8,023 matches
-
60. Trebuie iute spus că, În epocă, ei nu făceau decât ceea ce produceau și alți tineri poeți, unii dintre ei cu volume; cu toate acestea, cerberii partidului de la Scânteia și de la Lupta de clasă (organul teoretic al partiduluiă i-au mirosit Îndată pe cei doi și i-au atacat, „Înfierând aspru” „accentele lor burgheze, idealiste” care, „În ciuda tematicii generoase, Își arătau colții”. Dar nu numai În „organele” partidului erau atacați cei doi, care făceau timid primii pași În publicațiile literare, ci
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mult!...”Ă Nu, bineînțeles că nu „paloarea romantică” a lui Eminescu ne va ajuta aici, ci poate mai degrabă acea „viclenie” despre care vorbeam mai sus, „viclenia proștilor, a nebunilor”, a celor care, simțindu-se nesiguri, amenințați În fiecare minut, „mirosind a victimă”, nu se știe din ce pricini, trebuie să se prefacă, și anume să joace cel mai trist teatru posibil, cel singuratic, fără public, fără un singur spectator. Și, În acest „teatru”, dispare chiar și ceea ce numim „eul, eul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a spiritului. Nu am cuvinte să-ți mulțumesc pentru aceste rânduri ce pornesc din suflet și merg direct la suflet. De asemenea, acei 2 ghiocei, doi soli ai tinereții și primăverii i-am primit cu bucurie și m-am gândit mirosindu-i la posibilitatea ca visul nostru să se termine cât mai curând prin a deveni o foarte plăcută realitate. Mulțumesc pe această cale drăguței domnișoare Marilena care ca fată dă garanția unui suflet ales și gingaș în manifestare. Acest gest
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
îmi gătesc la soba lor. Florile din vază sunt în permanență proaspete. Mi-am adus aminte că pe vremuri, când aveam mai multe posibilități iubeam și eu florile, dar acum nu mai am timp să mă gândesc la ele. Le miros, le privesc din fugă și le admir tot din fugă, dar atât tot. Florilor, pe care le iubeam altă dată le-a luat locul o singură floare ce-mi preocupă mai tot momentul eu-l meu. Tu ești acea floare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
coboară ca niște premadone, dar lăsând o dâră olfactivă deloc apreciabilă de transpirație! Vă rog să mă scuzați pentru aceste renumerări. Așa sunt unele dintre colegele mele cărora, din păcate, elevii le-au stabilit o ierarhie a doamnelor profesoare care miros urât ! Iertați-mă, vă rog, că îndrăznesc să vă cauzez, poate, greață. Norocul e plantă rară. Eu nu l-am prea cules ! Sunt cea mai lipsită material dintre ele, dar cea mai îngrijit și asortat îmbrăcată, curată, parfumată și cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
câte o inspecție la oră. Atunci eram eu ! Totul era altfel ! Dar, gata !!... Vin sărbătorile. În noapte, răsună până târziu, frânturi de colindă cu Ștefan Hrușcă. Dumnezeiește mai cântă! Se simte nu, nu știu ce în aer. Sărbătorile de iarnă sunt speciale. Miroasă a vanilie, a bine, a cald, a speranță! Oare mai există Speranța? Sper să le petrecem cu toții bine, deși modest ca întotdeauna. Ia sărbătorile astea! Dar nu asta e important! Să fim pe verticală! Și dumneavoastră și noi, și Mariana
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Toth Maria, cu domiciliul actual în Austria, 7442 Lockenhaus, Auwiese 3/3/2, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Str. Fagului nr. 5, bl. PC 72/A, județul Bihor. 530. Linn Elvira Cecilia, născută la 12 februarie 1952 în localitatea Miroși, județul Argeș, România, fiica lui Vișan Constantin și Ortansa, cu domiciliul actual în Germania, localitatea Dusseldorf, Veehstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, București, Drumul Taberei nr. 90, bl. C8, et.3, ap. 210, sectorul 6. 531. That Alexandru Gabriel
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
