8,306 matches
-
s-a preocupat de dotarea laboratorului cu aparatură performantă de la firme consacrate din Franța și Germania. Aparatele erau depozitate cât mai la vederea studenților, în dulapuri, pe holul Laboratorului de Electricitate. Fiecare aparat avea povestea lui, de care Profesorul era mândru, motiv pentru care toate aparatele îi erau dragi, după cum obișnuia să spună. În anul 1960, când s-a sărbătorit Centenarul Universității, profesorul Șandru, prorector pe atunci și profesor la Facultatea de Geografie, inspecta spațiile (amfiteatre, laboratoare, săli de seminar), pentru ca
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de dulapurile mele !” Fără replică, prorectorul Șandru a părăsit cabinetul, lăsând dulapurile cu aparatele în grija Profesorului. Noi, studenții, aflați în laborator, într-o sală vecină, auzind discuția, n-am comentat-o dar, în sinea noastră, ne-am simțit foarte mândri de Profesorul nostru. Aceste aparate se găsesc și astăzi, o parte la Muzeul Tehnicii de la Palatul Culturii, alta la mini-muzeul Facultății de Fizică și alta la Muzeul Universității. Multe se mai pot spune despre această mare personalitate, despre omul de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
de familia din care provenea - de undeva din zona Bârladului -, de frații lui pe care i-a îndrumat aducându-i la Botoșani, în apropierea lui. Și-a construit o casă și și-a întemeiat o familie de care era foarte mândru: de soția lui, de cei doi copii, Delia, profesoară de fizică, și Bogdan, inginer. Prin tot ce a făcut în viață, prin modul în care s-a implicat profesional, dar și social, prin felul în care a reușit să comunice
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
unui botez al cadrelor sînt93: 1. capacitatea de a dezumaniza deținutul; 2. habitudinea cruzimii (neutralitatea pudorii, ororii, scîrbei, rușinii ca reacții etice); 3. obediența de robot asumată ca virtute (el nu trebuie să gîndească, ci să execute și să fie mîndru că face tot ce i se cere); 4. impunitatea; 5. omnipotența politică, psihologică, financiară; 6. asumarea unui ideal de masculinitate aspră; 7. existența unor umilințe ale trecutului (în familie, în clasa socială). În botezul cadrelor, îndoctrinarea este deci elementul fundamental
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Iași, are loc deschiderea inaugurală a Școlii politehnice "Gh. Asachi", în fapt, a primului an din existența acesteia. Cu această ocazie rectorul de atunci, Cristea Otin, declara "cu sprijinul autorităților vom putea înălța pe dealul Copoului un local falnic și mândru care să fie podoaba capitalei Moldovei lui Ștefan cel Mare" ( se avea în vedere terenul pe care acum este construită Agronomia) [2]. Peste câteva zile după deschiderea cursurilor, la 4.11.1938, secțiile noii Politehnici sunt transformate în facultăți, una
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
atât de tandru, încât am luat-o imediat în brațe și am pupat-o. A fost foarte derutată. (Nu-și dă dea seama dacă e cazul să ne împăcăm atât de repede.) Dar eu uitasem deja tot răul. Și eram mândru că sunt prietenul ei. Zâmbește. Mamă, ce m-ai scos din minți atuncea. Mai stă câteva clipe fără să spună nimic. Văd că nu te-ai schimbat. Tot escroc sentimental ai rămas. Peste o oră ieșim din restaurant. Mai facem
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
suprarealist. Ascensiunea neașteptată, petrecută cu mare repeziciune, a deșteptat însă o vie și deplină satisfacție în persoana mătușii sale. Ea nu s-a sfiit deloc când a afirmat, în prezența mai multor persoane, că Alias e un geniu. Era tare mândră de fiul ei adoptiv și se supăra amarnic pe oricine spunea că renumitul pictor nu este băiatul ei; atunci se întrista pe loc și pleca fără să scoată un cuvânt. Mama adoptivă avea obiceiul sincer de a-l îmbărbăta pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în mijlocul Mării Mediterane, am fost și ne-am bucurat de aerul curat de la Drumul Carului, de la Predeal și de la Timișul de Sus, adică de la Geizer. Silvia terminase cu examenele din anul al doilea, era studentă în anul al treilea. Eram mândru de ea, avea prestanța unei studente care era pe calea cea mai bună, dar și pretențioasă, aceea a unui posibil filolog de marcă, poate chiar ca poliglot. După câteva reuniuni la conducerea ministerului, la 7 august, plecam cu mașina pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
