9,132 matches
-
produce o avansare pe linia mediană a faringelui cu ridicare în unele cazuri a pediculului „Passavant” la un nivel deasupra marginii moale a palatului moale (pediculul lui Passavant nu se poate vedea decât în despicăturile velare). Existența acestui pedicul este negată de unii autori. Astfel, Calman (40; p.229) pune la îndoială existența lui la indivizii normali - existența lui ar arăta o hipertrofie a mușchiului faringian mai ales la unii subiecți cu despicătură velopalatină și poate fi pusă în evidență mai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dată mai recentă, precum studiul lui Gertrud Gréciano, care își exprimă scepticismul cu privire la posibilitatea de a aborda din punct de vedere lingvistic proverbele 131. Abia coordonatorii manualului internațional de frazeologie apărut în 2007 vor recunoaște că "nu mai poate fi negat faptul că proverbele posedă trăsături frazeologice importante"132, fără însă ca acest lucru să risipească definitiv rezervele anumitor lingviști, care continuă să excludă proverbele din sfera obiectului lor de studiu. 5.1. Deși artificială, separația între frazeologie și paremiologie are
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și a tatălui său, Wass Endre, din cauza absenței celor doi și a mărturiilor unor săteni aflați în relații dușmănoase, din varii motive, cu familia Wass, depozițiile făcute în procedura penală s-au dovedit contradictorii. Însă săvârșirea crimelor nu a fost negată de nimeni; ba chiar, în momentul în care locotenent-colonelul Dehmel, membru în Comisia germano-italiană a ofițerilor, scos din fire, îi ocăra pe cei care fuseseră prezenți la ședința comună a comisiei din 28 noiembrie 1941. Mureșenii de câmpie (Oboztelke), ofițerul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cunoașterea nu cuprinde în sine și ideea existenței universaliilor și posibilitatea conceperii acestora ca entități exterioare. De aceea chiar dacă este acceptată concepția oficială aceasta nu este integrată în sistem permițând o anumită atitudine vis-à-vis de această. O parte a filosofilor neagă importanța dezbaterii universaliilor considerând-o secundară, susținând ca fiind mult mai importante alte aspecte ale cunoașterii. Între aceștia cel mai important este Roger Bacon care susține că cea mai importantă modalitate de cunoaștere este cea experimentală 98, iar prin aceasta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de argumente teologico-matematice, realizând o sinteză între rațiunea teologică și cea științifică de origine matematică. În primul rând ideea maximului absolut este cea care determină ideea infinitului, ideea care nu poate fi percepută de individ, dar nici nu poate fi negată de către acesta, pentru că există componente ale existenței ce se manifestă dincolo de simțuri. Argumentul matematic este de natură neeuclidiană surprinzând esența matematică a infinității grafice și anume pierderea elementelor figurative în cazul analizei infinității: "Spun, deci, că dacă ar exista o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să fie excomunicat, din motive mai mult sau mai puțin teologice, din cele trei direcții creștine fundamentale ale Occidentului secolului al XVI-lea catolicismul, calvinismul și lutheranismul. Iar în final, arderea sa pe rug este simbolul unei perioade care se neagă pe sine, care a fost prea prinsă în propriile conflicte pentru a putea să se analizeze pe sine și să-și identifice simbolul. Așa cum Bruno a fost sinteza unei epoci prin călătoriile și încercările sale de a se identifica cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și Vechiul Testament. 2. Existența unui Dumnezeu bun și a unuia rău, acesta fiind o concepție dualistă specifică doar pentru aceste biserici. 3. Nu acceptau Sfintele Taine inclusiv Euharistia. 4. Nu acceptau simbolurile creștine reprezentate de Sfânta Cruce sau icoane. 5. Negau căsătoria considerând-o un păcat. Acestea arată că ereziile catare nu au dorit să-și susțină doar o viziune teologică ci, implicit doreau o reformă a credinței și propovăduiau schimbarea formelor canonice ale religiei catolice. Conflictul dintre cele două modalități
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
păcatele și este mântuit"32, în principiu aceste teze sunt în limita dogmei catolice. În afară de cei care au emis indulgențele: Papa, care este atacat fiind considerat ca supus erorii, și preoții, care propagă neadevăruri, nici unul dintre simbolurile catolicismului nu sunt negate. Sunt susținute Sfintele Taine, imaginile privind raiul, iadul și purgatoriul și în ansamblu toate principiile creștine surprinse de teologia catolică. Aceasta pare a fi un motiv suficient pentru care Papa nu a luat în serios mesajul transmis de Luther, chiar dacă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestea putem aminti: preoția universală, neacceptarea dintre Tainele bisericii decât a Botezului, Euharistiei și a Pocăinței, restul fiind considerate doar ceremonii. Este considerat că botezul este relevant în cazul în care cel botezat este matur, conștient de faptele sale. Este negată și organizarea bisericii, considerându-se ca autoritate unică și universală Sfânta Scriptură și, de aceea, mai adaugă dreptul credincioșilor de a o citi. Cu acestea s-a conturat într-o mare măsură discursul teologic pe care îl vor propaga adepții