foc, nu în pămînt, canton luminile domesticite pe lîngă el, Borzești locomotiva de manevră, vagonul cu inscripție de leșie de sodă, biserica în mituri ștefaniene luminată decent de mit. Ora 8,02, în personalul Buzău Ghimeș, urcat din Onești, cald, miroase, a fost plin de țigani! stai aici, unde te duci pe culoar, vrei să răcești? cercetarea în exterior exclusivă, inclusivă interiorizarea, tot caracterul unilateral deschide geamul, aerisire, metodele cercetării la 1960, cînd a fost făcut orașul pe locul gol, pustiit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noi! somn și oameni, spațiile libere și mi-e teamă, oamenii sînt renunțare, în sfîrșit episodul controlului militarizat, de unul singur, apostrofare per ansamblu să se dea picioarele jos! nu insist, cîteva bătrîne lăsate dormind, călugărul pleacă la fel de grăbit, îi mirosea, trage moșul ghebul uriaș din rucsac și valsează spre locuri mai convenabile, în urmă baba lui și fata neîntreagă la minte, rasă în cap, era cu noi, omul miroase metafizic a putreziciune, premiză a celor în drept să o constate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu insist, cîteva bătrîne lăsate dormind, călugărul pleacă la fel de grăbit, îi mirosea, trage moșul ghebul uriaș din rucsac și valsează spre locuri mai convenabile, în urmă baba lui și fata neîntreagă la minte, rasă în cap, era cu noi, omul miroase metafizic a putreziciune, premiză a celor în drept să o constate, în rest miroasă cum o mirosi! baba chioară de somn, cămașa îmi stă într-un nasture, pîntecele mare, pieptul dezvelit, mai trist decît să fii alienat mintal, fata adormind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ghebul uriaș din rucsac și valsează spre locuri mai convenabile, în urmă baba lui și fata neîntreagă la minte, rasă în cap, era cu noi, omul miroase metafizic a putreziciune, premiză a celor în drept să o constate, în rest miroasă cum o mirosi! baba chioară de somn, cămașa îmi stă într-un nasture, pîntecele mare, pieptul dezvelit, mai trist decît să fii alienat mintal, fata adormind pe noul loc, gît sucit, gura căscată, trupul rigid adus în față, cu vîrful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rucsac și valsează spre locuri mai convenabile, în urmă baba lui și fata neîntreagă la minte, rasă în cap, era cu noi, omul miroase metafizic a putreziciune, premiză a celor în drept să o constate, în rest miroasă cum o mirosi! baba chioară de somn, cămașa îmi stă într-un nasture, pîntecele mare, pieptul dezvelit, mai trist decît să fii alienat mintal, fata adormind pe noul loc, gît sucit, gura căscată, trupul rigid adus în față, cu vîrful de picior în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1898" pe ac, ecartamentul îngust litotă pe coarne de melc întinse nemăsurat în iarbă, jucărie de sistem feroviar postumă de la efectul ludic, de tip Tîrgu Mureș se va numi împletitura lor în viu, cu buloanele din traversă după STAS, lubrifiantul miroase și a înnegrit, în vreme, pietrișul de terasament, ca pe orice cale ferată a reificării, calea reală te scoate la animale, unica stație de pe circuit anexă grădinii zoologice Tîrgu Mureș, drum propriu pentru lame, pentru leul cel tînăr care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
eu toată săptămîna mi-am făcut planul că noaptea asta o dorm! halta Jupînești, să urcă bagaboantele să danseze, bă, mangă! eram mort de beat și mergeam cu mașina, agățasem două p..., ne băgasem cu ăla în seamă, bagaboante! Craiova miros de urină uscată, el și-a găsit loc și voi ne părăsiți! deschidem geamul, spărtura socială, v-aliniați! cu valiza în mînă, de recrut, bă, nu mai ești pe stradă! acum, s-a plîns și colonelul că nu mai are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
plin, repetă ceasul navetiștilor săptămînali, anunțat trenul de la Craiova Caracal, volbură de alte cîmpuri, profilul natural al Munteniei de cîmpie este și el om, ieșit în marea de emigrație rurală pe orașele supte în cîmpia capitală București, nici un tren de Miroși Costești la tabel, linie dezafectată țăranul cîmpiei, călătoria nu-și arată călătorii ei, mărfarele fundal, garniturile sosite retrăgîndu-se, țîșnitoare de peron adaptată organismului feroviar, consumatorul real, Roșiori București, de la Videle are mers de accelerat, stațiile suprimate de concurența microbuzelor lîngă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unitatea de tancuri Roman, luna s-a dus, lucrurile pe care le descoperea inutil, Itești somn, Bacău nu urcă nimeni, pancarte succesive cu reclamă la țigări "Sfîntul Gheorghe", nerușinarea pe engleză, întinderile orașului de om explorabil, gunoiul arde întruna și miroase, prezent la fel de depărtat ca orice altceva, constelații suburbane Luizi-Călugăra, cîmp de viteză luminile deplasate. Ora 4,05, Adjud, în sala de așteptare clasa I, cei rămași la clasa a II-a stau în frig, credința înainte ca limbajul să oblige
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
