60,569 matches
-
israelieni uciși la Munchen", în 1972, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului american pentru Securitate națională, Tommy Vietor, anunță Mediafax. La 5 septembrie 1972, o luare de ostatici în rândul atleților israelieni de către membrii unei organizații palestiniene numită "Septembrie negru" a luat o turnură sângeroasă, soldându-se cu moartea a 11 sportivi, a unui polițist vest-german și a cinci membri ai comandoului (care i-a luat ostatici).
Moment de reculegere la JO de la Londra by Cernamoriț Ana () [Corola-journal/Journalistic/75790_a_77115]
-
maturizării (violente) a protagonistului. Romanele următoare infirmă însă presupunerea. În Întoarcerea lui Rabbit, Angstrom (acum părăsit el de soția Janice) intră într-un straniu proces "paideic", sub "maieutica" unei tinere bogate, fugite de acasă, și a unui traficant de droguri negru, sfîrșind, paradoxal, în acte similare de nesăbuință și lipsă de răspundere. Rabbit, bogat și Rabbit se retrage nu modifică fundamental contextul, în ciuda faptului că ne confruntă cu un Rabbit matur și apoi chiar bătrîn (distanțele dintre etapele vieții eroului, investigate
Un (anti)erou american by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7581_a_8906]
-
ai trecut pân' să vii?" (Cerb). Suflet care, neștiind a muri, nu se-nvață cu viața. Se sfarmă, deci, neputincios de una sau de alta, în amenințatul limb dintre două nepotriviri. Ce e slava romantică a limanului de peste Lethe, față de negrele îngrijorări ale prințului Danemarcei, cum că spiritul, trecut prin oricîte vămi, nu uită mai ușor decît carnea? Și ce e curajul lui de-a făptui, în numele slăbiciunii de-a nu sta după lume, să-și facă legea, față de curajul de-
Urcarea la cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7584_a_8909]
-
-ului național, cum își trage sufletul mai întâi la jumătate din ce-a fost, apoi la sfert, pentru ca mai încolo să-și dea arama pe față și să se transforme în recesiune, am ieșit pe treptele casei, cuprins de aceeași neagră bănuială. Operând cu cifre și mulțimi matematice, am decis că o opțiune se impune. Vărul meu părăsise casa turtită, cale pe care nu-l puteam urma, neexistând soluția de a ieși, la pas sau prin cele mai moderne mijloace, din
În așteptarea creșterilor negative by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7587_a_8912]
-
același rol simbolic precum labirintul) ce trebuie străbătută; în schimb, partea a doua, 19 cântece pentru înșelat timpul, se concentrează asupra unei desăvârșiri formale aproape impersonale, sugerând căutarea "muzicii interioare" prin care limba trebuie să surprindă, dincolo de controlul rațional. Lumina neagră guvernează tot ce e instinctiv și matern. E călăuză și țintă: un "feciorelnic gâde/ ce bate din întunecate pleoape", "sora cea mai mare a tăcerii", Doamna Neagră, Mijlocitoarea, "un soare negru ce răspândea întuneric și frig", "fecioară cu sânii de
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
căutarea "muzicii interioare" prin care limba trebuie să surprindă, dincolo de controlul rațional. Lumina neagră guvernează tot ce e instinctiv și matern. E călăuză și țintă: un "feciorelnic gâde/ ce bate din întunecate pleoape", "sora cea mai mare a tăcerii", Doamna Neagră, Mijlocitoarea, "un soare negru ce răspândea întuneric și frig", "fecioară cu sânii de negură, mater dulcissima"; adeseori o capră sau căpriță a cărei urmă de copită stăruie-n albia somnului, la limită între simbolul matern și ființa înfricoșătoare: "Un șarpe
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