său, am mers să atingem cu mâinile noastre "zidul plângerii", dar fără să lăsăm mesaje. Apoi am pornit să urcăm pe drumul Golgotei, încercând să îl imaginăm așa cum era în urmă cu circa 1965 de ani. Eram, în sinea mea, mândru că locurile unde este așezat satul meu din vârful muntelui deținea dovezi de necontestat că au fost populate de mii de ani, cu nimic mai prejos decât multele civilizații dispărute din orice parte a lumii, că Sfinxul de pe culmea Bucegilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și veți vedea cum muncim noi". Mi-am dat acordul, explicându-le că mobilierul respectiv avea peste 30 de ani, că fusese victima unor persoane neglijente, dacă nu răuvoitoare, care puseseră vase fierbinți direct pe mobilier. Pe scurt, am fost mândru că sunt Român, că sunt dintr-o Țară unde oamenii n-au uitat că trebuie să se ajute reciproc, n-au uitat principiul "ajută și vei fi ajutat", că în România mai sunt oameni cu omenie. Pe data de 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
desparte lumea fiinită, reală de universul infinit al basmului, al vârstei de aur, când ființa umană trăiește „revelația unei infinite depărtări", „eliberarea de propriile sale limite", „identitatea cu totul": „De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint". „Marea Trecere" este marcată în planul expresiei poetice prin verbul la prezent-indicativ „treci", iar pragul dintre cele două lumi cea a contingentului, în care omul e supus destinului, trecerii timpului și cea sacră a basmului
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
din jurul ei... Asta nu însemna că nu mă bucuram de fiecare experiență care mi se oferea. Eram tânără și simțeam cum pot să le duc pe toate! Poate că de aceea nu am reușit să mă amărăsc niciodată. Sunt foarte mândră de asta. Sunt foarte mândră că m-am păstrat așa, inclusiv când am ajuns pe culmile culmilor și am cunoscut tot felul de expresii ale prefăcătoriei umane. Stați un pic. Mie mi se pare, din sutele de artiști mari pe
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
că nu mă bucuram de fiecare experiență care mi se oferea. Eram tânără și simțeam cum pot să le duc pe toate! Poate că de aceea nu am reușit să mă amărăsc niciodată. Sunt foarte mândră de asta. Sunt foarte mândră că m-am păstrat așa, inclusiv când am ajuns pe culmile culmilor și am cunoscut tot felul de expresii ale prefăcătoriei umane. Stați un pic. Mie mi se pare, din sutele de artiști mari pe care i-am întâlnit, că
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
fără fisură indiferent de rol, știința de a rămâne mereu în pielea personajului și implicarea 100% față de colegi. Ultimele noastre întâlniri pe scenă au fost acum treizeci de ani. Am cântat mult împreună și, de atunci, nu pot fi decât mândră că am cunoscut-o și am avut-o ca parteneră pe minunata Viorica Cortez. A fost și o femeie superbă, pe scenă și în afara ei, mult iubită de public. O îmbrățișez cu toată dragostea! Mă bucur să pot exprima câteva
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
am revăzut la Opera din Paris, în Trubadurul. Mă bucur că, în ultima vreme, a ales să își transmită experiența și măiestria unor noi generații de artiști lirici. O felicit pe Viorica pentru marea și lunga ei carieră și sunt mândru că reprezint și eu o parte din ea. Am avut trei Charlotte preferate în Werther: Virginia Zeani, Renata Scotto și Viorica Cortez. Pe toate le-am iubit, dar cu Viorica am avut reala osmoză. Viorica Cortez, val de veselie și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
meu, era în armată bietul de el. Nu spun întâmplător „bietul de el”, ci pentru că s-a însurat înaine de armată. Astfel mama a rămas gravidă, iar tata a plecat să-și facă datoria față de patrie. Eu am fost tare mândru, în special când mi-a spus mama că am fost botezat cu apă adusă din râul Prut,dar nu mai țin minte că eram prea mic . Când am crescut mai mare, mi-a spus mămuța că, la nașterea mea, ar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
rând. Ce păcat că s a stins prea repede și nu a trăit să-și vadă fiul, comandant de subunitate în special că eram la cazarma unde făcuse și el concentrare și pentru care avea o considerație deosebită. Era tare mândru de mine și parcă-l simțeam că avea remușcări pentru felu cum se purtase cu mine când eram acasă.Pentru că fusese prea sever și de multe ori nedrept. Numai după ce plecasem eu în armată, a simțit cât de mult îi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
