KorAP: Find »[drukola/base=grevă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...275 276 277 278 >

6,932 matches

Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286

a permis reînființarea Partidului Socialist Spaniol (Partido Socialista Obrero Español - PSOE), cea mai veche organizație politică din țară, condusă acum de tânărul Felipe González Márquez, care activa În ilegalitate de la 20 de ani. Concomitent au fost legalizate sindicatele și autorizate grevele. La 1 aprilie, Suárez a scos În afara legii Mișcarea Națională pe care o condusese cândva; o săptămână mai târziu, a legalizat Partidul Comunist Spaniol (Partido Comunista de España - PCE), condus de Santiago Carrillo și hotărât deja (spre deosebire de camarazii portughezi) să

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
s-au soldat cu o nouă victorie pentru UCD), ci din cauza reușitelor și a stilului personal autocratic. Nici nu i-a urmat bine În funcție Calvo Sotelo (un alt politician din UCD), că provinciile basce au fost cuprinse de o grevă generală. Pentru opoziția de dreapta, Spania democratică fără stăpân părea În pragul colapsului. Pe 23 februarie, trupele locotenent-colonelului Antonio Tejero Molina din Garda Civilă au arestat Cortes. Într-o mișcare bine coordonată, generalul Jaime Milans del Bosch, comandant al trupelor

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
1984) nu au făcut minuni. din cauza celui de-al doilea șoc al petrolului, balanța de plăți a țării s-a Înrăutățit constant; multe firme mici au dat faliment, iar șomajul și inflația au crescut În tandem, provocând un val de greve și schisme amare În interiorul sindicatelor de stânga și al Partidului Comunist, care nu voiau să poarte vina pentru costurile sociale ale tranziției spre democrație. Dar fără pacte, aceste fracturi și consecințele lor sociale ar fi fost, cu siguranță, și mai

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
Închiderea unor mine de cărbuni neprofitabile și a Încercat să limiteze prin lege capacitatea sindicatelor de a iniția conflicte de muncă (lucru propus, apoi abandonat de Partidul Laburist cu câțiva ani Înainte), țara a fost paralizată de un val de greve. La alegerile pe care le-a organizat pentru a decide „cine conduce țara”, Heath a pierdut la limită În fața lui Harold Wilson, care a declinat prudent postul-cheie. Abia sub guvernul laburist condus de succesorul lui Wilson, James Callaghan, Între 1976

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
să-și revendice realizările. În august 1977, din cauza bugetului redus drastic de guvernul laburist, numărul șomerilor din Marea Britanie depășise 1,6 milioane și creștea În continuare. Anul următor, În „iarna vrajbei” din 1978-1979, marile sindicate au declanșat o serie de greve concertate și furioase Împotriva „propriului” guvern: nu s-a mai strâns gunoiul, nu s-au mai Îngropat morții 3. Prim-ministrul James Callaghan părea cu capul În nori: la Întrebarea unui jurnalist despre nemulțumirea crescândă din industrie, el a răspuns

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
se sinchisea. Revoluția thatcheristă a consolidat statul, a cultivat piața - și a Început să dizolve firele care le uneau cândva pe cele două. Ea a distrus definitiv influența publică exercitată de sindicate: legile care limitau capacitatea liderilor de a organiza greve au fost nu doar promulgate, ci și aplicate În curțile judecătorești. Într-o confruntare cu miză simbolică din 1984-1985, care a pus față În față statul Înarmat și o comunitate condamnată de proletari industriali, Margaret Thatcher a zădărnicit efortul violent

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
zădărnicit efortul violent și pasionat al Uniunii Naționale a Minerilor, care Încerca să reziste deciziei guvernului de a Închide minele ineficiente și de a stopa subvențiile pentru industria cărbunelui. Minerii au fost prost organizați, cauza lor era fără speranță, iar greva s-a prelungit mai mult din disperare decât din calcul. Dar faptul că Margaret Thatcher a câștigat o bătălie pe care Edward Heath o pierduse (iar liderii laburiști următori o evitaseră) i-a consolidat enorm autoritatea - ca și tentativa nereușită

