8,110 matches
-
convingerile alături de concetățeni cu convingeri diferite sau contrare ; poate avea revendicări și propune proiecte pentru care să se lupte, dar dacă respectă legea democrației moderne nu are nici o garanție că ele vor fi asimilate de societate în totalitatea ei. în modernitate, analogia dintre om și cetate s-a pierdut. Individul modern nu mai face parte dintr-o castă, o funcție, un grup care să concure în mod necesar la armonia ansamblului. Spre deosebire de modelul cetății platoniciene, societatea noastră nu mai vrea să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
grup care să concure în mod necesar la armonia ansamblului. Spre deosebire de modelul cetății platoniciene, societatea noastră nu mai vrea să fie unitate, una. Idealul ei este exact opus. în societățile tradiționale, spiritual înglobante care, privite din punctul de vedere al modernității tîrzii, pot trece drept monopoliste , divinul cuprinde, ordonează și îndreaptă spre unitate toate entitățile lumii. în contrast cu acele societăți, noi trăim cu o acută conștiință a parțialității noastre. Globalizarea ne pune în fața celuilalt, diferit nu doar prin datele și opțiunile lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
gardul mediului nostru familiar stă o alteritate pe care o acceptăm în principiu ca legitimă, dar pe care nu prea știm cum să o împăcăm cu identitatea noastră, pentru care nu avem instrumente spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității, este, cum remarca Andrei Pleșu, strategie de gestionare a unui inconfort, învoială cu o alteritate descumpănitoare, nerezolvabilă Nu mai deținem vechile metode de a integra această alteritate în propria identitate, oricît de lărgită : celălalt nu mai poate fi considerat un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație în care pulsează aceeași lumină, preaîndepărtată Dar nu soluția de tip paradoxal a prevalat în modernitate, ci una mai confortabilă pentru rațiune. Nominalismul și Reforma au exaltat distanța dintre cele două sfere, neasemănarea lor, pe care spiritul omenesc era incapabil să o îmblînzească. Pentru gîndirea de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
identitară. S-a spus că influența crescîndă a acestui tip de gîndire a condus la nașterea mentalității moderne, ea fiind caracterizată printr-un raport față de real întemeiat pe postulatul unui Dumnezeu ascuns ori al unui Dumnezeu mort. Dar, în fond, modernitatea nominalistă postulează înainte de toate un Dumnezeu ininteligibil, de care cunoașterea umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din transcendența preaseparată de lume a divinului a decurs principiul laicității tari (à
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
materia unui exercițiu pentru a admite, pentru a gîndi, pentru a tatona sfera unui Altceva radical, în care identitatea și alteritatea să își afle paradoxala unitate? Libertăți și libertate Libertatea totală a unui subiect limitat : privatizarea religiei Asemenea unui decapant, modernitatea tîrzie a criticat și a erodat caracterul de transcendență obiectivată cu care fuseseră învestite mari instituții ale modernității. Națiunea, statul, binele public au fost recunoscute rînd pe rînd ca avînd un statut secund, derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
identitatea și alteritatea să își afle paradoxala unitate? Libertăți și libertate Libertatea totală a unui subiect limitat : privatizarea religiei Asemenea unui decapant, modernitatea tîrzie a criticat și a erodat caracterul de transcendență obiectivată cu care fuseseră învestite mari instituții ale modernității. Națiunea, statul, binele public au fost recunoscute rînd pe rînd ca avînd un statut secund, derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea ei concretă. Inversînd complet acest raport, totalitarismele secolului XX au produs infern. în societățile liberale de astăzi, nici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
concret devin, în societățile Occidentului, valori ultime. Interesele și drepturile omului particular devin criteriile de amenajare a societății, scenă special concepută pentru a le da posibilitatea să se desfășoare fără alte limite decît regulile democrației și ale concurenței oneste. în modernitatea tîrzie, singurul centru unanim recunoscut este subiectul uman. Lui încearcă să îi asigure statul și societatea condițiile unei libertăți nestînjenite : de gîndire, de expresie, de acces la informație, de comunicare, de cult, de acțiune. Peste conținutul acestei libertăți doar conștiința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
