7,663 matches
-
baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la baza dezvoltării și evoluției. Pavloviștii pierdeau din vedere faptul că nici un reflex condiționat nu se fixează dacă nu se asociază cu unul necondiționat (natural) întotdeauna
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
inițiale ale dezvoltării este inconștient, deci ignorat de ființă, iar motivația presupune o anumită stare de conștiință, cu alte cuvinte un anumit stadiu de dezvoltare a sistemului nervos în evoluția individului. Pe de altă parte motivația este activă dacă și instinctul este activ, pentru că motivația poate mobiliza instinctul dar instinctul nu ține cont de motivație, instinctul făcând parte din însuși structura ființei ca bază biologică a existenței sale. Sub raportul motivării ca bază a comportamentului adepții acestui concept s-au împărțit
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de ființă, iar motivația presupune o anumită stare de conștiință, cu alte cuvinte un anumit stadiu de dezvoltare a sistemului nervos în evoluția individului. Pe de altă parte motivația este activă dacă și instinctul este activ, pentru că motivația poate mobiliza instinctul dar instinctul nu ține cont de motivație, instinctul făcând parte din însuși structura ființei ca bază biologică a existenței sale. Sub raportul motivării ca bază a comportamentului adepții acestui concept s-au împărțit în trei curente distincte: - curentul comportamentalist, care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iar motivația presupune o anumită stare de conștiință, cu alte cuvinte un anumit stadiu de dezvoltare a sistemului nervos în evoluția individului. Pe de altă parte motivația este activă dacă și instinctul este activ, pentru că motivația poate mobiliza instinctul dar instinctul nu ține cont de motivație, instinctul făcând parte din însuși structura ființei ca bază biologică a existenței sale. Sub raportul motivării ca bază a comportamentului adepții acestui concept s-au împărțit în trei curente distincte: - curentul comportamentalist, care susține că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de conștiință, cu alte cuvinte un anumit stadiu de dezvoltare a sistemului nervos în evoluția individului. Pe de altă parte motivația este activă dacă și instinctul este activ, pentru că motivația poate mobiliza instinctul dar instinctul nu ține cont de motivație, instinctul făcând parte din însuși structura ființei ca bază biologică a existenței sale. Sub raportul motivării ca bază a comportamentului adepții acestui concept s-au împărțit în trei curente distincte: - curentul comportamentalist, care susține că motivația derivă din trebuințe determinate de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bază a comportamentului adepții acestui concept s-au împărțit în trei curente distincte: - curentul comportamentalist, care susține că motivația derivă din trebuințe determinate de nevoi fizice bazale (fiziologice am spune noi). Contradicția ar fi că aceste trebuințe sunt guvernate de instincte, care există anterior motivației conștiente atât de necesară procesului învățării; - curentul cognitiv - motivația este mai mult cognitivă și decurge dintr-un proces mental cu alegerea unei variante din mai multe alternative. Și aici este nevoie de o anumită dezvoltare ontogenetică
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de la înclinația naturală a omului pentru frumos, bine și adevăr. Nici comportamentaliștii și nici umaniștii, adepți ai motivației ca motor al existenței, după cum se vede nu trec peste nevoile bazale, fiziologice, nevoi satisfăcute doar instinctual, deci nu fac abstracție de instincte. Singura modalitate de a asimila instinctul cu motivația ar fi acceptarea termenului de motivație „în sine” ce ar ține de însăși natura existenței, care devine astfel imanentă și în esență determină existența individuală ce transcede acesteia. Și atunci încercând un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
frumos, bine și adevăr. Nici comportamentaliștii și nici umaniștii, adepți ai motivației ca motor al existenței, după cum se vede nu trec peste nevoile bazale, fiziologice, nevoi satisfăcute doar instinctual, deci nu fac abstracție de instincte. Singura modalitate de a asimila instinctul cu motivația ar fi acceptarea termenului de motivație „în sine” ce ar ține de însăși natura existenței, care devine astfel imanentă și în esență determină existența individuală ce transcede acesteia. Și atunci încercând un raport de cauzalitate ajungem în domeniul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Biologia ultimilor decenii demonstrează fără echivoc că în fapt comportamentul uman, și în general al ființelor viețuitoare, are o bază genetică, prin urmare trăsăturile comportamentale sunt înscrise în programul său informațional (genetic), atât ca nevoi bazale care se satisfac prin instincte, cât și în procesul învățării care ar sta la baza