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
din calcul. Dar faptul că Margaret Thatcher a câștigat o bătălie pe care Edward Heath o pierduse (iar liderii laburiști următori o evitaseră) i-a consolidat enorm autoritatea - ca și tentativa nereușită a IRA Provizorie de a o asasina În mijlocul grevei. Thatcher, ca toți marii revoluționari, avea noroc la dușmani. Aceștia i-au permis să se erijeze În glasul unic al amărâților frustrați și jupuiți de fisc, pe care ea venea să-i elibereze după zeci de ani de domnie a

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
Centrale (mai valabilă În societăți aristocratice precum Ungaria și Polonia decât În cele plebee precum Cehoslovacia, Însă instituită și acolo În mod artificial după 1948) reapăruse Într-o formă acută. Primii care au eliminat-o au fost polonezii. În 1976, grevele de protest Împotriva creșterii prețurilor la alimente au determinat regimul să riposteze În forță, agresând și arestând muncitori În orașele industriale Ursus și Radom. În replică, trecând deliberat peste indiferența reciprocă manifestată cu câțiva ani mai devreme de protestele muncitorilor

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
adică ilegale) În câteva orașe industriale și de coastă, Începând cu Katowice și Gdañsk, liderii KOR au elaborat În decembrie 1979 o Cartă a Drepturilor Muncitorilor care cerea, printre altele, dreptul la organizarea sindicală autonomă, În afara partidului, și dreptul la grevă. Reacția previzibilă a autorităților a fost să aresteze activiștii intelectuali și să-i dea afară pe muncitorii care făceau probleme - printre care un oarecare Lech Wa³êsa, electrician, și alți 14 angajați de la Elektromonta Gdañsk. Nu se știe dacă mișcarea semiclandestină

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
a fost Însă asigurat când Partidul Comunist a făcut o tentativă - a treia Într-un deceniu - de a rezolva dificultățile economice scumpind carnea de la 1 iulie 1980. A doua zi după anunț, KOR s-a autodeclarat „agenție de informații asupra grevei”. În următoarele trei săptămâni, grevele de protest s-au extins de la uzina de tractoare Ursus (scena protestelor din 1976) și au cuprins toate marile orașe industriale din țară, ajungând pe 2 august la șantierul naval „V.I. Lenin” din Gdañsk. Muncitorii

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
Partidul Comunist a făcut o tentativă - a treia Într-un deceniu - de a rezolva dificultățile economice scumpind carnea de la 1 iulie 1980. A doua zi după anunț, KOR s-a autodeclarat „agenție de informații asupra grevei”. În următoarele trei săptămâni, grevele de protest s-au extins de la uzina de tractoare Ursus (scena protestelor din 1976) și au cuprins toate marile orașe industriale din țară, ajungând pe 2 august la șantierul naval „V.I. Lenin” din Gdañsk. Muncitorii au ocupat șantierul și au

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
fost nevoit să cedeze. Pe 1 septembrie, poliția a eliberat toate persoanele reținute; două săptămâni mai târziu, Consiliul de Stat polonez a satisfăcut oficial principala solicitare a greviștilor: dreptul de a constitui și Înregistra legal sindicate libere. În opt săptămâni, grevele neoficiale și ad-hoc răspândite În toată țara au fuzionat Într-o organizație unică a cărei existență nu mai putea fi negată de autorități: pe 10 noiembrie 1980, Solidaritatea a devenit primul sindicat independent recunoscut oficial dintr-o țară comunistă, cu

