8,317 matches
-
uneori punctate cu pori evidenți, colorate cenușii, gălbui, oliv sau verzui spre cafeniu. Coaja se pătează în cuib. Incubația durează 16-19 zile. Clocitul începe înaintea încheierii pontei și este asigurat de femelă. În perioada clocitului, masculul îi aduce de mâncare. Femela părăsește cuibul doar seara și dimineață pentru scurt timp. Cât clocește, la femelă se dezvoltă glanda uleioasă de la baza cozii, din care, în caz de primejdie, se proiectează un lichid brun-negricios, cu un miros insuportabil nu numai pentru om, dar
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
Coaja se pătează în cuib. Incubația durează 16-19 zile. Clocitul începe înaintea încheierii pontei și este asigurat de femelă. În perioada clocitului, masculul îi aduce de mâncare. Femela părăsește cuibul doar seara și dimineață pentru scurt timp. Cât clocește, la femelă se dezvoltă glanda uleioasă de la baza cozii, din care, în caz de primejdie, se proiectează un lichid brun-negricios, cu un miros insuportabil nu numai pentru om, dar și pentru dușmanii săi obișnuiți, micile mamifere carnivore. Pe an, are loc o
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
proiectează un lichid brun-negricios, cu un miros insuportabil nu numai pentru om, dar și pentru dușmanii săi obișnuiți, micile mamifere carnivore. Pe an, are loc o singură clocire, mai rar două. Puii sunt nidicoli, adică golași și sunt acoperiți de femelă. Puii se acoperă curând de puf și apoi de pene; puful este lung și sărăcăcios, alb-cenușiu. Puii au gâtlejul roșu, ciocul scurt, drept și gros, gri-albastru cu îngroșare albă; încă de mici, ei își pot desfășura în cuib creasta în
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
care le scot răscolind pământul cu labele anterioare. Pot doborî arbori mari, la fel cum fac și castorii. Spre locurile unde își procură hrana duc cărări bătătorite. Reproducerea are loc o singură dată pe an. Gestația durează aproximativ 22 zile. Femelele gestante nasc în ianuarie-iulie un singur pui, gemenii fiind foarte rari. Puiul rămâne în punga mamei 6-9 luni (marsupiu) până în decembrie, când el este acoperit complet cu păr. Puii devin independenți abia în vara anului următor. Vombații trăiesc în păduri
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
corpul e acoperit de minuscule „vălurele”, mai accentuate pe marginea aripilor și la capătul cozii, care fac pasărea să pară vărgată. Deasupra ochilor firele de puf iau o nuanță albă, uneori nu prea accentuată. Masculii nu diferă la exterior de femele, și nici tinerele păsări de cele mature. Unica deosebire între ultimele este accentuarea mai puternică a nuanțelor roșiatice pe spinare și penele cafenii-deschis pe cap (întunecate la capăt) la tineri. Pasărea are o coadă scurtă, fiind de formă aproape rotundă
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
de regulă pe sol, între rădăcinile copacilor sau în scorburi cu o gaură de acces, marcată de licheni și mușchi. Ponta este depusă prin lunile aprilie - mai fiind alcătuită din 5 - 6 ouă de culoare albă punctate cu pete ruginii. Femela clocește de două ori pe sezon. Este o pasăre poligamă, mascul împerechinduse frecvent și cu alte femele. Iarna coboară în regiunile de șes, trăind adăpostite în parcurile orașelor. | |---Troglodytes sissonii |
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
licheni și mușchi. Ponta este depusă prin lunile aprilie - mai fiind alcătuită din 5 - 6 ouă de culoare albă punctate cu pete ruginii. Femela clocește de două ori pe sezon. Este o pasăre poligamă, mascul împerechinduse frecvent și cu alte femele. Iarna coboară în regiunile de șes, trăind adăpostite în parcurile orașelor. | |---Troglodytes sissonii |
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
fie practicată în urmă cu aproximativ 5000 de ani. "Bombyx mori" este o insectă cu metamorfoză completă, având un ciclu evolutiv tipic cu 4 stadii: ou, larvă (omidă), crisalidă și fluture. Viața de adult are o durată de 10 zile. Femela depune ouă foarte mici, din care ies larve. În timpul procesului de metamorfoză spre stadiul de crisalidă, larvele speciei produc coconii („gogoșile” de mătase naturală). "Bombyx mori" este unul din organismele cele mai studiate din punct de vedere biologic, el permițând
Fluture de mătase () [Corola-website/Science/314589_a_315918]
-
transpira. Arealul lor de răspândire este Africa de Nord și Asia de Sud Vest până în India; a fost introdus de om în Australia, unde animalele fugite din ferme s-au sălbăticit. Dromaderii sunt animale active ziua. Trăiesc în harem, un mascul având mai multe femele. Uneori sunt lupte pentru ierarhie între masculi. Dromaderii sunt animale erbivore, putând consumă și vegetație sărată sau cu spini. Hrană este la început înghițită, ajungând în prestomacuri, pentru a fi regurgitata și rumegata când animalul este în repaus. Împerecherea are
Dromader () [Corola-website/Science/314600_a_315929]
-
repaus. Împerecherea are loc mai frecvent iarnă, fiind dependența de anotimoul ploios. Perioadă de gestație durează între 360 și 440 de zile; gemenii la dromaderi sunt rări. Animalele tinere vor fi îngrijite de mama timp de doi ani, după care femelă este din nou aptă pentru împerechere. Tineretul femel atinge maturitatea sexuală la trei ani, pe când masculii la vârsta de 4 - 6 ani. Un animal poate trăi între 40 și 50 de ani.
