7,094 matches
-
ca orice text confecționat în felul acesta să devină previzibil, mai ales atunci când semnificația unor episoade este ostentativ semnalată de narator. Cum unele scene se regăsesc în mai multe romane, impresia de artificialitate a ansamblului și de precaritate a invenției epice se instalează temeinic. Declarat autobiografic, romanul Din neagra țărănie este totuși mai bine realizat, întrunind în egală măsură calitățile și defectele scrierilor lui I. Funcționează adecvat, în acest caz, memoria afectivă, prin intermediul căreia pare că ia ființă o lume. Autenticitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
Autenticitatea se revendică dintr-un fel special de a fi al percepției infantile, bazat pe o înregistrare fragmentară, dar care se dovedește coerentă în cele din urmă. Naratorul are ambiția reconstituirii, detaliul prilejuindu-i un comentariu amplificat, uneori în defavoarea filonului epic principal, știe și îi place să povestească cu umor, să-și folosească ingeniozitatea expresivă. SCRIERI: Bostanii, București, 1950; Grâu înfrățit, București, 1950; Oameni de nădejde, București, 1951; La noi pe Hălăuca, București, 1951; Bucurie, București, 1951; Balada Bicazului, București, 1951
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
un registru tematic și formal foarte larg. Amplei nuvele Nostalgii secrete, subintitulată Schițe pentru un tablou de familie, de fapt un roman concentrat, în tablouri dense, pe tema reunirii familiei, îi corespund, la polul opus, „exercițiile pentru mâna stângă”, „capriciile” epice, prozele miniaturale, în care, părăsind tehnica observației, prozatorul reface, cu mijloacele sugestiei, ale reinterpretării mitului și ale parabolei, stări difuze, deschideri spre insolitul din cotidian, proiecții în fantastic și mister (Acvariul, Dispărând într-o bună zi, Ninge pe contrabas, Vară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
stări difuze, deschideri spre insolitul din cotidian, proiecții în fantastic și mister (Acvariul, Dispărând într-o bună zi, Ninge pe contrabas, Vară indiană, Dimineața unei nimfe, Întoarcerea lui Odiseu). Dimensiunea experimentală rămâne explicită în câteva tablete eseistice, transpuse în registru epic (Joc secund, Cuvintele), în filigranul cărora se pot citi confesiunea de atelier și crezul estetic al scriitorului. Latura autoreflexivă a prozei lui R. este constitutivă romanelor, mai elocvent în Febră vesperală. Condiția omului supus unor dramatice limitări existențiale și istorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
Latura autoreflexivă a prozei lui R. este constitutivă romanelor, mai elocvent în Febră vesperală. Condiția omului supus unor dramatice limitări existențiale și istorice este, simultan, temă de meditație despre destinul creatorului de literatură și capacitatea lui de a înțelege. Secvențele epice, distribuite în două planuri - lumea surprinsă de „febra vesperală” (metaforă a declinului, a stingerii) și naratorul - sunt ordonate pe traiectele, în contrapunct, ale unei logici autoironice. SCRIERI : Sepia, Cluj, 1973; Nostalgii secrete, Cluj-Napoca, 1976; Febră vesperală, Cluj-Napoca, 1982; Vară indiană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
latente, cu predilecția pentru structurile opulente ale narațiunii de tip baroc (ca în Princepele) sau, dimpotrivă, pentru epica de tip fragmentarist, utilizând tehnica rupturii și a discontinuității narative, a colajului și citatului. În studiul despre D.R. Popescu se analizează mijloacele epice prin care modalitatea de configurare a personajelor devine analoagă construcției labirintice a scrierilor. Este anticipată una dintre ideile centrale ale monografiei din 1981, primul studiu literar mai amplu asupra operei acestui scriitor, unde sunt inventariate, după regulile structuralismului, principalele scenarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
monografiei din 1981, primul studiu literar mai amplu asupra operei acestui scriitor, unde sunt inventariate, după regulile structuralismului, principalele scenarii, teme sau cronotopuri din nuvele, romane și dramaturgie. În Civilizația romanului - lucrare structurată în două volume, Rădăcini (1983) și Arhitecturi epice (1991) - eseista analizează avatarurile speciei și îndeosebi metamorfozele suferite de anumite structuri epice de bază („himere” sau „rădăcini” ale romanului) în contactul cu anumite civilizații sau epoci. Plasându-se în răspăr cu teoriile sociologizante (Jan Watt, spre exemplu), R. descoperă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
sunt inventariate, după regulile structuralismului, principalele scenarii, teme sau cronotopuri din nuvele, romane și dramaturgie. În Civilizația romanului - lucrare structurată în două volume, Rădăcini (1983) și Arhitecturi epice (1991) - eseista analizează avatarurile speciei și îndeosebi metamorfozele suferite de anumite structuri epice de bază („himere” sau „rădăcini” ale romanului) în contactul cu anumite civilizații sau epoci. Plasându-se în răspăr cu teoriile sociologizante (Jan Watt, spre exemplu), R. descoperă „embrioane” ale romanului în diferite specii literare precum epopeea, poemul epic și, desigur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