i-a și fost fatală. Mulți se bucură de facilitățile și obiectivele construite de poporul român, sub acel regim „criminal și ilegal”,dar ales și acceptat de însăși națiunea română. Acum însă sunt negate și ignorate toate realizările frumoase și mândre la care au lucrat atâtea generații, numai ei știu în ce condiții, deși tocmai cei care le ignoră se folosesc de ele, de fapt de cele pe care încă nu le-au vândut. Însă așa cum scrie marele nostru istoric Nicolae
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de cele văzute. Câteva femei din apropierea noastră, plângeau în hohote, spuneau că au lucrat ani de zile în acel spital și acum li se rupea inima, văzând cum este dărâmat, fără ca să poată interveni în niciun fel. Spuneau că erau mândre că lucrau într-o astfel de clădire și pronunțau numele spitalului cu un sentiment de mândrie. Era de înțeles plăcerea cu care povesteau despre un astfel de loc de muncă, dar și semntimentul pe care-l încercau acum. Ceea ce vedeam
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pe Pământ. Au rămas pierduți prin stepele Crimeiei. Mihai s a întors după vreo 7 ani de lagăr în Siberia, însă Pavel nu a mai venit nici acum, cine știe pe unde i-a fost îngropat trupul acela frumos și mândru, sau dacă a fost îngropat. Un consătean a lui, a povestit că bietul Pavel a fost zdrobit de un obuz de tun venit de la inamic, în tranșeea în care se afla cu alți camarazi ai săi. I-a fost trimisă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
7000 de legionari condamnați au fost reabilitați pe front. Despre comuniști, le-am dat voie să plece în Uniunea Sovietică, nu i-am persecutat. Dacă voi avea timp să-mi scriu testamentul meu politic voi spune:Scump popor român, sunt mândru că am făcut parte dintr-o nație cu dublă ascendență, romană și dacă, descendenți a lui Traian și Decebal. Am luptat în două războaie pentru gloria ta, pentru dreptate și ființă națională. Las țării tot ce a fost mai bun
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Ostașului Român, ctitorie al maistrului Vida Gheza, scluptor renumit și apreciat pe plan internațional cu operele sale de artă. Poza este făcută după terminarea defilării de la manifestația zilei de 23 August 1960 într-un moment de repaus. Mă simțeam foarte mândru și satisfăcut că defilarea pregătită,mai mult de mine, a ieșit foarte bine,fapt pentru care am fost felicitat,împreună cu luptătorii mei din gărzi. Dar și-n celelalte perioade,plecam lunea și mă întorceam sâmbăta acasă,pentru că aveam gărzi pe la
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
clasele sociale [...]". ("Mișcarea", nr. 111, 7 aprilie 1931.) Congresul nostru Declarațiile d-lui Gh. I. Brătianu Izbânda noastră [...este] de a fi adus Partidul Național Liberal la părăsirea unei atitudini de învrăjbire națională, aceea de a fi menținut neînchinat și mândru, numele și steagul partidului, pe care alții l-au plecat unei vremelnice oportunități. Încheiem astăzi o nouă etapă a drumului nostru: redăm partidului care a proclamat în 1913 necesitatea marilor reforme politice și sociale inițiativa afirmațiunilor programatice în ritmul vremii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sub președinția d-lui Titulescu, n-am voit să luăm parte la guvernul de alegeri, prezidat de dl. Al. Vaida și am respins o colaborare care nu putea răspunde nici intereselor țării, nici demnității noastre. Singuri, sub stragul neînchinat și mândru al PNL, bizunidu-ne pe puterile noastre și pe patriotismul nostru, facem din nou apel la conștiința votului obștesc. [...] Scopul luptei noastre îl cunăașteți. Vrem să redăm Coroanei și țării, în aceste clipe grele, un instrument de guvernare viu și puternic
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
neprecizată, necunoscută, îndoielnică. Apoi ... 23 August, prima sărbătorire a unei aniversări. Ciudată aniversare, bizară sărbătorire. Proclamată sărbătoare națională și denumită: ziua eliberării... Ce fel de eliberare? Eliberarea a peste un milion și jumătate de tineri de viața lor? Eliberarea unui mândru popor de demnitatea lui? Eliberarea unui neam cu obârșie de două milenii de crucea purtată sus, a credinței și libertății? Să fim serioși, nimeni nu ne poate înșela, nimeni nu se poate ascunde după deget. Nu "Eliberare" se poate denumi
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]