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doi termeni Bacon se referă la sistemul de argumentare folosind ipotezele: lansarea ipotezei și susținerea acesteia. Unul dintre cele mai întâlnite reproșuri la adresa lui Bacon este că nu a folosit ipoteza ca metodă a dezvoltării științifice 52. El nu numai că neagă posibilitatea de a ne ajuta de ipoteze și validarea acestora, dar consideră că acestea sunt foarte periculoase pentru spirit și le cenzurează. Argumentul folosit pentru a susține acest lucru este foarte bun și pertinent. Ipoteza odată lansată întregul demers de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
incomplet"66. Bacon nu acceptă nici acele noțiuni a căror sferă nu este clar definită. Prin acești idoli Bacon cenzurează nu numai limbajul, dar și teoriile contemporane acestuia care susțineau că exista o legătură existențială între natură și cuvânt. El neagă această calitate a cuvântului, dar în același timp este și precursorul filosofiei analitice dezvoltată de Cercul de la Viena. Pentru filosoful englez, cuvântul nu are o valoare ontologică, ci doar una gnoseologică, iar capacitatea sa de a explica natura este posibilă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asigure o coerență a acesteia. Orice modificare a imaginii asupra lumii se realizează prin schimbări metodologice. Cenzura metodei este absolut necesară pentru a se putea dezvolta o imagine nouă asupra universului. Secolul al XVII-lea este unul al schimbării metodologice, negându-se metodologia specifică imaginarului renascentist. Renașterea adunase în sine metodele specifice tuturor epocilor trecute, începând cu antichitatea (prin asimilarea filosofiei aristotelice, prin interpretarea și adaptarea celei platonice, prin atomismul democtritian, prin asimilarea presocraticilor, prin asimilare metodică a lui Arhimede, Hipocrate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metodele deja existente, pentru a fi înlocuite cu un număr limitat, dar eficient de metode. Metoda care își păstra în epocă cea mai lungă perioadă de utilizare și care a fost și prima cenzurată este cea aristotelică. Aceasta nu este negată în forma ei originală, ci indirect prin interpretările sale medievale. Cenzura acestei metode începe încă din perioada medievală când o parte dintre concepțiile privind lumea, dar și o parte a metodelor sunt marginale în relație cu filosofia aristotelică. Aici trebuie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
necesară modificării imaginii despre lume, astfel că secolul al XVII-lea se află în plină încercare de reformă metodică. Între cele mai cunoscute, dar sunt cele realizate de către Francis Bacon și René Descartes, metode acceptate ca fundament pentru modernitate. Aceștia neagă în mod deschis modalitate de a face știință de până la ei, încercând să o modifice, lucru care reprezintă o cenzură a unui imaginar inacceptabil din punctul de vedere al omului modern. Construcția realității trebuia făcută printr-o nouă metodă căci
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unui silogism, adevărul concluziei depinde de adevărul premiselor. Dacă Bacon dorea să schimbe știința, el trebuia să schimbe, pe lângă metodă, și premisele (trebuia să pornească de la premise noi, certe). El nu pune în antiteză inducția cu deducția și nu-i neagă valoarea științifică a celei de-a doua, însă pentru a ajunge la propoziții adevărate, el trebuia să găsească o metodă prin care să obțină aceste premise noi. Bacon nu avea de ales decât din două operații: inducția și deducția. Știința
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ci este mai mult. Deoarece Bacon a criticat silogismul aristotelic și a folosit inducția i-a făcut pe exegeții operei baconiene să spună că metoda sa este în opoziție cu metoda aristotelică, ceea ce este adevărat. Prin opera amintită, Bacon nu nega numai teoriile aristotelice, ci întreaga concepție asupra științei din vremea sa. Metoda lui trebuia să scoată știința din mrejele fantasticului în care fusese introdusă de către Aristotel și cei care i-au interpretat opera. Prin metoda sa, Bacon încearcă să se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cenzura realizată putem să ajungem la adevăr. Un al doilea plan este cel metafizic prin dubito-ul este prezentat ca parte a cogito-ului: "Dar ce sunt, prin urmare? Un lucru ce cugetă. Ce este acesta? Unul ce se îndoiește, înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, totdeodată imaginează și simte"110. Principala calitate a cugetării este îndoiala. Astfel dubito-ul este o formă fundamentală a cogito-ului cartezian și prin aceasta este o formă fundamentală a "creației" realizate prin intermediul meditațiilor. Logos-ul divin din Geneză
