8,389 matches
-
după administrare . În timpul administrării repetate , scăderea maximă a tensiunii arteriale , pentru orice priză , se atinge în general după 2- 4 săptămâni și se menține în timpul tratamentului de lungă durată . Întreruperea bruscă a tratamentului cu valsartan nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse . Amlodipină/ Valsartan Peste 1400 pacienți hipertensivi au fost tratați cu Dafiro o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate . Au fost recrutați adulți cu hipertensiune esențială ușoară până la moderată , fără
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse . Amlodipină/ Valsartan Peste 1400 pacienți hipertensivi au fost tratați cu Dafiro o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate . Au fost recrutați adulți cu hipertensiune esențială ușoară până la moderată , fără complicații ( presiunea sanguină diastolică măsurată când pacientul este așezat de ≥95 și < 110 mmHg ) . Au fost excluși pacienții cu risc cardiovascular crescut - insuficiență cardiacă , diabet de tip I și de tip II slab controlat
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
mg dar care prezintă edem inacceptabil de pronunțat , amlodipina/ valsartan 5 mg/ 80 mg poate realiza o tensiune arterială similară , dar cu edem mai puțin pronunțat . Dafiro nu a fost studiat la nici o altă populație de pacienți cu excepția pacienților cu hipertensiune . Valsartanul a fost studiat la pacienți post infarct miocardic și cu insuficiență cardiacă . Amlodipina a fost studiată la pacienți cu angină stabilă cronică , cu angină spastică și cu afecțiuni ale arterelor coronare documentate angiografic . 5. 2 Proprietăți farmacocinetice Liniaritate Amlodipina
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
mitrală , cardiomiopatie hipertrofică obstructivă Ca toate celelalte vasodilatatoare , se recomandă precauție deosebită la pacienții care suferă de stenoză aortică sau mitrală sau de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă . Dafiro nu a fost studiat la nici o altă populație de pacienți cu excepția pacienților cu hipertensiune . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Interacțiuni legate de amlodipină Se recomandă prudență în cazul utilizării concomitente Inhibitori CYP3A4 Un studiu la pacienții vârstnici a demonstrat că diltiazemul inhibă metabolismul amlodipinei , probabil prin intermediul CYP3A4 ( concentrația
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
nu fie contraindicată . Gluconatul de calciu administrat intravenos poate fi util pentru inversarea efectelor blocării canalelor de calciu . PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Dafiro asociază doi compuși antihipertensivi cu mecanisme complementare , pentru controlul tensiunii arteriale la pacienții cu hipertensiune esențială : amlodipina aparține clasei de antagoniști ai calciului , iar valsartanul clasei de antagoniști ai angiotensinei II . Asocierea acestor substanțe are un efect antihipertensiv aditiv , reducând tensiunea arterială mai mult decât oricare dintre componente în mod individual . Amlodipină Amlodipina din Dafiro
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
amlodipina se leagă atât de situsurile dihidropirinice cât și cele non- dihidropirinice . Funcția contractilă a miocardului și musculaturii vasculare netede depinde de deplasarea ionilor extracelulari de calciu în interiorul acestor celule , prin canale ionice specifice . În urma administrării dozelor terapeutice pacienților cu hipertensiune arterială , amlodipina produce vasodilatare , având ca rezultat scăderea tensiunii arteriale în clinostatism și ortostatism . Aceste scăderi ale tensiunii arteriale nu sunt însoțite de modificări semnificative ale ritmului cardiac sau ale valorilor plasmatice ale catecolaminelor în cazul utilizării pe termen lung
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
dP/ dt sau asupra presiunii sau volumului telediastolic al Amlodipina nu afectează funcția sinoatrială nodală sau de conducere atrioventriculară la animale și oameni sănătoși . În cadrul studiilor clinice în care amlodipina a fost administrată împreună cu betablocante pacienților care suferă fie de hipertensiune arterială fie de angină , nu s- au observat efecte adverse asupra parametrilor electrocardiogramei . Valsartan Valsartanul este un antagonist puternic , specific receptorilor de angiotensină II , activ după administrare orală . Acesta acționează selectiv asupra receptorilor de subtip AT1 , care sunt responsabili pentru
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
5 % dintre cei tratați cu un inhibitor ECA ( p < 0, 05 ) . Valsartanul nu se leagă de sau nu blochează alți receptori hormonali sau alte canale de ioni cunoscute ca fiind importante pentru reglarea activității cardiovasculare . Administrarea valsartanului pacienților cu hipertensiune arterială determină o scădere a tensiunii arteriale fără a afecta pulsul . La majoritatea pacienților declanșarea acțiunii antihipertensive are loc la 2 ore după administrarea unei singure doze orale , iar scăderea maximă a tensiunii arteriale se obține în 4- 6 ore
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