modulării comportamentului prin realizarea reflexelor condiționate. Pentru obținerea reflexelor condiționate însă, care invariabil se realizează prin asocierea cu reflexele necondiționate, trebuie subliniat faptul că nu toate asocierile sunt posibile sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ușor decât altele. Este ceea ce îndeobște numim talent sau înclinație naturală pentru un anumit aspect al vieții: artă, scris, gândire, politică, afaceri etc. În concluzie se poate spune că de fapt comportamentul în lumea viețuitoarelor are la bază trei elemente: - instinctele - care satisfac și răspund trebuințelor bazale necesare subzistenței, existenței și reproducerii individului și speciei; - structură nervoasă - extrem de evoluată în cazul omului, care asigură baza procesului de adaptare și învățare; - învățarea - ca proces care modulează comportamentul bazal instinctiv, adaptându-l realităților
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-și asigure nutrientele de bază necesare întreținerii, creșterii, dezvoltării și susținerii reacțiilor metabolice furnizoare de energie, nutriente pe care și le asigură din mediul înconjurător. Toate aceste necesității sunt obiective, vitale pentru om, motiv pentru care ele sunt asigurate prin instincte, întocmai ca la toate ființele viețuitoare. Pentru a pătrunde în sfera conflictelor sociale Paulescu simte nevoia și reușește să demonstreze că există așa zisele conflicte nesociale, firești, înscrise în legile naturii, motiv pentru care el le consideră naturale. Aceste conflicte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu poate fi asigurată la om, ca și la un mare număr de specii carnivore, decât prin consumul cărnii, deoarece plantele nu satisfac decât în mică măsură aceste necesități. Așadar omul vânează animale sălbatice, sau sacrifică animale domestice pentru satisfacerea instinctului de nutriție, procurându-și astfel substanțe biologic active și îndeosebi, o parte din aminoacizii esențiali pe care metabolismul propriu nu-i poate sintetiza. Pentru satisfacerea acelorași nevoi animalul, la rândul lui, vânează. În acest conflict omul ca și animalul poate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
viermii, paraziții, microbii, care, la rândul lor, pentru a trăi parazitează animalele, această stare fiind condiția sine qua non a existenței lor. Acest tip de conflicte sunt inevitabile și fac parte din realitățile vieții pe pământ. Ele sunt dictate de instinct și apar ca fiind voite, făcând parte din echilibrul ecosistemului natural pe care lumea viețuitoare îl formează în ansamblul ei. Aceste conflicte generate de instincte operează într-un strict echilibru în natură pentru lumea animală (cu excepția omului), și numai pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
conflicte sunt inevitabile și fac parte din realitățile vieții pe pământ. Ele sunt dictate de instinct și apar ca fiind voite, făcând parte din echilibrul ecosistemului natural pe care lumea viețuitoare îl formează în ansamblul ei. Aceste conflicte generate de instincte operează într-un strict echilibru în natură pentru lumea animală (cu excepția omului), și numai pentru faptul că lumea animală trăiește sub imperiul instinctelor, iar animalul nu-și va dori niciodată mai mult decât atât cât are nevoie pentru el și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din echilibrul ecosistemului natural pe care lumea viețuitoare îl formează în ansamblul ei. Aceste conflicte generate de instincte operează într-un strict echilibru în natură pentru lumea animală (cu excepția omului), și numai pentru faptul că lumea animală trăiește sub imperiul instinctelor, iar animalul nu-și va dori niciodată mai mult decât atât cât are nevoie pentru el și progenitura sa. Prin urmare niciodată un animal, oricât de feroce ar fi el, nu vânează dacă este sătul. Iată de ce Paulescu susținea cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu-și va dori niciodată mai mult decât atât cât are nevoie pentru el și progenitura sa. Prin urmare niciodată un animal, oricât de feroce ar fi el, nu vânează dacă este sătul. Iată de ce Paulescu susținea cu tărie că instinctele coordonează viața animală de o manieră sublimă, într-un echilibru stabil și cu o integrare perfectă în natură. Astfel conflictele ce apar ca rezultat al instinctelor naturale nealterate se grupează în conflicte accidentale și conflicte naturale. Primele se manifestă când
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fi el, nu vânează dacă este sătul. Iată de ce Paulescu susținea cu tărie că instinctele coordonează viața animală de o manieră sublimă, într-un echilibru stabil și cu o integrare perfectă în natură. Astfel conflictele ce apar ca rezultat al instinctelor naturale nealterate se grupează în conflicte accidentale și conflicte naturale. Primele se manifestă când viața este pusă în pericol sub raportul nevoilor nutritive (foame), de relație (pericol) și de proprietate (ce amenință securitatea individului). Conflictele naturale se regăsesc atât la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