regim de indiferență, domină pe toate părțile, nu-l mai vezi, îți fixezi casa unde este locuibil, Pipirig Creangă școala, bunicul cuțite de oțel, cuțite de tinichea, legea compensației, de la imoralitatea trai bun la dăruire pentru compensație și mai și miroase transpirația, apă minerală, începe bradul, rece-rece și apa minerală, interfluviu spre Bistrița, Plotun zonă de locuire omul-munte, cum se acomodează cu trupul de carne și oase, în loc de licantrop *muntantrop, cum e pe grecește, tot mitologie, iepurele, ursul din munte ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
doamna Rădulescu, profesoara mea de acum treij de ani! partid! care vrea să vie să mai deie și bani, adevărata limba română, care este, auzi, toate produsele care le fac poc! falimentare, da' ce, am trecut prin tunel? parfumurile, și miroase fain? ca lumea, ca lumea! da' nu-s femeie, băi, să mă doară coastele! am trecut prin tunel, nu? băi, știi ceva, ce mai spui și ce mai spui, dă-ncoa' o juma' de țigară, repede, că cobor jos, luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
T.: De la Chimie. Domnul Ababi de la Politehnică, din celebra familie Ababi, un om de care am fost foarte apropiat când eram asistent și zilnic treceam pe la Nae Naum. Acolo beam o cafea bună, că Nae era șef la studenți străini. Mirosea de la intrarea facultății a cafea bună. Începuse restricția cu cafeua și era o chestie să poți bea o cafea bună. Și la Nae veneau toți și beau o cafea bună și un coniecel bun de Vaslui. Domnul Ababi a fost
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se încurajau unii pe alții. Ministrul Educației de atunci era Aneta Spornic, care a venit special la Iași. După ce a plecat ministrul, s-a dat apă caldă și curent. Lumea a început să se mai detensioneze și în toate căminele mirosea a cartofi prăjiți. D. T.: Atunci, imediat, da, dar după aceea iar a început să se strângă șurubul. Noroc că a venit primăvara. S. B.: Aș vrea să nu încheiem acest subiect, care a pus Iașul pe o onorantă hartă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
om voinic, nu se dădea mort cu una, cu două. Băuse din zeama aceea scîrboasă pe săturate. Îi crăpa stomacul de plin ce era. Sătenii se zbat, îl trag, îl scapă și, în sfîrșit, îl agață. Scos afară, aproape înecatul mirosea ca naiba. Oamenii își țineau respirația. Duhan își băga mereu degetele în gît, gîdilînd omușorul. Ce faci? întreabă Luca. Vreau să vărs, răspunde Duhan. Nu, ține în tine spurcatule! Mănîncă-ți supa dracului, e opera ta. Dar Duhan n-a pățit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în pat... tot nu mă alegeam cu nimic (face iar cu ochiul). Erau la pietricele și la nisip că-ți venea rău, ăsta (arată iar spre soț) le-a pus într-un pahar, dar le-am zvîrlit naibii, că și miroseau nu știu cum. Doagă tace și din cînd în cînd mai soarbe cîte o mică înghițitură de whisky. Eu încerc să schimb vorba. Cu venitul minim garantat cum stai? îl întreb pe Gioni. Cum să stau, domnule primar... Cum să stea? sare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
strigînd "Trece mașina!". Cu toții zîmbesc, rîd și sînt amabili. Căsuța Ingelei este într-un minigolf situat la estul insulei, adăpostită perfect de vînturile din vest. O terasă imensă, un șezlong, scaune confortabile și o masă cît toate zilele. În bucătărie, miroase frumos a "coptură", frigiderul e tixit cu fel de fel de răcoritoare și cu bere din belșug. Stăm în fotolii, cu fețele spre apele fiordului, și pacea se așterne în sufletele noastre. Telefonul sună discret. Ți-a crăpat o țeavă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din Timișoara. Pe bună dreptate era supărat pentru că era un mare erudit în domeniul său și publicase mult și de calitate. Din acest motiv a venit în Algeria, ca s-o șteargă englezește în lumea largă. Băieții l-au cam mirosit, dar și el, șmecher nu glumă, i-a păcălit. Eram prieteni și mi-a destăinuit toate secretele lui. Nu mai primea vizitele românilor, de regulă turnători și trebuia să bat de trei ori în ușă, apoi să zgrepțăn puțin, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din nas poate face chelul cu laptop-ul. Lîngă el stă un ochelarist cu lentile groase care citește un ziar. Din cînd în cînd își scoate ochelarii și cu urechea acestora se scobește în ureche. Scobește bine, apoi scoate și miroase. Cu mîna curăță ce-a scos din ureche și apoi se șterge discret de scaun. Apoi mai miroase o dată. Un flocos îmi spune că peste o oră are întîlnire la Bruxelles să ia masa cu un om de afaceri. Avionul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]