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
116. Meditația a doua începe cu descrierea incertitudinii ce persistă încă în cunoaștere, fără a se fi găsit încă un element cert. Pentru a-l identifica trebuie ca Dubito-ul să-și ducă rolul până la capăt, rolul său fiind de a nega totul până se ajunge la ceea ce nu mai poate fi negat. Singurul element ce nu mai poate fi negat este propria lui existență: "Ce va rămâne adevărat, atunci? Poate doar aceasta, că nu e nimic sigur"117. Dubito-ul se găsește
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în cunoaștere, fără a se fi găsit încă un element cert. Pentru a-l identifica trebuie ca Dubito-ul să-și ducă rolul până la capăt, rolul său fiind de a nega totul până se ajunge la ceea ce nu mai poate fi negat. Singurul element ce nu mai poate fi negat este propria lui existență: "Ce va rămâne adevărat, atunci? Poate doar aceasta, că nu e nimic sigur"117. Dubito-ul se găsește ca singură formă certă. În marea incertitudinii trebuia găsită, creată o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un element cert. Pentru a-l identifica trebuie ca Dubito-ul să-și ducă rolul până la capăt, rolul său fiind de a nega totul până se ajunge la ceea ce nu mai poate fi negat. Singurul element ce nu mai poate fi negat este propria lui existență: "Ce va rămâne adevărat, atunci? Poate doar aceasta, că nu e nimic sigur"117. Dubito-ul se găsește ca singură formă certă. În marea incertitudinii trebuia găsită, creată o certitudine: "Arhimede nu cerea decât un punct, care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu se rezumă la aceasta, fiind mult mai complexă și mai vastă. Inducția incompletă nu este decât o parte a metodei. Chiar dacă Bacon a criticat cu vehemență metodele științifice de până la el (metode ce aveau la bază silogismul), el nu neagă în totalitate importanța deducției. Pentru efectuarea unui demers științific real trebuie folosită mai întâi inducția, în încercarea de a defini termenii de bază ai științei, și abia apoi deducția, pentru a descoperi experiențe noi pornind de la cele deja existente. In
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de construcție în care se caută acele adevăruri certe ce pot fi incluse în noua lume. În cazul construcției sunt dezvoltate reguli după care selecția dintre adevăr și fals poate fi realizată. Cenzura carteziană realizată în mai multe etape nu neagă cunoștințele anterioare ci mai degrabă încearcă să dezvolte o imagine în care adevărul și falsul să fie diferențiate în mod clar. Dar într-o analiză a certitudinii cunoștințelor realizată atât în Meditationes de prima philosophia, cât și în Discourse s-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și psihologice ale corpului. După eliminarea tuturor elementelor care nu sunt specifice ego-ului se realizează o identitate între acesta și cogito. "Dar ce sunt eu, prin urmare? Un lucru ce cugetă. Ce este acesta? Unul ce se îndoiește, înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, todeodată imaginează și simte"147 (Sed quid igitursum? Res cogitans. Quid est hoc? Nempe dubitans, intelligens, afirmas, negas, volens, nolens, imaginanas quoque, et sentiens)148. Noua delimitare a cogito- ului este cea mai complexă fiind integrate elementele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
controversată. Există autori care prin studii de imunohistochimie pe 8 hemangioame sclerozante au afirmat originea epitelială a tumorii și diferențierea celulară în pneumocite alveolare și bronșiolare [186]. Alți autori însă, pe un studiu imunohistochimic și ultrastructural pe 25 de cazuri neagă originea epitelială și corectitudinea denumirii de „hemangiom sclerozant” [102]. Tratamentul indicat este rezecția chirurgicală (abord clasic sau miniinvaziv) și are intenție curativă [151]. Tumora cu celule clare/„sugar cell tumor” Primul caz de tumoră pulmonară benignă cu celule clare a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
de-al doilea postulat 15. Prin nesocotirea postulatului ecumenicității, se cade în schismă prin ruperea de comunitatea de iubire, Ecclesia -, iar prin nesocotirea postulatului solidarității absolute a Noului Testament cu Vechiul Testament, se cade într-o gravă erezie ca unii ce neagă "noutatea și continuitatea Bisericii de la începutul până la sfârșitul vremii (marcionismul)". În "Cuvântul" din 8 februarie 1929, apare Pastorala Sfântului Sinod care încearcă să explice în șapte puncte motivațiile care au stat la baza alegerii datei de 31 martie ca dată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]