anumite structuri epice de bază („himere” sau „rădăcini” ale romanului) în contactul cu anumite civilizații sau epoci. Plasându-se în răspăr cu teoriile sociologizante (Jan Watt, spre exemplu), R. descoperă „embrioane” ale romanului în diferite specii literare precum epopeea, poemul epic și, desigur, în scrierile de gen aparținând Antichității. Sunt cercetate Ramayana, Epopeea lui Ghilgameș, Cartea morților tibetană, Biblia, epica chineză antică, Metamorfozele lui Ovidiu, Măgarul de aur al lui Apuleius ș.a. În volumul al doilea se află o analiză a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
în răspăr cu teoriile sociologizante (Jan Watt, spre exemplu), R. descoperă „embrioane” ale romanului în diferite specii literare precum epopeea, poemul epic și, desigur, în scrierile de gen aparținând Antichității. Sunt cercetate Ramayana, Epopeea lui Ghilgameș, Cartea morților tibetană, Biblia, epica chineză antică, Metamorfozele lui Ovidiu, Măgarul de aur al lui Apuleius ș.a. În volumul al doilea se află o analiză a principalelor „arhitecturi epice”, de la aceea a romanului arab, japonez sau bizantin până la cea de tip medieval sau renascentist. Bunăoară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
în scrierile de gen aparținând Antichității. Sunt cercetate Ramayana, Epopeea lui Ghilgameș, Cartea morților tibetană, Biblia, epica chineză antică, Metamorfozele lui Ovidiu, Măgarul de aur al lui Apuleius ș.a. În volumul al doilea se află o analiză a principalelor „arhitecturi epice”, de la aceea a romanului arab, japonez sau bizantin până la cea de tip medieval sau renascentist. Bunăoară, datele fundamentale ale bizantinismului (estetismul duplicității, destinul individual privit ca teleologie mistică) ar explica predilecția pentru cultivarea romanului hagiografic sau a celui „secret” (cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
aici interesul de prim-plan - studiul publicisticii, ideea că poemul Călin (File din poveste) nu e un basm, reacții la contestatarii mitului Eminescu -, însă culegerea cuprinde și articole, uneori în stil didactic, despre C. Negruzzi nuvelistul, Alecu Russo (valorificarea aspectelor epice și lirice ale operei), Creangă (limbajul „coțcăresc”), I.L. Caragiale ca personaj, Macedonski (prozatorul din Thalassa și evoluția teoreticianului de la tradițional la modern), O. Goga (despre poezie) ș.a. Interesante documentar sunt cele câteva „fișe de istorie literară” despre reviste puțin cunoscute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
parteneri de dialog și venerația manifestată față de marile figuri ale culturii. Relevante sunt îndeosebi sobrietatea și cumpănirea cu care S. definește opera ilustrului său părinte, evitând elogiile exagerate, mai ales pentru că era conștientă de valoarea creației acestuia. Revenind în sfera epicii, cu volumul Ploi și ninsori (1940) abordează proza de notație, de o molcomă vibrație lirică, unde conturează peisaje apuse, evocă atmosfera patriarhală a orașelor de odinioară sau scrie câteva adevărate incantații poematice de smerenie în fața naturii, sub vraja dangătului clopotelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
mai repede și mai sigur pe drumul realismului socialist (...). De pildă: pe toți ne-a interesat deosebit de mult articolul din Pravda cu privire la problemele dramaturgiei - tradus și apărut nu de mult în Contemporanul. Nu numai în dramaturgie, ci și în proza epică, articolul ne va ajuta. De ce nici Mihail Davidoglu, nici Aurel Baranga, nici Radu Boureanu nu au găsit cale să discute în presă sau în adunările Uniunii foloasele pe care ni le aduce acest articol? Mulți scriitori au fost nemulțumiți și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poate cere mai mult? În poezia Mă-ncumet, Nina Cassian anunță că se încumetă să cânte partidul. După ce citește șapte strofe, cititorul ar dori ca poeta să se-ncumete într-adevăr. Se întreabă: poate e doar prefața unui mare poem epic, al unui ciclu. Dar nu, poeta spune că se-ncumetă, și pe urmă nu se mai încumetă. Atunci recitești poezia și înțelegi de ce e numai atât: Nina Cassian caută partidul «în străfund», coboară adânc în sine, dar partidul nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
izbutit însă să arate ceea ce este cu adevărat nou la un marinar comunist. Lipsindu-i cunoașterea adâncă, complexă a omului nou, scriitorul l-a pus pe căpitan să rostească discursuri sforăitoare cu caracter politic (...). Dar punctul pe i al lipsurilor epicii lui Vladimir Colin - cu depistarea cauzelor acestora în metoda de creație (antirealistă) și în nivelul ideologic (scăzut) - îl pune S. Damian 24 în comentariul pe marginea primului roman al lui Colin, apărut în anul precedent. Reproducem fragmentar articolul criticului de la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în dezvoltarea prozei noastre. Analizând deficiențele cărții, referatul a remarcat că în roman sunt reliefate mai puternic tocmai elementele vechiului, că predomină imaginea deprimantă a vieții din delta de altădată: descrierile de natură, peisagiile marine, trăiesc izolat, desprinse de firul epic al romanului: aspectele vieții noi, din regiunea deltei, sunt redate în mod plat, neconvingător. Romanul nu are eroi puternic conturați, nu are o construcție închegată, armonioasă. Referatul a precizat că rădăcina gravelor deficiențe ale romanului rezidă în greșita orientare ideologică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