raportul nevoilor nutritive (foame), de relație (pericol) și de proprietate (ce amenință securitatea individului). Conflictele naturale se regăsesc atât la om cât și la animale, deci în societățile naturale, și apar din trebuințe instinctive individuale și colective. Trebuințele individuale privesc instinctele de nutriție, de relație și reproducere, iar cele sociale (colective) privesc instinctele de proprietate, dominație și subordonare. Omul însă, ca ființă dotată cu facultatea de a gândi, de a elabora judecăți și raționamente, de a comunica, de a integra de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
securitatea individului). Conflictele naturale se regăsesc atât la om cât și la animale, deci în societățile naturale, și apar din trebuințe instinctive individuale și colective. Trebuințele individuale privesc instinctele de nutriție, de relație și reproducere, iar cele sociale (colective) privesc instinctele de proprietate, dominație și subordonare. Omul însă, ca ființă dotată cu facultatea de a gândi, de a elabora judecăți și raționamente, de a comunica, de a integra de o manieră superioară cadrul existențial, a încercat dintotdeauna să se desprindă de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a gândi, de a elabora judecăți și raționamente, de a comunica, de a integra de o manieră superioară cadrul existențial, a încercat dintotdeauna să se desprindă de natură, adjudecându-și dreptul de a o domina și stăpâni. Mai mult, conștientizând instinctele în ideea de a căuta satisfacția și plăcerea (care numai prin satisfacerea instinctelor se pot obține), le-a deturnat de la destinația lor inițială, transformându-le din mijloace naturale pentru subzistență, conservare și reproducere, într-un scop în sine pentru realizarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
integra de o manieră superioară cadrul existențial, a încercat dintotdeauna să se desprindă de natură, adjudecându-și dreptul de a o domina și stăpâni. Mai mult, conștientizând instinctele în ideea de a căuta satisfacția și plăcerea (care numai prin satisfacerea instinctelor se pot obține), le-a deturnat de la destinația lor inițială, transformându-le din mijloace naturale pentru subzistență, conservare și reproducere, într-un scop în sine pentru realizarea dezideratelor enunțate mai sus. Atunci când resursele pentru subzistență sunt insuficiente apar conflicte între
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Atunci când resursele pentru subzistență sunt insuficiente apar conflicte între membrii societății, indiferent de raporturile dintre ei, chiar frați fiind, și câștigă întotdeauna cel mai puternic. Este unul din aspectele care a stat la baza teoriei selecției naturale a lui Darwin. Instinctele de relație, la rândul lor, pot fi denaturate și transformate în conflicte în situații speciale cum ar fi: naufragii, incendii, catastrofe naturale, situații care la animale produc panică cu efecte devastatoare, iar la om sub efectul panicii și a instinctului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Instinctele de relație, la rândul lor, pot fi denaturate și transformate în conflicte în situații speciale cum ar fi: naufragii, incendii, catastrofe naturale, situații care la animale produc panică cu efecte devastatoare, iar la om sub efectul panicii și a instinctului de conservare cei mai puternici pot ajunge să sacrifice pe cei mai slabi (femei, copii, bătrâni). La rândul său instinctul de reproducere, responsabil de alegerea și selecția sexuală în tendința de a alege tipul ideal al speciei (frumos, puternic, viril
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
incendii, catastrofe naturale, situații care la animale produc panică cu efecte devastatoare, iar la om sub efectul panicii și a instinctului de conservare cei mai puternici pot ajunge să sacrifice pe cei mai slabi (femei, copii, bătrâni). La rândul său instinctul de reproducere, responsabil de alegerea și selecția sexuală în tendința de a alege tipul ideal al speciei (frumos, puternic, viril) ca formă naturală de manifestare, cu scopul de a conserva tipul specific al speciei (și nu transformarea speciilor cum pretinde
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tipul ideal al speciei (frumos, puternic, viril) ca formă naturală de manifestare, cu scopul de a conserva tipul specific al speciei (și nu transformarea speciilor cum pretinde teoria darwinistă), poate să genereze conflicte. Stările conflictuale naturale ce rezultă din acest instinct sunt determinate de concurența în realizarea alegerii (care uneori este acerbă), iar gelozia sau invidia pe cel ales, poate conduce la situații care nu sunt mai puțin agresive. Se observă la păsări, la pești și mai ales la mamifere unde
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]