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
au lovit de refuzul partidului de a ceda vreun dram de autoritate sau autonomie reală. Între timp, economia continua să se surpe din interior. Productivitatea industrială s-a prăbușit În decursul anului 1981, deoarece muncitorii polonezi recent sindicalizați organizau Întâlniri, greve și proteste pentru a-și susține revendicările. Văzută din Varșovia, și mai ales de la Moscova, țara plutea În derivă, iar regimul se clătina. Era și un exemplu negativ pentru vecini. Cu toată precauția liderilor săi, Solidaritatea era condamnată să trezească

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
comunismului. Dar „revoluția” poloneză din 1980-1981 e mai degrabă ultima notă dintr-un crescendo de proteste muncitorești care au Început În 1970 și care vizau managementul represiv și iresponsabil al economiei de către partid. Carierismul, incompetența cinică, viețile irosite; creșterea prețurilor, grevele de protest și Înăbușirea lor; apariția spontană a sindicatelor locale și implicarea activă a intelectualilor disidenți; simpatia și sprijinul Bisericii Catolice: acestea sunt repere bine cunoscute ale renașterii societății civile, surprinse emoționant de Andrzej Wajda În Omul de marmură (1977

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
a reduce datoria de nesuportat a țării. În 1987, prețurile de consum au fost mărite cu 25%, iar În 1988 cu Încă 60%. La fel ca În 1970, 1976 și 1980, creșterea accentuată a prețurilor a declanșat o suită de greve, culminând În primăvara și vara anului 1988 cu o mișcare generalizată de suspendare a activității și ocupare a Întreprinderilor. Lipsite de orice mijloc de a influența muncitorimea, În trecut, autoritățile comuniste fie abandonaseră tentativa de mărire a prețurilor, fie apelaseră

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
care nepotismul și ineficiența de nivel bizantin se sprijineau pe o poliție secretă tentaculară. Spre deosebire de dictatura brutală a lui Dej din anii ’50, regimul lui Ceaușescu s-a descurcat fără multă brutalitate fățișă. Dar rarele semne de protest public - precum grevele minerilor din Valea Jiului din august 1977 sau, un deceniu mai târziu, la Uzina de tractoare „Steagul Roșu” din Brașov - au fost reprimate violent și sigur. În plus, Ceaușescu putea conta nu numai pe o populație terorizată, ci și pe absența

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
un oraș Învecinat): suveniruri dintr-o lume abia dispărută și deja pe jumătate uitată. La câțiva kilometri de Barnsley, În 2001 a fost reconstituită pentru televiziune „lupta de la Orgreave”. Ciocnirile care au avut loc acolo Între poliție și minerii În grevă au constituit cel mai violent și mai disperat dintre conflictele ce au marcat confruntarea dintre Margaret Thatcher și Uniunea Națională a Minerilor În 1984. Mulți mineri erau de atunci șomeri, iar unii au participat (contra unei sume de bani) la

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
517-519; ecologie 451-452, 453-356; efectul globalizării 671-680; emigrarea - vezi emigrarea; epoca de aur a teatrului modernist 351-352; femeile ca forță de muncă 447-448; forța de muncă importată din alte țări europene 309-313; forța de muncă importată din fostele colonii 310-313; greve 376; imperialismul american 515; implicarea Bisericii Catolice În politică 348; importanța petrolului 419; influența guvernamentală În afacerile private 346-350; inițiative artistice și culturale 350-356; Însănătoșirea economică - vezi Însănătoșire economică; liniștea civilă 426; lipsa hranei 92; memoria colectivă a perioadei postbelice

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
441; efectul luptelor coloniale 268; eforturile de modernizare politică internă 268; epurarea colaboraționiștilor 52; EuroDisney 718; „evenimentele” din mai 1967 377-381; evreii - vezi evrei; fermele În perioada postbelică 282-283; Frontul Național 677, 679; Frontul Popular Francez 505; ghetouri urbane 676; greva generală (din 1967) 378-379; greve 378-379; imigranți 679; includerea la deciziile postbelice 269; independența Vietnamului 262-263; industria oțelului 151; inițiative artistice și culturale 350-351; inițiatoare a noii Europe 150; intelectuali 199-205, 514-519; invazia militară a Egiptului 274-275, 296; În cadrul CEE