românească, nr 9-12/1951. Mihai Gafița, într-un amplu studiu, scoate în evidență calitățile acestui „roman al luptei tractoriștilor” (figura țăranului de tip nou, partidul - motorul acțiunii etc.) care reușesc să copleșească inerentele lipsuri (lupta de clasă insuficient relevată, discuții epice ș.a.). După un an, când romanul apare în volum, același critic făcându-și mea culpa, mărturisește că adevăratele neajunsuri ale cărții sunt altele. Cu precizarea că menționăm în note35 și alte contribuții critice la romanul sus-amintit, să citim cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prim. Cu acest amendament și sugestie în completarea informației, să parcurgem comentariile mai sus anunțate. Din cronica lui George Munteanu 46 foarte amplă, de 15 pagini culese cu corp 6, în care se zăbovește cu reală plăcere asupra tuturor procedeelor epice: conflict, personaje, nivelul sugestiei, al impresiei, al expresiei, reținem câteva aspecte: „Unele dintre victoriile mai importante și mai pline de învățăminte pe care le-a repurtat proza noastră în ultimii ani sunt desigur cele datorate scriitorilor care și-au căutat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că, prin intermediul atâtor momente izbutite ale lor, cititorul ia cunoștință de lumea satului actual așa cum este și cum se transformă ea, de întâmplările și preocupările ei autentice, de oamenii ei reali; că - situându-se pe drumul sănătos de dezvoltare deschis epicii noastre cu temă țărănească de romanul Mitrea Cocor al maestrului Mihail Sadoveanu - aceste creații și alte câteva, mai vechi ori mai recente, aduc o contribuție de seamă la eliberarea definitivă a prozei noastre noi din țarcul dibuirilor și al încercărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru naturalismul lor - deoarece ea l-a situat dintr-odată pe pozițiile cele mai înaintate ale epocii noastre noi. Luând ca garanție acest succes al scriitorului, cititorii noștri privesc cu încredere încercarea lui de a trece la o categorie de epic mai amplă și mai complexă, la roman. Ei așteaptă ca în Adam Fântână - roman pe care scriitorul l-a anunțat de pe acum și care va fi consacrat tot temei colectivizării - să descopere o imagine a satului mai vie încă, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Pentru ca cititorul să se convingă dacă aceste afirmații și altele își au acoperire, vom reproduce în note53 o parte din ciclul liric incriminat. „A fost la noi o perioadă - începe A.E. Baconsky 54 - de intensă creație în domeniul poemului epic, perioadă când majoritatea poeților nu visau decât dosare voluminoase în care să «freamăte» miile de versuri - și aceasta pentru că scriseseră câteva poeme bune și moda poemului devenise curentă. De la o vreme însă au pornit alte discuții: bine, poemul e bun
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tovarășii noștri compozitori muzică pe poezii de Eminescu, sau alt poet clasic? Cât despre contemporani, de ce n-au luat poezii de Beniuc, Maria Banuș, și atâția alți poeți lirici? E oare greu de văzut caracterul de baladă al altor poeme epice, sau fragmente de poeme epice? Poemul Aurorei Cornu și multe alte creații recente au mai multe părți din care se pot face lied-uri. Astfel, muzica ar ajuta să pătrundă și mai mult în mase unele interesante realizări ale poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poezii de Eminescu, sau alt poet clasic? Cât despre contemporani, de ce n-au luat poezii de Beniuc, Maria Banuș, și atâția alți poeți lirici? E oare greu de văzut caracterul de baladă al altor poeme epice, sau fragmente de poeme epice? Poemul Aurorei Cornu și multe alte creații recente au mai multe părți din care se pot face lied-uri. Astfel, muzica ar ajuta să pătrundă și mai mult în mase unele interesante realizări ale poeziei noastre din ultima vreme, pline
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ele constituie modul de materializare a stărilor sufletești, mijloace de transmitere a entuziasmului pe care l-a trăit poetul în momentele când și-a imaginat frumusețea vieții patriei socialiste de mâine (...) În Drumul minerilor, Aurel Rău încearcă să abordeze poemul epic, înfățișând fapta eroică a unui tânăr miner. Poezia este valoroasă însă mai ales prin lirismul său, prin dezvăluirea emoțiilor pe care le trăiește eroul în timpul acțiunii și după cucerirea izbânzii (...) Se află în volum poezii ca Nimeni nu va ști
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]