statul și societatea condițiile unei libertăți nestînjenite : de gîndire, de expresie, de acces la informație, de comunicare, de cult, de acțiune. Peste conținutul acestei libertăți doar conștiința omului rămîne stăpînă. Elaborarea sensurilor ultime ei îi revine. Religios sau nu, omul modernității tîrzii s-a obișnuit să-și construiască singur imaginea lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței. Supunerea față de o doctrină sau o tradiție, supunerea în genere a devenit o atitudine cel puțin neobișnuită, dacă nu chiar suspectă. Atitudinea critică, liberul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
societate bazat pe obligația necondiționată a libertății umane înrădăcinate în transcendent. Personalismul eschatologic al lui Nikolai Berdiaev pleda pentru o ierarhie care să stabilească primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Ar părea că, cel puțin în mod formal, modernitatea tîrzie le împlinește așteptările. Nu considera Berdiaev că libertatea omului creator e mai presus de tradiție, că el e capabil să își însușească liber tot ceea ce e adevărat într-o tradiție? Cam așa ar părea că se petrec lucrurile astăzi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să se gîndească la aceasta, comentează AriŁs. O astfel de menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
AriŁs. O astfel de menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
proprietății și a familiei, autoritatea nechestionabilă în ordinea cunoașterii. Omul e creator în măsura în care sustrage realul obiectivărilor limitative și îl așază în cîmpul intersubiectivității integratoare, al dialogului între persoana umană și cea divină. Unul dintre impulsurile care au condus la nașterea modernității, poate cel mai important, a constat în distanțarea față obiectivările divinului așa cum predominau ele în scolastica tîrzie. Pentru aceasta din urmă, ordinea cunoașterii, ordinea universului și ordinea socială constituiau obiectivarea armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
premoderne, ele își pun în scenă nu depășirea, ci ideologia brutală a propriei perfecțiuni. Spre deosebire de societățile liberale, ele nu se întemeiază pe absolutul persoanei umane, ci pe reducerea ei la simplu material de lucru în cadrul unui proiect de putere. în modernitatea tîrzie, imaginea plotiniană a itineranței celui singur spre Cel singur nu mai este o figură de destin excepțională. Ea a devenit o figură de destin obișnuită pentru omul credincios, dar nu din motive contemplative, ci de stilistică socială : profilul individual
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
vitale. Iar atunci, libertatea totală acordată în aceste societăți unui subiect uman limitat poate deveni simbolul, inversat ca orice simbol, și punctul de pornire spre libertatea unui subiect uman total, nelimitat. Liberul arbitru sau libertatea imperfectă : modelul pieței Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice privință după modelul pieței. Ne descoperim la fiecare pas angrenați în mecanismul ofertei și al cererii. Se vorbește pe drept cuvînt despre o piață a ideilor, în care cunoașterea crește și se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
într-o religiozitate de nivel accesibil, într-o ofertă individualizată. Pentru a rezista pe piață, marile religii își regîndesc strategiile de comunicare, modalitățile de prezență și de influență publică, își înmulțesc gesturile simbolice pregnante. Dacă, așa cum argumenta H.-R. Patapievici, modernitatea acordă valoare supremă noutății, modernitatea tîrzie a organizat prin globalizare, circulația informației, atotputernicia reclamei producția noutății torențiale. Sîntem puși mereu în situația de a alege pe o plajă bogată, multicoloră de produse, fie ele intelectuale, artistice, spirituale sau de larg
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
accesibil, într-o ofertă individualizată. Pentru a rezista pe piață, marile religii își regîndesc strategiile de comunicare, modalitățile de prezență și de influență publică, își înmulțesc gesturile simbolice pregnante. Dacă, așa cum argumenta H.-R. Patapievici, modernitatea acordă valoare supremă noutății, modernitatea tîrzie a organizat prin globalizare, circulația informației, atotputernicia reclamei producția noutății torențiale. Sîntem puși mereu în situația de a alege pe o plajă bogată, multicoloră de produse, fie ele intelectuale, artistice, spirituale sau de larg consum. Ca experiență comună, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