după administrare . În timpul administrării repetate , scăderea maximă a tensiunii arteriale , pentru orice priză , se atinge în general după 2- 4 săptămâni și se menține în timpul tratamentului de lungă durată . Întreruperea bruscă a tratamentului cu valsartan nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse . Amlodipină/ Valsartan Peste 1400 pacienți hipertensivi au fost tratați cu Dafiro o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate . Au fost recrutați adulți cu hipertensiune esențială ușoară până la moderată , fără
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse . Amlodipină/ Valsartan Peste 1400 pacienți hipertensivi au fost tratați cu Dafiro o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate . Au fost recrutați adulți cu hipertensiune esențială ușoară până la moderată , fără complicații ( presiunea sanguină diastolică măsurată când pacientul este așezat de ≥95 și < 110 mmHg ) . Au fost excluși pacienții cu risc cardiovascular crescut - insuficiență cardiacă , diabet de tip I și de tip II slab controlat
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
mg dar care prezintă edem inacceptabil de pronunțat , amlodipina/ valsartan 5 mg/ 80 mg poate realiza o tensiune arterială similară , dar cu edem mai puțin pronunțat . Dafiro nu a fost studiat la nici o altă populație de pacienți cu excepția pacienților cu hipertensiune . Valsartanul a fost studiat la pacienți post infarct miocardic și cu insuficiență cardiacă . Amlodipina a fost studiată la pacienți cu angină stabilă cronică , cu angină spastică și cu afecțiuni ale arterelor coronare documentate angiografic . 5. 2 Proprietăți farmacocinetice Liniaritate Amlodipina
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
mitrală , cardiomiopatie hipertrofică obstructivă Ca toate celelalte vasodilatatoare , se recomandă precauție deosebită la pacienții care suferă de stenoză aortică sau mitrală sau de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă . Dafiro nu a fost studiat la nici o altă populație de pacienți cu excepția pacienților cu hipertensiune . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Interacțiuni legate de amlodipină Se recomandă prudență în cazul utilizării concomitente Inhibitori CYP3A4 Un studiu la pacienții vârstnici a demonstrat că diltiazemul inhibă metabolismul amlodipinei , probabil prin intermediul CYP3A4 ( concentrația
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
nu fie contraindicată . Gluconatul de calciu administrat intravenos poate fi util pentru inversarea efectelor blocării canalelor de calciu . PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Dafiro asociază doi compuși antihipertensivi cu mecanisme complementare , pentru controlul tensiunii arteriale la pacienții cu hipertensiune esențială : amlodipina aparține clasei de antagoniști ai calciului , iar valsartanul clasei de antagoniști ai angiotensinei II . Asocierea acestor substanțe are un efect antihipertensiv aditiv , reducând tensiunea arterială mai mult decât oricare dintre componente în mod individual . Amlodipină Amlodipina din Dafiro
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
amlodipina se leagă atât de situsurile dihidropirinice cât și cele non- dihidropirinice . Funcția contractilă a miocardului și musculaturii vasculare netede depinde de deplasarea ionilor extracelulari de calciu în interiorul acestor celule , prin canale ionice specifice . În urma administrării dozelor terapeutice pacienților cu hipertensiune arterială , amlodipina produce vasodilatare , având ca rezultat scăderea tensiunii arteriale în clinostatism și ortostatism . Aceste scăderi ale tensiunii arteriale nu sunt însoțite de modificări semnificative ale ritmului cardiac sau ale valorilor plasmatice ale catecolaminelor în cazul utilizării pe termen lung
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
dP/ dt sau asupra presiunii sau volumului telediastolic al Amlodipina nu afectează funcția sinoatrială nodală sau de conducere atrioventriculară la animale și oameni sănătoși . În cadrul studiilor clinice în care amlodipina a fost administrată împreună cu betablocante pacienților care suferă fie de hipertensiune arterială fie de angină , nu s- au observat efecte adverse asupra parametrilor electrocardiogramei . Valsartan Valsartanul este un antagonist puternic , specific receptorilor de angiotensină II , activ după administrare orală . Acesta acționează selectiv asupra receptorilor de subtip AT1 , care sunt responsabili pentru
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
5 % dintre cei tratați cu un inhibitor ECA ( p < 0, 05 ) . Valsartanul nu se leagă de sau nu blochează alți receptori hormonali sau alte canale de ioni cunoscute ca fiind importante pentru reglarea activității cardiovasculare . Administrarea valsartanului pacienților cu hipertensiune arterială determină o scădere a tensiunii arteriale fără a afecta pulsul . La majoritatea pacienților declanșarea acțiunii antihipertensive are loc la 2 ore după administrarea unei singure doze orale , iar scăderea maximă a tensiunii arteriale se obține în 4- 6 ore
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