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
eforturile de modernizare politică internă 268; epurarea colaboraționiștilor 52; EuroDisney 718; „evenimentele” din mai 1967 377-381; evreii - vezi evrei; fermele În perioada postbelică 282-283; Frontul Național 677, 679; Frontul Popular Francez 505; ghetouri urbane 676; greva generală (din 1967) 378-379; greve 378-379; imigranți 679; includerea la deciziile postbelice 269; independența Vietnamului 262-263; industria oțelului 151; inițiative artistice și culturale 350-351; inițiatoare a noii Europe 150; intelectuali 199-205, 514-519; invazia militară a Egiptului 274-275, 296; În cadrul CEE 281-283; Îngrijorarea cu privire la Germania 116-117

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
politicile economice după lovitura de stat 466; război civil 46; relațiile cu Turcia 467-469; situația Ciprului 467; situația politică 465-469; terorism 463-464; teroriști comuniști KKE 464; Uniunea de Centru 465; Uniunea Națională Radicală 465-466 Greene, Graham 206 Gresko, Andrei 407-408 greve 423; Europa de Vest 375-382; Franța 378-379; Italia 381-383; Polonia 539; Portugalia 471; Spania 475 Gromîko, Andrei 541, 543, 549 Gross, Tomasz 753 Grossman, Vasili 549 Grósz, Károly 558, 579 „Grupul 47” 190 grupul Baader-Meinhof 428, 433, 435 Gruša, Jiøí 515 Guala

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
creștin-democrați 240-241, 336, 436-437, 680; Curtea Extraordinară cu Juri 56; Decretul nr. 159 56; democrație 238-242; dezmembrarea 641-642; disparități economice regionale 688; emigrare 309; epurarea colaboraționiștilor În perioada postbelică 52, 56; epurarea fascistă 57; fascinația pentru maoism 383; fascismul 45; greve 381-383; industria cinematografică 354-355; Institutul pentru Reconstrucție Industrială (IRI) 240, 510; intelectuali 196-199; intermediari economici și agenții 239-240; legea avortului 450; Liga Lombardă 642; Liga Nordului 642, 667, 678; Mafia 438, 680; marxiști 382-383; Mezzogiorno 221, 239; miracol economic 381

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
dintre Rase (din 1965) 312; dependența față de Statele Unite 279; disparități economice regionale 689; epoca austerității 158; evrei 735; fabiani 195; Fondul Teritoriului Național 701; forța de muncă postbelică 333; frecventarea sălilor de cinema 217, 321; garantă a independenței Ciprului 467; greve 494, 498; guvernarea prin decret (1940) 76; hinduși 676; „iarna vrajbei” 494-495; imigrația neeuropenilor În 311; impactul Planului Marshall 157; imperiu 156; independența coloniilor africane 276; independența Africii de Sud 276; industrie 331-333; industrie moștenită În 702-703; inițiative artistice și culturale 350

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
Muncitorilor 522, 538; căderea comunismului 554-557; colaboraționiști 637; Comitetul pentru Apărarea Drepturilor Omului și Drepturilor Civile (ROPCiO) 522; Comitetul pentru Apărarea Muncitorilor (KOR) 522, 538-539; drepturi și libertăți 522; eliberarea 554-557; evrei - vezi evrei; excepție de la planurile sovietice postbelice 167-168; greve 539, 556-557; influența sovietică 134; Institutul Memoriei Naționale 753; intelectuali 539; invazia hitleristă 27; legătura Kuroñ-Modzelewski 398; legea marțială 540, 542, 554-555; libera exprimare la Universitatea din Varșovia 399; Ministerul Reformei Economice 555; mișcare disidentă 521-522, 538-539; mișcarea Solidaritatea 539-540

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]