12,265 matches
-
Dumnezeu. Slavă Iubirii Supreme a Dumnezeirii! Când am ajuns dimineața, la ora 6, la poalele Muntelui Sinai, la Biserica Mănăstirii Sf. Ecaterina se oficia slujba. Am participat și eu. La ora 8 s-a terminat. S-a slujit În limba greacă. După aceea am văzut moaștele (mâna) Sf. Ecaterina și le-am sărutat. Un preot călugăr ne-a binecuvântat și ne-a dat câte un inel de argint cu inițiala Sf. Ecaterina. Apoi am vizitat Întregul locaș și m-am odihnit
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pentru prelucrarea bijuteriilor. Amforele grecești descoperite în așezarea getică de la Curteni (sfârșitul secolului al VI-lea - începutul secolului al V-lea î. Hr.) dovedesc faptul că uniunile de triburi ale geților din acest spațiu au avut legături comerciale intense cu lumea greacă. De asemenea, amforele descoperite la Bunești și Corni-Huși (secolul al III-lea î. Hr.) atestă existența unei activități economice intense și a unei culturi evoluate a populației autohtone, un surplus de produse autohtone, oferite la schimb negustorilor greci. În arealul fortificat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
intense cu lumea greacă. De asemenea, amforele descoperite la Bunești și Corni-Huși (secolul al III-lea î. Hr.) atestă existența unei activități economice intense și a unei culturi evoluate a populației autohtone, un surplus de produse autohtone, oferite la schimb negustorilor greci. În arealul fortificat al cetății de la Bunești-Averești (jud. Vaslui), au fost descoperite peste 50 de locuințe, două tezaure de podoabe, trei depozite de unelte și ustensile din fier, un depozit de obiecte de cult, din lut, numeroase obiecte ceramice și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alipit în mod treptat târgului Huși, procesul desfășurându-se după înființarea Episcopiei (1598) și, mai ales, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Loc de întretăiere a marilor drumuri comerciale, Hușii au fost o vatră a convergențelor etnice. Colonizarea greacă (secolele VIII-VI î. Hr.) din zona bazinului pontic i-a adus pe geți în legătură nemijlocită și îndelungată cu grecii. Contactele dintre autohtoni și grecii stabiliți aici, venind din coloniile Histria, Tomis și Callatis, au accelerat progresul geto-dacilor. Victorioși în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
există și o a 12-a posibilitate, enunțată de pr. Anton I. Popescu, în urma examinării critice a celorlalte. Exprimându-și îndoiala referitoare la boierul Husul, stăpân pe Drăslăvăț, el credea mai degrabă că numele Huși, trebuie legat de prezența negustorilor greci care veneau pe Prut pentru a face comerț cu locuitorii din zona Fălciului, și chiar cu cei din străvechea așezare pe care astăzi o numim Huși. Anton I. Popescu găsește etimologia acestei localități în limba greacă hoos, hovs, hous (rădăcina
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
legat de prezența negustorilor greci care veneau pe Prut pentru a face comerț cu locuitorii din zona Fălciului, și chiar cu cei din străvechea așezare pe care astăzi o numim Huși. Anton I. Popescu găsește etimologia acestei localități în limba greacă hoos, hovs, hous (rădăcina hoo, hov), care înseamnă „îngrămădire, grămadă, morman, vârf, pământ scos dintr-o groapă”, explicație preluată de la Anatole Baille (Dictionnaire grec-français, ediția V, p. 2145). Fonetic, etimologia pare cel puțin stranie, de aceea e bine să așteptăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cârnului și Ciortești, Valea Crasnei, Valea Lohanului, apropiindu-se de târgul Huși. Solul polon a fost întâmpinat la o milă depărtare de oraș de către locuitori, care ieșiseră cu steaguri. Ei l-au condus cu strigăte de bucurie până la reședința episcopului grec. În zilele de 16 și 17 aprilie, diplomatul polon și oamenii săi s-au odihnit, au reparat carele, apoi au continuat călătoria. Și în izvoarele rusești găsim referiri la târgul Huși și la ținutul Fălciu. Astfel, într-o scriere geografică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu o biserică frumoasă și au un preot de mir”. În 1632, Biserica ortodoxă din Moldova era alcătuită din arhiepiscopatul de Suceava și trei episcopii (Roman, Huși și Rădăuți), subordonate Patriarhiei Ortodoxe de la Constantinopol („aceștia sunt sub ascultarea patriarhului schismatic grec de la Constantinopol despre care se spune că este și calvin”). „La Huși - notează preotul, în continuare - sunt vreo 120 de case, care <sunt> de luterani, dar ar putea fi recâștigați și ei”. În Relațiune asupra Moldovei (1632), Paolo Bonici consemna
