină limbă
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
activ în Mișcarea de Renaștere Națională și de democratizare a societății, fiind autori ai proiectelor de lege privind reabilitarea victimelor regimului totalitar de ocupație și despre controlul de stat. La 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al RSSM aprobă tricolorul ca drapel de stat. În cadrul politicii sovietice de "Гласность" („glasnost”: transparență) și de "Перестройка" („perestroika”: reformă) inițiată Mihail Gorbaciov, sentimentele naționale locale devin, ca în celelalte republici unionale sovietice, sinonime de deschidere și de Равенсность ("ravensnost": a fi, pentru băștinași, deopotrivă, egali
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
Republicii Moldova, a vorbit despre identitatea comună a moldovenilor și a românilor, referindu-se la "românii de pe ambele părți ale Prutului" și la "teritoriile românești ocupate de sovietici". În 1991, Republica Moldova oficializează ca limbă de stat „Limba română”, ca steag național drapelul tricolor românesc cu o stemă moldovenească, ca imn național Deșteaptă-te, române!, imnul național al României, și ca deviză „Virtus romana rediviva”. La acel moment se aștepta și spera o unire cât mai rapidă a celor două țări, dar parlamentele
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești și au arborat drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției. În cursul zilei de 8 aprilie, Vladimir Voronin, președinte în exercițiu după expirarea mandatului de șef al statului pe 7 aprilie, a reiterat acuzațiile că România s-ar fi aflat
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
reorganizat în centrul raional al raionului Ialoveni. Ialoveni este înfrățit cu comuna Topraisar din județul Constanța (România) și cu două comune din Italia: Force și Montefortino. Orașul menține relații de colaborare cu diverse localități din SUA și Japonia. Stema și drapelul orașului Ialoveni a fost aprobate de Consiliul orășenesc la ședința din 27 martie 2002 și la Comisia Națională de Heraldică a Republicii Moldova. Autorul simbolicii localității este dr. Silviu Andrieș-Tabac; pictor - Veaceslav Racov. Stema - un câmp fascinat în burele ondulate, roșu-vișiniu
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
a Republicii Moldova. Autorul simbolicii localității este dr. Silviu Andrieș-Tabac; pictor - Veaceslav Racov. Stema - un câmp fascinat în burele ondulate, roșu-vișiniu și argint alternîndu-se, o cupă de vin de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu trei turnuri. Drapelul - pânză drepunghiulară (3x2) fasciată în 15 brîie, roșu-vișinii și albe alternându-se. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: În orașul Ialoveni sunt înregistrați 1.300 agenți economici, cea mai mare parte a lor o constituie întreprinderile cu
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
Colonița este o localitate-centru de comună din sectorul Ciocana, municipiul Chișinău, Republica Moldova. Este localitatea natală a eroului Gheorghe Ghimpu, care la 27 aprilie 1990, a fost primul care a dat jos drapelul sovietic și a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, a lui Mihai Ghimpu, președinte interimar al R. Moldova (11 septembrie 2009 și 28 decembrie 2010), poeților și scriitorilor Ion Proca (1945 - 2014) și Simion Ghimpu (1939 - 2010) Colonița e situată la
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
la creștinism, peștele fiind unul dintre simbolurile de bază ale creștinismului. Coroana murală cu un singur turn crenelat, de tip românesc, semnifică faptul că localitatea este populată preponderent de etnici români și are rangul de unitate administrativă de nivelul întâi. Drapelul localității Crihana Veche reprezintă o pânză dreptunghiulară (2×3) împărțită în două jumătăți, dintre care prima este de culoare albastră, iar a doua de culoare roșie, având în centru stema localității, timbrată cu coroana murală. Combinația cromatică utilizată corespunde regulilor
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
convingeri monarhice. La începutul lui iulie 1830, Ducele de Orleans, Louise Phillipe I este proclamat ca rege al francezilor:Ludovic-Filip al Franței. Este impusă o nouă constituție prin care era garantată suveranitatea națională, iar regele era depozitar al suveranității naționale. Drapelul oficial al Franței devine Tricolorul. Catolicismul nu mai era religia de stat, ci religia majoritară conform Concordatului. Numărul alegătorilor a crescut la 250 000. Era un regim politic care se baza pe cooptarea la putere a elitelor. Marea Burghezie a
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]