7,086 matches
-
practic, gazetar și memorialist, narator și dramaturg, opera sa adunată în volume este vastă și diversă, fără a include paginile revistelor și ziarelor la care a colaborat. Junimist convins, susținea că estetica este strâns legată de etică, susținând imposibilitatea separării frumosului de bine, iar arta o privea ca pe un act moral și combătea cu asprime în cronicile sale din "Timpul" tot ceea ce considera "necuviințe estetice". A debutat în literatura română ca dramaturg cu piesa "Fata de birău", în anul 1871
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
(n. 2 octombrie 1986, Craiova, România) este o interpretă de muzică populară din zona Olteniei, reprezentând cu precădere sudul județului Dolj. provine dintr-o familie iubitoare de folclor, o familie în care domnește frumosul și buna dispoziție, unde muzica și, în general arta, sunt puse la loc de cinste. Izabela a moștenit dragostea pentru folclor de la părinți. Vocea mamei îi alina suspinele și clipele de teamă din copilărie, iar pașii de dans ai tatălui
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
a fi pe care ar trebui să-l atingă lumea, spre deosebire de pragmatiști, care se concentrează pe lume în felul în care este în prezent. În mod asemănător, în domeniul artei, idealismul susține imaginația și încearcă să realizeze concepția mentală a frumosului, un standard de perfecțiune, juxtapus naturalismului și realismului. Orice filozofie care acordă importanță crucială idealului sau domeniului spiritual, poate fi considerată „idealistă”. Idealismul metafizic este o doctrină ontologică care susține că realitatea însăși este incorporală sau experimentală în esența sa
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
alții pentru a face distincție între el și „personalismul Boston”, care a fost fondat de Bowne. Howison a afirmat că atât idealismul monistic, impersonal, cât și materialismul, merg în contradicție cu experiența libertății morale. A nega că libertatea cercetează adevărul, frumosul și „iubirea binevoitoare”, înseamnă a submina orice acțiune umană profundă, inclusiv știința, moralitatea și filozofia. Idealiștii personaliști Borden Parker Bowne și Edgar S. Brightman și teistul personal realist, Toma de Aquino, susțin o idee esențială, anume dependența de un Dumnezeu
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
de un proces eminamente conflictual, în care domină râul, minciună, spiritul distructiv. Confruntat cu o luare de atitudine, acordă prioritate împăciuirii necondiționate, retragerii în tăcere. Toate acestea merg mâna în mână cu o extraordinară sensibilitate, cu o dragoste sinceră pentru frumos, cu o cucernicie care nu se reduce la aparente, fiind însoțită de fapte concrete, de natură să-i ceară nu o dată lepădarea de sine. Exemplul cel mai convingător îl oferă devoțiunea cu care i se consacră Bisericii Stavropoleos, căreia îi
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
Cetatea din Rosenauer"”, „"La plimbare"”, „"Portretul unui copil"” (1908), „"Portretul lui Peter Lange von Burgenkron"”, „"Fată care aduce apă"” (1909), „"Român din Schei"” (1910), „"Bucătărie italiană"” (1911) etc. Alături de pictori ardeleni, cum a fost Arthur Coulin, Friedrich Mieß a popularizat frumosul în artă și și-a sensibilizat contemporanii în modul de a recepta creațiile artistice. Astfel, cu ocazia unei conferințe din anul 1908, el vorbește despre importanța frumosului în arhitectură și integrarea lui în mediul înconjurător. În 1923, Otto Ot îi
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
etc. Alături de pictori ardeleni, cum a fost Arthur Coulin, Friedrich Mieß a popularizat frumosul în artă și și-a sensibilizat contemporanii în modul de a recepta creațiile artistice. Astfel, cu ocazia unei conferințe din anul 1908, el vorbește despre importanța frumosului în arhitectură și integrarea lui în mediul înconjurător. În 1923, Otto Ot îi dedică un articol omagial cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani în revista Klingsor. Otto Ot remarcă influența pe care Wilhelm Leibl a avut-o asupra
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
bărbații, adică naosul) e separată de “biserica femeilor” (adică pronaosul) printr-un perete din care s-au scos bucăți de bârne, pentru a facilita accesul femeilor la slujbă. Trecerea din naos în pronaos se face prin intermediul portalului interior, și acesta frumos decorat. Naosul are o boltă semicirculară, unde se distinge atât grinda centrală, cât și arc-dublorile frumos sculptate și pictate. Iconostasul are trei intrări, ușile împărătești având șase casete pictate cu scena Bunei Vestiri, Arhanghelul Gavriil, precum și cu cei patru Evangheliști
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
care cară material de construcție din ruinele palatului. În urmă cu câțiva ani, printre „destinațiile” acestor materiale, de care se putea beneficia gratuit (!), se găsea și biserica din sat, unde materialul era adunat pentru nouă casă parohială.”" În prezent, din frumosul conac mai există doar ruine exterioare și niște beciuri.
