7,390 matches
-
doar pentru că etapele anterioare au ajuns la punctul lor maxim pozitiv; este posibil ca transgresările să se producă și din alte motive decât cele ale unui "preaplin" realizat de epoca sau curentul anterior (și o explicație ar fi și erodarea fundamentelor vechiului nivel, care nu se produce neapărat în momentul de "glorie" al acestuia). De altfel, în acest sens se poate lectura ca un posibil indiciu al acestui tip de interpretare și neîncrederea exprimată de Baudrillard în ceea ce privește posibilitatea de a mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discursivă vine să ateste un întreg deziderat postmodern de răsturnare a așa-ziselor ierarhii "naturale" și a totalizării, utilizând orice mijloace textuale pentru a demonstra că semnificațiile sunt propriile noastre creații. Punând sub semnul întrebării standardele clasice de judecată, precum și fundamentele oricărei certitudini, reprezentanții postmodernismului, printre care se numără și Baudrillard, impun pluralizarea și domnia mai multor voci de lecturare, înțelegere, interpretare. Într-un asemenea demers general poate fi integrată și postularea seducției ca factor deconstructiv al unor date și scheme
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
logici bivalente, Baudrillard transformă seducția într-un operator discursiv care dezvoltă tensiunea dintre termenii folosiți pentru a crea relații conceptuale noi. Pentru Derrida, deconstrucția nu reprezintă o anulare a dualităților sau eterogenităților și nu vizează o căutare a esențelor, un fundament dincolo de termenii opuși sau singulari. Din perspectiva lui Baudrillard, seducția ca și deconstrucție nu este văzută ca o distrugere a oricărui sens, ci ca o desfacere (diseminare) ce procedează prin eliminarea atentă a forței semnificației. Deconstructivistul practică un gen de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Gane observă chiar în sânul scriiturii lui Baudrillard o tensiune între o analiză de tip pozitivist și o analiză de tip literar, care îi va nuanța particularitatea teoriei și a modului său de a scrie, astfel încât "teoria socială îi procură fundamentul stabil al identificării formelor, iar poeticul/filosoficul îi asigură bazele pentru strategiile critice și fatale cu care le va investiga"571. Gane consideră că este o greșeală catalogarea rapidă a unor lucrări semnate de către Baudrillard ca fiind neacademice; ele sunt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
model evoluționist, progresiv, metoda genealogică are, în aceste lucrări, mai mult sensul de a defini diviziuni culturale importante, alături de schimbările și discontinuitățile produse în domenii diferite. De altfel, Baudrillard recunoaște atât utilizarea unei forme a metodei genealogice, care permite descoperirea fundamentului veritabil din spatele ideilor, cât și apropierea de Nietzsche, pe care l-a lecturat în mod fervent de tânăr și care a devenit nu o referință, ci o mémoire infuse: Este ceea ce am practicat [metoda genealogică, n.n.], dar pentru materiale care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de contribuțiile hotărâtoare ale lui Barthes, Derrida și Foucault, și au contribuit la schițarea unor aliniamente generale ce se răgăsesc în mod constant în descrierea postmodernismului. Astfel, radicalizarea temelor, a metodologiilor și a schemelor discursive sunt în acord cu refuzul fundamentelor, al consistenței și gândirii categoriale, cu descentrarea, supralicitarea, practicarea unei politici a opiniei ce vine să ateste situația logos-ului "disprețuit" sau cu nivelarea distincției de gen dintre filosofie și literatură. O altă problematică incitantă ce a apărut pe fundalul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să explice lumea postmodernă utilizând concepte postmoderne. Un punct nodal în cercetarea discursului baudrillardian, dar și în cea a discursului postmodern este acela al reversului caracteristicilor instituite în domeniul discursului. Astfel, dacă scriitura actuală se vrea a fi lipsită de fundament și de centru, aceasta își asumă, de asemenea, și riscuri, cum ar fi posibilitatea transformării acestor discursuri în unele asemănătoare celor deconstruite sau crearea altor concepte tari, în pofida dorinței de a le anihila. Acest pericol al deconstrucției ne-a condus
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reacții în legătură cu postmodernismul au fost și continuă să fie foarte critice, considerându-se că ideile sale nu sunt suficient de productive pentru a rezista și a se constitui într-un curent puternic și constructiv. De asemenea, pasiunea pentru distrugerea vechilor fundamente ale metafizicii, însoțită deseori de nihilism, și uneori de sentimentul fatalității, a fost receptată ca "ultimul act" înaintea sfârșitului domeniilor "infectate" cu virusul postmodern. Pe de altă parte, deschiderile oferite de această paradigmă au oferit mai multă libertate de exprimare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și propunerilor de teoretizare și-au instituit deja existența și continuă să și-o ateste progresiv. Iar caracterul contradictoriu al acestui fenomen a mai produs un paradox: în pofida eforturilor deconstructive și a radicalismului, metanarațiunile și unele idei cu valoare de fundament continuă să reapară după acest exercițiu critic extrem. Prin urmare, ceva tot continuă să se construiască, chiar și în cel mai pesimist scenariu cu putință. Bibliografie ADAM, Jean-Michel, BONHOMME, Marc, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii, trad. de Mircea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