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca faptul că „aceasta este pricina cea mai de seamă de nu se poate afla decât rareori un târgoveț moldovean bogat și în țara noastră. Căci neguțătorii străini, turci, evrei, armeni și greci, pe care noi avem obicei de-i numim gelepi, au apucat în mână din pricina trândăviei (!) alor noștri, toată neguțetoria Moldovei”. Alte documente menționează stabilirea unor evrei în nordul Moldovei la începutul secolului al XVIII-lea, venind din Polonia. Imigrarea în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și anexarea Bucovinei de austrieci în 1775), care au determinat creșterea fiscalității. Din secolul al XVIII-lea (mai ales din a doua jumătate), negustorii evrei încep să aibă un rol tot mai important, fiind menționați în documentele oficiale înaintea negustorilor greci, armeni, turci sau nemți. Ca urmare a concurenței negustorilor „ghiauri” (cei menționați mai sus, n.a.), negustorii turci vor înceta să mai facă comerț. Numeroși evrei stabiliți în Moldova, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, originari din Polonia, se ocupau cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vehiculată îl înrudea pe Columb cu regii Spaniei. În această variantă, Columb s-ar fi născut în 1460, în Felantix, Mallorca, fiind fiul lui Don Carlos, principe de Viana (frate al Regelui Castiliei) și al Margaritei Colon. Trecând peste originea greacă a Amiralului, susținută de un cercetător nord-american, Columb fiind descendentul unui corsar grec din secolul al XV-lea, aflat în serviciul Franței și numit Coulon sau Coullon, peste cea norvegiană, care are la bază asemănarea dintre "scutul" familiei norvegiene Bonde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ar fi născut în 1460, în Felantix, Mallorca, fiind fiul lui Don Carlos, principe de Viana (frate al Regelui Castiliei) și al Margaritei Colon. Trecând peste originea greacă a Amiralului, susținută de un cercetător nord-american, Columb fiind descendentul unui corsar grec din secolul al XV-lea, aflat în serviciul Franței și numit Coulon sau Coullon, peste cea norvegiană, care are la bază asemănarea dintre "scutul" familiei norvegiene Bonde, stabilită în Italia în secolul al XV-lea și cel al lui Columb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
caracterizări omului, pe considerente biologice, sociale, culturale... "Homo sapiens'', "Zoon politikon", "Homo faber", "Homo ludens''... Aceasta din urmă se referă la interesul, dorința și înclinația omului pentru distracție, pentru jocuri, pentru "socializare'' în afara obligațiilor de muncă și familie. În antichitatea greacă și romană au apărut spectacolele de teatru, arenele sportive, Olimpiadele, petrecerile populare precum "saturnaliile''... Timp de 6 veacuri la Roma, dar și în alte orașe ale Imperiului, deviza "pâine și circ" a fost la ordinea zilei, împărații, marile căpetenii militare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a alcătui o asemenea carte sistematică, pe care am potrivit-o mai mult pentru școale ; ... nefiind limba aceasta încă destul de cultivată spre a putea rosti deplin despre științe, apoi am fost nevoit a întrebuința multe cuvinte din acea latină și greacă". Cultura noastră îi datorează lui Czihak și o lucrare cu privire la "propășirea civilizației în principatul Moldovei", comunicată mai întâi la Freiburg, în 1839, la un congres internațional. În această lucrare, atașamentul și dragostea lui Czihak pentru Moldova sunt evidente. Sunt prezentate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și 1832, când aflăm de un azil existent aici, ne lipsesc informații edificatoare. La 1859, înlăuntrul acestor mănăstiri "era o clădire joasă pentru ținerea nebunilor". Organizarea Ospiciului a avut loc mult mai înainte (Melchisedec). În 1846, Guvernul a cerut egumenului grec al mănăstirii să înalțe, deasupra "clădirii joase" menționate, un spital și să aducă un doctor, dar, ca și la Neamțu, cererea a întâmpinat rezistență, egumenul refuzând organizarea medicală a azilului, răspunzând că "doctor nu va tocmi pentru că, în mănăstirea Golia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
informații că au existat mai multe așezăminte de acest fel. Unele au fost de durată, supraviețuind mai mult de un secol. Altele au fost efemere. Au existat, de asemenea, câteva așezăminte aparținând comunităților străine; astfel de instituții a patronat comunitatea greacă de la Galați, dar, în afară de a-i semnala existența acesteia, nu putem face alte precizări. Și comunitatea israelită din Iași a avut un mic lăcaș de psihiatrie, acesta fiind însă o simplă secție, în cadrul Spitalului Israelit din Iași, unde erau adăpostiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
la Kaffa) "un galion (corabie) ce avea înăuntru 150 copii tineri luați din Kaffa, pentru spurcata sodomie a preacurvarului turc, și era dobândă mai bună au dus la sultanul Mohamet, fiind ispravnic pe acel galion un grec... iată și pezevenchi greci..." Exemplele s-ar putea înmulți. Pedepsirea acestei perversiuni era severă, dar se cerea, în prealabil, dovada flagrantului delict. Se prevedea până la 18 ani interdicție de la împărtășanie, în timp ce, pentru uciderea prin imprudență a propriului copil, o mamă primea pedeapsa interdicției de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