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița () [Corola-website/Science/312431_a_313760]
-
de Gherea. El urmărește să să îmbine ceea ce crede bun la amândouă direcțiile. E împotriva principiului lui Maiorescu, care la un anume moment considera că numai ce este bun la popoarele culte este bun și pentru noi. Petrașcu este pentru frumosul relativ, dependent de însăși dezvoltarea evolutivă a unei culturi și capabil să ajungă treptat să se confunde cu acela al neamurilor cu o istorie mai veche. El recunoaște influența pe care o are mediul asupra scriitorului. Alexandru Piru socoate drept
Nicolae Petrașcu (scriitor) () [Corola-website/Science/310912_a_312241]
-
meu. Nu-i așa. Pur și simplu eu simt Cu imaginația. Nu-mi folosersc inima. Ceea ce mi se-ntîmplă sau e visat, Ceea ce îmi lipsește sau mă-mplinește, Este asemeni unui strat așezat Peste un alt lucru și încă peste. Iar frumosul acesta e - peste. Astfel dezlegat de perplexitate, În miezul a toate aceste Ce-mi sînt mai degrabă îndepărtate, Scriu adevărat despre ceea ce nu este. Să simt? Simtă cel ce citește. În faimosul cufăr descoperit după moartea scriitorului au fost găsite
Fernando Pessoa () [Corola-website/Science/309706_a_311035]
-
secera cu rigla de calcul, ""melința"" și ""urzoiul"" cu calculatorul. Cu foarte rare excepții, morala locuitorilor a stat la loc de cinste astfel că în cei ""șapte ani de acasă"", racovicenii au învățat să deosebească binele de rău, urâtul de frumos, cinstea de rușine, omenia de ticăloșenie, atât pe ""uliță"" cât și în familie. Așa se explică de ce satul n-a cunoscut în întreaga sa existență fapte de delicvență majoră. "Racovița" a fost întotdeauna o localitate populată în majoritate numai cu
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
(portugheză: "Fernando", AFI fɨɾ'nɐ̃du; n. 31 octombrie 1345, Lisabona — d. 22 octombrie 1383, Lisabona), supranumit Cel Frumos (portugheză : "o Formoso") sau mai rar Cel Inconstant (portugheză: "o Inconstante"), a fost al nouălea rege al Portugaliei, al doilea fiu, și cel mai mare care a supraviețuit, al lui Petru I al Portugaliei și a Constanței de Castilia. A
Ferdinand I al Portugaliei () [Corola-website/Science/310252_a_311581]
-
la 1 iunie 1917, scriind următoarele: După dejun, am plecat la Dobrovăț, unul dintre Domeniile Coroanei. Drumul trece prin păduri de toată frumusețea, dar e lung și neînchipuit de rău... Netăgăduit, acest colț de țară e cât se poate de frumos, cu codri aproape neumblați, dar drumurile sunt îngrozitoare"". Ansamblul Mănăstirii Dobrovăț a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-II-a-A-04150 și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: Viața monahală în codrii
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
casă proprie, și în câțiva ani a început să-și ajute tatăl în chestiunile administrative. Când avea șaisprezece ani s-a stabilit că se va căsători cu verișoara lui primară, Eleonora de Habsburg, fiica cea mare a lui Filip cel Frumos de Austria-Burgundia și a Ioanei de Castilia, dar până la urmă ea s-a căsătorit cu tatăl lui Ioan, regele Manuel I, care rămăsese văduv. Ioan s-a simțit profund ofensat : cronicarii au notat că de atunci a devenit melancolic, și
Ioan al III-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310534_a_311863]
-
în fuioare. Ochiul ce veghează neistovit și omniprezent, constituie argumente solide că ne situăm în prezența unui personak excepțional, apt să imagineze, să construiască și să domine un Univers veșnic. Este, în același timp, un „portret”al Artistului creator de frumos,o imagine palpabilă a celui ce îndrăznește să-și depășească condiția prevestind un viitor plauzibil și dezirabil. „Creațiunea”, planșa care dă și titlul întregului ciclu, continuă ilustrarea debutului vieții conceput în termeni de dialog biblic. Dumnezeu-Demiurgul a creat lumina, cea
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
biserici de lemn din Sălaj sau de mai departe. Să aibă acest element decorativ, la fel ca și numele Horea al meșterului, o conotație muzicală comună? Inițiativa de a decoră o construcție a fost întotdeauna împărțită între nevoia ctitorului de frumos și arta meșterului. În arta să, meșterul a creat elemente specifice pe care le-a purtat în itinerariile sale adeseori că o marcă de identitate. Nu este exclus ca aceasta marcă-semnătură să fi fost înțeleasă în acea vreme că o
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