obiective, dar care reclamă și cauze subiective în simțirea celui care judecă. Dacă ea este valabilă pentru oricine, în măsura în care posedă rațiune, principiul ei este obiectiv suficient și atunci considerarea a ceva ca adevărat se numește convingere. Dacă nu-și are fundamentul decât în natura particulară a subiectului, ea se numește persuasiune". (Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, Editura IRI, București, 1998, pp. 581-582) 541 Chaϊm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca, op. cit., p. 36. 542 Lionel Bellenger, La force de la persuasion. Du bon usage
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Privat, Toulouse 1999, 171-198. 1. Celor trei ordine religioase existente până acum (al eremiților, al călugărilor și al canonicilor), Domnul a adăugat, în aceste zile, o a patra instituție religioasă, frumusețea unui nou ordin, sfințenia unei noi Reguli, astfel încât temeinicia fundamentului acelora care trăiesc urmând o Regulă să rămână fermă în trăinicia ei. 2. Însă, dacă observăm cu atenție modul de viață al Bisericii primare, el nu a inventat o nouă Regulă, ci mai degrabă a reînno-it-o pe cea veche. Iar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spovada cuiva, în cazul în care ar fi ascultat-o, chiar de s-ar afla în țări îndepărtate, pentru a nu da prilej de scandal sau de atingere a reputației cuiva; să nu tulbure pacea Bisericii, întemeiată și consolidată pe fundamentul solid al apostolilor și al sfinților noștri părinți și maeștri; să nu provoace vreun incident în domeniul vieții materiale; să manifeste prudență în aflarea păcatelor, pentru ca cei simpli să nu învețe prostii ignorate și nemaiauzite. Nimeni să nu fie cufundat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
emoție și recunoștință, așa cum își amintește de propria copilărie. Dacă, pe de o parte, privește cu admirație la primele timpuri eroice, pe de altă parte, nu-și exprimă nostalgia pentru acestea. Este mândru și fericit de începuturi, ca de un fundament cu aureolă, dar este conștient și fericit de frumusețea și necesitatea schimbării și a progresului provinciei în toate aspectele sale: locațiile trebuie mărite, pentru a fi capabile să susțină dezvoltarea viitoare (nr. 58: FF 2482); frații trebuie instruiți. Ignoranța nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
1935), sunt urmate de romanul Cocktail, reimprimat cu un tiraj mai larg în 1943 (după ce o ediție din 1942 fusese confiscată de cenzură), de Astăzi V.V.M. la 33 de ani (1943) și de România mea (1945), un poem-anamneză, recapitulare a fundamentelor prin care ideea de patrie străbate, vie, timpurile. Avocat, respingând noul regim politic, M. va avea de suportat ani cutremurători de închisoare. Între 1947 și 1952, la Aiud, apoi cu domiciliu forțat lângă București, ispășește vina de a fi fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
al poporului roman se întâlneau la orice pas, faptele glorioasei domus Fabia, care obținuse atâtea merite de-a lungul istoriei poporului roman, și de care Ovidiu era legat de prietenie și de rudenie. Asemenea merite istorice constituiau în intenția poetului fundamentul și garanția sigură că destine și mai grandioase vor fi rezervate reprezentanților respectivei domus, contemporani ai lui Ovidiu: lui Paulus Fabius Maximus și fratelui său Africanus Fabius Maximus. Ovidiu slăvește în repetate rânduri originea casei Fabia: Sulmonezul poate era nehotărât
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
altele, adaptate din limbile romanice. El pune cuvintelor prefixe, inventează verbe din substantive, calchiază expresii din alte limbi cu gîndul de a grăbi nașterea unei literaturi originale prin Îmbogățirea unei limbi capabile să exprime toate subtilitățile. Limba este, după Heliade, fundamentul spiritualității naționale: „Ocupați-vă, vorbiți și scrieți, junilor, În limba națională - zice el Într-un loc —; ocupați-vă a o studia, a o cultiva, - și a cultiva o limbă va să zică a scrie Într-Însa despre toate științele și artele, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Însa despre toate științele și artele, despre toate epocele și toți popolii. Limba singură unește, Întărește și define națiunea; ocupați-vă de dînsa mai nainte de toate și nu veți face prin aceasta decît cea mai fundamentală politică, veți pune fundamentele naționalității”. Însă, Încă o dată, a scrie (a crea o limbă) nu Înspăimîntă pe Ion Heliade Rădulescu. Nu se simte la el nici o șovăială. Frica de a se rătăci În pădurile gramaticii nu-l