Dromader () [Corola-website/Science/314600_a_315929]
-
pe spate și aripi o culoare care variază de la cenușiu la un cenușiu roșcat. Lungimea corpului este între 90 și 100 de cm, iar lungimea aripilor deschise este de 160 - 175 cm. Masculul cântărește 3,5 - 6,5 kg iar femela 3 - 5,5 kg. Subspecia „Ranta canadensis maxima” atinge o greutate de 7,5 kg. În afară de arealul ei de origine care sunt regiunile cu lacuri din America de Nord , gâsca canadiană cu subspeciile ei de care uneori poate fi greu diferențiată, a
Gâsca canadiană () [Corola-website/Science/314647_a_315976]
-
la sud de Sahara. Numai un număr mic de specii trăiesc în regiunile tropicale din Asia. Mărimea corpului păsărilor este între 8 și 24 cm. Culoarea penajului la mascul este de culoare galben neagricioasă, cenușie neagră sau alb cu negru. Femelele au penajul de culori mai spălăcite. Păsările au cioc scurt și puternic care este gros la bază. Hrana lor constă din insecte, fructe, semințe. Numeroase specii de păsări țesător trăiesc în apropierea culturilor agricole. Ele trăiesc frecvent în colonii mari
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]
-
a cuibului. Cuiburile lor care atârnă în arbori, se află grupate în colonii, o colonie poate cuprinde mii de păsări. El este construit prin împletire cu ciocul de masculii viu colorați care sunt poligami. Imperecherea urmează la unele specii după ce femela acceptă cuibul după o inspecție prealabilă a lui. Cuiburile au o formă rotundă, intrarea fiind pe partea laterală sau inferioară a lui. Forma cuibului ca și tehnica de construire diferă în funcție de specie. De exemplu „Ploceus nigricollis” construiesc cuibul în formă
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]
-
șinșila poate fi crescută și ca animal de companie în casă. Când se simte în pericol, șinșila își "lasă" părul, iar când este prins și speriat, împrăștie din glanda perianală un miros foarte puternic, asemănător cu cel al migdalelor prăjite. Femelele speriate se ridică pe membrele posterioare și elimină urină către atacator. La animalele care și-au "lăsat" părul, blana se reface în aproximativ 6-8 săptămâni și ajunge la densitatea și lungimea ideală după câteva luni. Principalele nutrețuri care intră în
Șinșilă () [Corola-website/Science/314693_a_316022]
-
de 8-9 luni. Puii de șinșilă, la naștere, sunt îmbrăcați cu păr, au incisivi, ochii deschiși și sunt foarte vioi. După 4-5 zile de viață ei consumă deja mici cantități de furaje. La această specie masculii sunt mai ușori decât femelele cu 50-100 grame. Prolificitatea este de 2-3 pui la fătare. Se pot realiza 2 fătări pe an. Este recomandată achiziționarea unui exemplar tânăr, în vârstă de circa 2-4 luni, pentru ca acesta să se poată obișnui cu stăpânul și cu noul
Șinșilă () [Corola-website/Science/314693_a_316022]
-
pentru ca acesta să se poată obișnui cu stăpânul și cu noul cămin. Pentru achiziționarea mai multor exemplare este bine de știut că masculii nu se înțeleg foarte bine, decât dacă sunt crescuți împreună. Aceeași situație se constată și în cazul femelelor, însă acestea nu prezintă instincte de teritorialitate atât de dezvoltate ca masculii.