debutat la începutul secolului al XIV-lea, cănd câțiva pasionați ai literaturii cu inclinații politice au început să dobândească o profundă cunoaștere a literaturii clasice, în principal prin studierea textelor autorilor antici români și, mai tarziu, pe cele ale autorilor greci 13. Din secolul al XIV-lea până în secolul al XVI-lea, umaniști precum Petrarca, Coluccio Salutați, Leonardo Bruni, Guarino Guarini, Lorenzo Valla, Poggio Bracciolini, Angelo Poliziano, Rudolph Agricolă și Desiderius Erasmus au făcut din studiul literaturii clasice o parte esențială
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lucrări de referință, precum cele aparținând lui Polydor Vergil, Despre cei care descoperă lucruri, Erasmus, Adagii, Raffaello Maffei, Comentarii urbane. Unul dintre exemplele vii de erudiție ale începutului de secolul XVI a fost un comentariu extins asupra unui text farmacologic grec al lui Dioscoride Pedanius, secol I, publicat de un coleg de cancelarie al lui Machiavelli care avea și un post la Universitatea florentina din Pisa17. În acest tip de lucrare accentul era pus pe sortarea detaliilor misterioase. Acest aspect era
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în care s-a pus accent pe atenția asupra figurilor neortodoxe, sincretice cum ar fi Giordano Bruno, mai este mult de lucru 23. Dar ce se întâmplă cu impactul eternalismului asupra gândirii istorice, în opoziție cu rolul său filosofic? Istoricii greci și Eternalismul Marea figură în dezvoltarea unui nou tip de istorie în Florența secolului al XV-lea a fost Leonardo Bruni. Deși scrierile lui Bruni au avut foarte puține de spus despre filosofia naturalista, după o atracție inițială spre Platon
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Dumnezeu adevărat", care erau "conforme credinței noastre" (Hankins, 1994, p. 54 ). Este interesant de observat că spre deosebire de istoricii români cunoscuți în Occidentul medieval, Bruni a fost primul occidental după mai multe secole care i-a citit cu aviditate pe istoricii greci. Muncă să i-a încurajat pe alții să citească istoricii greci și a creat impresia de admirație a trecutului în moduri care erau compatibile cu eternalismul, în special când se împotrivea cronologiei creștine acceptate. Istoricii români cum ar fi Iustin
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Este interesant de observat că spre deosebire de istoricii români cunoscuți în Occidentul medieval, Bruni a fost primul occidental după mai multe secole care i-a citit cu aviditate pe istoricii greci. Muncă să i-a încurajat pe alții să citească istoricii greci și a creat impresia de admirație a trecutului în moduri care erau compatibile cu eternalismul, în special când se împotrivea cronologiei creștine acceptate. Istoricii români cum ar fi Iustin, care s-au ocupat de timpurile străvechi, și-au început istoriile
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
oferit motive de a pune în chestiune faptul dacă lumea nu a fost, într-adevăr, creată mult mai devreme. În timp ce istoricii români, cum ar fi Sallustius și Titus Livius, s-au limitat la tema declinului virtuții și măreției trecutului, scriitorii greci cum ar fi Herodot și Tucidide nu au perceput nicio limită fizică în lumea trecutului îndepărtat și păreau să anticipeze un viitor posibil, fără sfârșit. Tucidide despre care Bruni a scris " Nu mă satur niciodată de scrierile lui" (Klee, 1990
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Muncilor lui Hercules un pasaj lung cu privire la Egiptul de la sfârșitul primei cărți a lui Diodor despre care spune că Bruni a tradus-o pentru el. În acest moment de început când doar câțiva umaniști erau capabili să citească în limba greacă și când Bruni însuși este posibil să nu fi citit mai mult de prima carte a lui Diodor, Salutați îl numește pe Diodor drept "un istoric de cea mai mare autoritate"28. Pasajul din Prima Carte a istoriei lui Diodor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scris o istorie narativa, el a studiat mărturiile istorice cu un ochi critic, stabilind prioritatea informațiilor din texte și judecând în consecință acuratețea lor14. Salutați a contribuit la introducerea studierii grecilor în Florența, si aceasta a constat în citirea istoricilor greci, mai ales Tucidide și Polybius, care par să fi avut o influență decisivă asupra prietenului lui Salutați, Leonardo Bruni, care va scrie într-un stil narativ devenit model pentru istoriografia ulterioară renascentista 15. Historiae Florentini populi [Istoria Poporului Florentin] a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]