urmărește. Versul este bine măsurat și, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sînta cetate A lumii nouă splende radioasă De speranță, d-amor, de libertate; Încinge muri nenvinși de adamante, Se coroană de turre nestimate, Nalță coloane de porfir gigante, Pur ca cristalul aurul străluce, Rubin, safir, smarald, iacint, briliante Țin unghiuri, fundament ce le produce. RÎul vieții curge de lumină, Minților sănătate dă și-aduce. S-adumbră ridente-eterna grădină D-arburi, fructidori, d-arte, de științe, Lin și armonic aure suspină, .................................................... Flori amarante cîmpurile-nsmaltă. Nalte-afecțiuni, sperări și credințe Candide cresc și vergini se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a construi poezia. Poezia nu vorbește, Întîi, despre o singură temă. Discursul cuprinde, de regulă, mai multe discursuri. Între ele, unul este, inevitabil, de ordin etic. O etajare strictă a discursului se observă În poemele lui Gr. Alexandrescu: Întîi descripția (fundamentul, cadrul), apoi meditația (tema morală), confesiunea (tema firavă, subțire, a eului), după care urmează Încheierea, care poate fi de două feluri: revenirea la descripția inițială (sugestia eternității naturii) sau reluarea temei morale printr-o morală formulată În termeni mai generali
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tema morală), confesiunea (tema firavă, subțire, a eului), după care urmează Încheierea, care poate fi de două feluri: revenirea la descripția inițială (sugestia eternității naturii) sau reluarea temei morale printr-o morală formulată În termeni mai generali. Primul nivel (cadrul, fundamentul) are rolul de a pregăti obiectele pentru poezie. În limbaj modern: Înainte de a intra pe scenă, obiectul trece prin cabina cosmeticianului. Iese, de aici, mărit, Înălțat, cu un sensibil apetit pentru vastele perspective. A se lăsa „perspectivat”, a căpăta vocația
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pătimiri...”. De aici pînă la ideea că există o conjurație a „rălelor” din univers și că omul Îndrăgostit a devenii, prin chiar intensitatea pasiunii lui, o jucărie În mîinile sorții nu este o cale prea lungă. Conachi ridică jalea pe fundamentul unei filozofii a predestinării, proprie lumii medievale. Un sentiment stăruitor de zădărnicie și de nimicnicie a omului Întovărășește această idee. O zădărnicie ce ascunde, totuși, un imens orgoliu: orgoliul de a crede că suferința (pasiunea) omului poate pune În mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
astfel încât, "în loc să le povestească doar, acest cineva fără nume și corp trăiește visele eroului, mai exact, le visează el însuși". Așadar, Eminescu pare să fi experimentat avant la lettre o "modalitate narativă insolită un onirism ireductibil la logica nuvelistică și fundamentul ei estetic, realismul de tip naturalist-mimetic"208. Postulând mai întâi "prioritatea percepției asupra intelectului" (s-a remarcat că Eminescu fusese influențat de exemplul lui Gautier, care utilizase mai mulți "naratori" pentru a sugera transferul de la "veghe" la "vis"), autorul Luceafărului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sinteză lexicala la nivel de silaba și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de altă parte, însă, scrisul este o activitate motorire fină, complexă și diferențiată, a cărei formare este laborioasa și de lungă durată. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este fundamentul esențial al dezvoltării scrisului. De la faza de orientare în ceea ce privește elementele grafice componente literelor (formă, poziția, leg\turile dintre acestea), micul școlar trece în formarea deprinderilor de scriere prin fază analitică, care coincide cu perioada abecedarului, si se caracterizează prin aceea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
T. propune refacerea unui model al operei baroce, prin identificarea mecanismelor de creație și, totodată, a modalităților de analiză a textului. Accentul este pus pe viziunea filosofică a perioadei baroce, capitolele destinate recompunerii ontologiei și a gnoseologiei specifice servind drept fundament teoretic pentru înțelegerea funcționării argumentației dialectice, care înlocuiește demonstrația logică la nivelul textului. Exegeta elaborează și o serie de studii în care prezintă stadiul cercetărilor asupra secolului al XVII-lea francez, cu punctul final în cursul universitar Du Baroque au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
de instrucție și educație pentru toți iubitorii naturii. Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870 în prefața la lucrarea "Enumerațiunea speciilor cultivate în Grădina Botanică din Iași" privind înființarea și scopurile acestei grădini: "Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în orașul Iași. Această instituție, care la început a propășit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai bine, subvenționată fiind de Casa Statului și a Comunei Iașilor..." Prin eforturi financiare proprii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]