Șinșilă () [Corola-website/Science/314693_a_316022]
-
gerbilii trăiesc în grupuri familiale mici, de 20 indivizi. Grupul de gerbili se formează în jurul unui mascul bătrân și puternic. Un grup de gerbili controlează un teritoriu de 300-1500 m² și este, de regulă, format dintr-un mascul adult, 2-3 femele adulte și descendenții acestora. Gerbilii comunică între ei prin intermediul vibrațiilor aerului, al mirosului și al văzului. Când se află în pericol, gerbilii își avertizează confrații bătând rapid din membrele posterioare producând astfel vibrarea aerului. În cazul unui pericol iminent, sar
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
vulpi) de la distanță. Gerbilul este un animal poliestric. În mediul natural, perioada de reproducere este legată de anotimpul cald dar, în captivitate, se poate reproduce tot timpul anului. Reproducerea în mediul natural se realizează prin împerecherea masculului cu o singură femelă. Masculul urmărește femela în călduri și îi atrage atenția prin bătăi de picioare. După împerechere, masculul rămâne în preajma femelei și bate din picioare 1-2 ore, pentru a îndepărta pe alți candidați la împerechere cu femela preferată de el. După fătare
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
Gerbilul este un animal poliestric. În mediul natural, perioada de reproducere este legată de anotimpul cald dar, în captivitate, se poate reproduce tot timpul anului. Reproducerea în mediul natural se realizează prin împerecherea masculului cu o singură femelă. Masculul urmărește femela în călduri și îi atrage atenția prin bătăi de picioare. După împerechere, masculul rămâne în preajma femelei și bate din picioare 1-2 ore, pentru a îndepărta pe alți candidați la împerechere cu femela preferată de el. După fătare, ambii părinți îngrijesc
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
dar, în captivitate, se poate reproduce tot timpul anului. Reproducerea în mediul natural se realizează prin împerecherea masculului cu o singură femelă. Masculul urmărește femela în călduri și îi atrage atenția prin bătăi de picioare. După împerechere, masculul rămâne în preajma femelei și bate din picioare 1-2 ore, pentru a îndepărta pe alți candidați la împerechere cu femela preferată de el. După fătare, ambii părinți îngrijesc puii. Femelele pot făta de 5-7 ori pe an, câte 1-12 pui. Puii rămân în familie
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
împerecherea masculului cu o singură femelă. Masculul urmărește femela în călduri și îi atrage atenția prin bătăi de picioare. După împerechere, masculul rămâne în preajma femelei și bate din picioare 1-2 ore, pentru a îndepărta pe alți candidați la împerechere cu femela preferată de el. După fătare, ambii părinți îngrijesc puii. Femelele pot făta de 5-7 ori pe an, câte 1-12 pui. Puii rămân în familie până la maturitatea sexuală, ultimele serii de pui iernează întotdeauna cu părinții. Gerbilul este o specie monogamă
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
călduri și îi atrage atenția prin bătăi de picioare. După împerechere, masculul rămâne în preajma femelei și bate din picioare 1-2 ore, pentru a îndepărta pe alți candidați la împerechere cu femela preferată de el. După fătare, ambii părinți îngrijesc puii. Femelele pot făta de 5-7 ori pe an, câte 1-12 pui. Puii rămân în familie până la maturitatea sexuală, ultimele serii de pui iernează întotdeauna cu părinții. Gerbilul este o specie monogamă. În general, femelele se împerechează cu un singur mascul. Femela
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
el. După fătare, ambii părinți îngrijesc puii. Femelele pot făta de 5-7 ori pe an, câte 1-12 pui. Puii rămân în familie până la maturitatea sexuală, ultimele serii de pui iernează întotdeauna cu părinții. Gerbilul este o specie monogamă. În general, femelele se împerechează cu un singur mascul. Femela care și-a pierdut partenerul nu acceptă să se împerecheze cu un alt mascul. Ținând cont de acest aspect, cazarea reproducătorilor se va face în perechi, un mascul și o femelă. O femelă
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
Femelele pot făta de 5-7 ori pe an, câte 1-12 pui. Puii rămân în familie până la maturitatea sexuală, ultimele serii de pui iernează întotdeauna cu părinții. Gerbilul este o specie monogamă. În general, femelele se împerechează cu un singur mascul. Femela care și-a pierdut partenerul nu acceptă să se împerecheze cu un alt mascul. Ținând cont de acest aspect, cazarea reproducătorilor se va face în perechi, un mascul și o femelă. O femelă se poate reproduce de 6-8 ori pe
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
În general, femelele se împerechează cu un singur mascul. Femela care și-a pierdut partenerul nu acceptă să se împerecheze cu un alt mascul. Ținând cont de acest aspect, cazarea reproducătorilor se va face în perechi, un mascul și o femelă. O femelă se poate reproduce de 6-8 ori pe an cu limite cuprinse între 3-10 ori. Gerbilii provin dintr-un mediu cu climat uscat și fierbinte, iar, pentru o dezvoltare normală, încăperile în care vor fi cazați trebuie să le
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]