înțeles al cuvântului. Într-o vreme ca aceea a zilelor noastre, în care interesul pentru poezie scade tot mai mult, publicul găsind alte căi pentru a-și hrăni și desfăta sufletul și chiar trupul, pentru a-și satisface setea de frumos, poezia psalmistului bihorean încearcă a mișca inimile și conștiințele, de a le transforma, înnoindu-le, prin mesajul religios-ascetic al lui Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Peste o mie din poeziile sale au fost asociate cu melodii adecvate , intrând astfel în biserici
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
de artă și și-a urmărit pasiunea în direcția picturii monumentale. Posesorul unei firi active și entuziaste, dublate de un entuziasm exuberant, muncitor și adeseori tenace, Arthur Verona a fost atras de către artă de un puternic sentiment de dragoste spre frumos. El s-a afirmat în arta plastică românească într-un moment în care aceasta se afla la o răscruce de drumuri și a contribuit la propășirea ei nu numai prin creația sa ci și prin activitatea didactică pe care a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. În compozițiile lui Verona transpare tendința sa spre monumental și sculptural, lucru care l-a dus câteodată spre unele atitudini artificiale. În peisaje, sensibilitatea l-a dus spre lirism și dragostea spre frumos. În compozițiile cu tematică din viața oamenilor a ales îndeosebi momentele luminoase care l-a împins adesea spre idilic. Datorită îndrăznelii cu care a abordat problemele picturii murale, el a contribuit la modernizarea acestei arte în România prin urmărirea reprezentării
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
mari creatoare a secolului XX: Coco . Numele Chanel nu poate fi ignorat de nimeni, iar moda de astăzi nu ar mai fi fost la fel fără creațiile acestei adevărate artiste, care a creat un imperiu pornind de la pasiunea sa pentru frumos. Coco Chanel a reușit să realizeze haine practice, mica rochie neagră, jachetele care poartă și astăzi amprenta sa sau jerseul din lână, confortabil și ușor de purtat, chiar dacă era considerat inițial prea simplu pentru a se potrivi unei vestimentații elegante
Chanel () [Corola-website/Science/308921_a_310250]
-
aur și multe altele, care au suprins, adesea șocat, dar au fost foarte apreciate. Celebra creatoare s-a născut pe 19 august 1883 la Saumur, Franța, numele ei adevărat fiind Gabrielle Bonheur Chanel. Chiar dacă încă din copilărie era pasionată de frumos, nimeni nu și-ar fi putut imagina că peste ani avea să ofere întregii lumi câteva creații de neuitat, precum rochia neagră care îi poartă și astăzi numele, celebrul parfum Chanel No 5 și mai ales schimbarea pentru totdeauna a
Chanel () [Corola-website/Science/308921_a_310250]
-
lui Alexandru Ioan Cuza, s-a constatat o creștere calitativă în organizarea expozițiilor colective ale artiștilor români precum și o creștere generală în domeniul creației în artele plastice de pe teritoriul României. Aceste tendințe au dus în final la răspândirea interesului către frumos. Generația de artiști care s-au manifestat în ultima treime a secolului al XIX-lea a avut de înfruntat cosmopolitismul, lipsa de interes al oficialităților pentru artă și nu în ultimul rând disprețul față de aceasta a unei clase sociale care
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
concepții antropocentriste. Tot omul, devine sursă de inspirație pentru sculptură, arhitectură sau pictură. Cunoașterea exactă a anatomiei umane și a trăsăturilor de caracter ale omului le regăsim în operele de artă pentru că, grecii își doreau să creeze în același timp frumosul și perfecțiunea redând realitatea. În arta greacă, sunt eliminate toate realitățile urâte, cum ar fi: bătrânețea, boala, defectele etc. și sunt păstrate realitățile frumoase ale omului cum ar fi: frumusețea, perfecțiunea, binele etc.. Artistul grec în realizarea operei sale, urmărește
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Cu definirea mai completă a acestui termen se ocupă estetica, o disciplină din cadrul filozofiei. Ca orice apreciere emoțională, stabilirea frumosului este de natură subiectivă. Psihologia și sociologia consideră că „gustul frumosului” depinde de caracterul psihogenetic, sau și de cel social. Aprecierea frumosului este influențată fundamental de un complex de simțăminte, generate de mediul social înconjurător, ca și de psihicul individului
Frumusețe () [Corola-website/Science/309404_a_310733]