există mari figuri de spirituali și de metafizicieni occidentali care lucrează în orizontul coincidenței și al depășirii contrariilor. Nu atît o geografie a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de delimitare a domeniilor (cel uman de cel divin, știința naturii de teologie, puterea temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în cele din urmă separarea sau măcar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-a ivit modelul alegerii pe multiplicități luxuriante, dar calitativ omogene, scanate de consumatori. Gîndirea europeană modernă își recunoaște totuși drept rădăcini filozofia Greciei vechi și tradiția iudeo-creștină, ambele dominate de ideea Unității, de căutarea Unului, de aspirația persoanei spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice domeniu după modelul pieței. E un model ca oricare altul, și el valorificabil din punct de vedere simbolic, spiritual. Dumnezeu rămîne pe piață cu libertatea lui. E adevărat că, în regim obișnuit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ochii asupra existenței altor concepții despre lume. Nimeni nu-și mai poate considera propria tradiție drept singura adevărată, declara teologul catolic Miklós Tomka în numărul revistei Concilium care se ocupa de situația Bisericii Catolice în lumea de astăzi. în atmosfera modernității tîrzii, jocul dintre libertatea noastră de gîndire și obiectivitatea transcendenței capătă o provocatoare noutate, are condiții să devină o temă proaspătă de interogație. Căci dinaintea ei resimțim, mai mult decît în alte epoci, nedumerire, nesiguranță, uimire. Nu mai recurgem la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai avem familiaritate cu nivelurile superioare ale realului, nu mai posedăm o știință și o disciplină pentru a intra în comunicare cu ele, pentru a le actualiza în noi înșine. Dar ceea ce constituie acum o certă stare de fapt ideologia modernității a statuat drept condiția de 60 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE drept a omului. Umanului îi este interzis să se mai definească prin depășire de sine, prin participare la transcendență. Cultura noastră, societățile noastre, formele mentale în care sîntem modelați
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
posedăm o știință și o disciplină pentru a intra în comunicare cu ele, pentru a le actualiza în noi înșine. Dar ceea ce constituie acum o certă stare de fapt ideologia modernității a statuat drept condiția de 60 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE drept a omului. Umanului îi este interzis să se mai definească prin depășire de sine, prin participare la transcendență. Cultura noastră, societățile noastre, formele mentale în care sîntem modelați au eliminat conștiința incompletitudinii noastre actuale, precum și problematica verticală în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai definească prin depășire de sine, prin participare la transcendență. Cultura noastră, societățile noastre, formele mentale în care sîntem modelați au eliminat conștiința incompletitudinii noastre actuale, precum și problematica verticală în care era învăluit omul de rînd al societăților premoderne. în modernitate, construcția subiectului transcendental s-a făcut prin ignorarea experiențelor religioase ale omului Religia a devenit indemonstrabilă, pentru noi, deoarece construcția subiectului transcendental modern s-a făcut prin excluderea tuturor presupozițiilor care constituie condițiile de posibilitate ale discursului religios.1 în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Eckhart , omul în dimensiunea lui transcendentă sau seniorială, despre care vorbește Henry Corbin pe urmele unor vizionari ai islamului, sinele în distincție față de eu, acesta e capabil de universal, el are un conținut universal pe care omul îl poate actualiza. Modernitatea pornește de la starea de fapt a omului, pentru a-l defini prin instalarea în această stare de fapt, pe care din modestie cognitivă sau suficiență o considerăm de nedepășit. Tradițiile spirituale țin seama de starea de fapt a umanului, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]