după administrare . În timpul administrării repetate , scăderea maximă a tensiunii arteriale , pentru orice priză , se atinge în general după 2- 4 săptămâni și se menține în timpul tratamentului de lungă durată . Întreruperea bruscă a tratamentului cu valsartan nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse . Amlodipină/ Valsartan Peste 1400 pacienți hipertensivi au fost tratați cu Dafiro o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate . Au fost recrutați adulți cu hipertensiune esențială ușoară până la moderată , fără
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse . Amlodipină/ Valsartan Peste 1400 pacienți hipertensivi au fost tratați cu Dafiro o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate . Au fost recrutați adulți cu hipertensiune esențială ușoară până la moderată , fără complicații ( presiunea sanguină diastolică măsurată când pacientul este așezat de ≥95 și < 110 mmHg ) . Au fost excluși pacienții cu risc cardiovascular crescut - insuficiență cardiacă , diabet de tip I și de tip II slab controlat
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
mg dar care prezintă edem inacceptabil de pronunțat , amlodipina/ valsartan 5 mg/ 80 mg poate realiza o tensiune arterială similară , dar cu edem mai puțin pronunțat . Dafiro nu a fost studiat la nici o altă populație de pacienți cu excepția pacienților cu hipertensiune . Valsartanul a fost studiat la pacienți post infarct miocardic și cu insuficiență cardiacă . Amlodipina a fost studiată la pacienți cu angină stabilă cronică , cu angină spastică și cu afecțiuni ale arterelor coronare documentate angiografic . 5. 2 Proprietăți farmacocinetice Liniaritate Amlodipina
Ro_239 () [Corola-website/Science/290998_a_292327]
-
μmol/ l sau 1, 70 mg/ dl la femei și ≥ 177 μmol/ l sau 2, 00 mg/ dl la bărbați și/ sau valoarea estimată a ratei de filtrare glomerulară ( RFG ) < 30 ml/ min . ) , antecedente de dializă , sindrom nefrotic sau hipertensiune renovasculară . Se recomandă prudență în cazul pacienților hipertensivi cu insuficiență renală severă , datorită lipsei informațiilor privind siguranța utilizării Enviage . Stenoza arterei renale Nu sunt disponibile date privind utilizarea Enviage la pacienții cu stenoză unilaterală sau bilaterală de arteră renală sau
Ro_306 () [Corola-website/Science/291065_a_292394]
-
ai glicoproteinei P , cum este ketoconazolul ( vezi pct . 4. 5 ) . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Enviage nu are interacțiuni cunoscute , relevante din punct de vedere clinic , cu medicamente utilizate în mod frecvent pentru tratarea hipertensiunii arteriale sau diabetului zaharat . Între compușii care s- au investigat în studiile farmacocinetice clinice se numără acenocoumarol , atenolol , celecoxib , pioglitazonă , alopurinol , izosorbid- 5- mononitrat , ramipril și hidroclorotiazidă . Administrarea concomitentă de aliskiren cu valsartan ( ↓28 % ) , metformin ( ↓28 % ) , amlodipină ( ↑29 % ) sau cimetidină
Ro_306 () [Corola-website/Science/291065_a_292394]
-
Acest efect se observă , de asemenea , la alte substanțe care acționează asupra sistemului renină- angiotensină , cum sunt inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ( IECA ) și blocanții receptorilor de angiotensină . Kaliemia : Creșterile kaliemiei au fost minore și rare la pacienții cu hipertensiune arterială esențială tratați în monoterapie cu Enviage ( 0, 9 % față de 0, 6 % în cazul placebo ) . Cu toate acestea , în cadrul unui studiu în care Enviage a fost utilizat în asociere cu un IECA la o populație cu diabet zaharat , creșterile kaliemiei
Ro_306 () [Corola-website/Science/291065_a_292394]
-
când aliskiren a fost asociat cu alte medicamente antihipertensive . Valoarea crescută a ARP a fost asociată independent cu un risc cardiovascular sporit la pacienții hipertensivi și normotensivi . În prezent , nu se cunosc implicațiile clinice ale diferențelor în ceea ce privește efectul asupra ARP . Hipertensiune arterială La pacienții hipertensivi , administrarea de Enviage o dată pe zi în doze de 150 mg și 300 mg a asigurat reduceri dependente de doză ale tensiunii arteriale sistolice , precum și ale celei diastolice , care s- au menținut în întregul interval de
Ro_306 () [Corola-website/Science/291065_a_292394]
-
cu ramipril ( 4, 7 % ) . Nu au existat manifestări de hipotensiune arterială în urma primei doze și niciun efect asupra pulsului , la pacienții tratați în studii clinice controlate . Mai puțin frecvent ( 0, 1 % ) s- a observat hipotensiune arterială marcată la pacienții cu hipertensiune arterială fără complicații tratați cu Enviage în monoterapie . Hipotensiunea arterială a fost , de asemenea , mai puțin frecventă ( < 1 % ) în timpul tratamentului asociat cu alte medicamente antihipertensive . La încetarea tratamentului , tensiunea arterială a revenit treptat la valorile inițiale într- o perioadă
Ro_306 () [Corola-website/Science/291065_a_292394]
-
μmol/ l sau 1, 70 mg/ dl la femei și ≥ 177 μmol/ l sau 2, 00 mg/ dl la bărbați și/ sau valoarea estimată a ratei de filtrare glomerulară ( RFG ) < 30 ml/ min . ) , antecedente de dializă , sindrom nefrotic sau hipertensiune renovasculară . Se recomandă prudență în cazul pacienților hipertensivi cu insuficiență renală severă , datorită lipsei informațiilor privind siguranța utilizării Enviage . Stenoza arterei renale Nu sunt disponibile date privind utilizarea Enviage la pacienții cu stenoză unilaterală sau bilaterală de arteră renală sau
Ro_306 () [Corola-website/Science/291065_a_292394]