care limba trebuie să surprindă, dincolo de controlul rațional. Lumina neagră guvernează tot ce e instinctiv și matern. E călăuză și țintă: un "feciorelnic gâde/ ce bate din întunecate pleoape", "sora cea mai mare a tăcerii", Doamna Neagră, Mijlocitoarea, "un soare negru ce răspândea întuneric și frig", "fecioară cu sânii de negură, mater dulcissima"; adeseori o capră sau căpriță a cărei urmă de copită stăruie-n albia somnului, la limită între simbolul matern și ființa înfricoșătoare: "Un șarpe se cuibărește/ în sânul
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
știu că albul ei e dansul haotic al crepusculului,/ murmurul bezmetic al celulelor, inelul obscen al/ anilor, brațul de aur coclit al/ neputinței. Nu mai cred/ în șerpuitul ei de felină, în privirea ei de somnambulă/ inocentă.... Ca un foc negru, ca o flacără de catran/ ard ochii ei în cuibul îmbălsămat al anotimpului, în/ rama roasă de carii a vârstei. Nu-mi cere să mă/ resemnez și să fiu fericit. Condeiul e obosit și scrie șire/ fără de sens. "in my
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
cuibul îmbălsămat al anotimpului, în/ rama roasă de carii a vârstei. Nu-mi cere să mă/ resemnez și să fiu fericit. Condeiul e obosit și scrie șire/ fără de sens. "in my beginning is my end". Poetul duce în lesă " Racul Negru ce trece Râul de-a-ndoaselea". În drum, pământul "nu mai era decât o pasăre fără nume/ zburând deasupra Grădinii părăginite,/ într-o toamnă fără sfârșit". (Viața nu ajunge). Călăuza, drumul, obstacolele inițiatice (oboseala) sunt teme recurente. "Nu e nici o îndoială: trupul
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
ca un rinocer ce împunge/ cocoașa orizontului./ E obosit de mers..."( Drumul doar) Prin coaja cuvintelor ținute contra luminii se străvede dualitatea alb/negru, noapte/zi, neștiință/cunoaștere, Opera la negru trecând în Opera la alb. "Pasărea albă ciugulind/ lumina neagră a ochilor". Evident, pentru cititorul cunoscător de poezie românească nu poate fi evitată apropierea de Bacovia: "Într-o cameră albă/ doar pianul negru ține de urât insomniei, /orgoliului său de-a-nvia fantomele verii./ Pe clape se așează râuri,/ coline de
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
negru, noapte/zi, neștiință/cunoaștere, Opera la negru trecând în Opera la alb. "Pasărea albă ciugulind/ lumina neagră a ochilor". Evident, pentru cititorul cunoscător de poezie românească nu poate fi evitată apropierea de Bacovia: "Într-o cameră albă/ doar pianul negru ține de urât insomniei, /orgoliului său de-a-nvia fantomele verii./ Pe clape se așează râuri,/ coline de piatră,/ și vise pentru încă două vieți. / Totul. Nimic. Și iarăși totul./ Clape albe, clape negre, lupi de catran/ ce sugrumă demonii somnului
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
Bacovia: "Într-o cameră albă/ doar pianul negru ține de urât insomniei, /orgoliului său de-a-nvia fantomele verii./ Pe clape se așează râuri,/ coline de piatră,/ și vise pentru încă două vieți. / Totul. Nimic. Și iarăși totul./ Clape albe, clape negre, lupi de catran/ ce sugrumă demonii somnului (...) Mâna ce se așează pe umăr/ e de zăpadă,/ alătură ce nu-i de alăturat, / clapele albe, clapele negre/ și complicitatea lor într-o cameră albă. / Te rog nu renunța, / se înnoptează,/ poate
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
și vise pentru încă două vieți. / Totul. Nimic. Și iarăși totul./ Clape albe, clape negre, lupi de catran/ ce sugrumă demonii somnului (...) Mâna ce se așează pe umăr/ e de zăpadă,/ alătură ce nu-i de alăturat, / clapele albe, clapele negre/ și complicitatea lor într-o cameră albă. / Te rog nu renunța, / se înnoptează,/ poate se face lumină" (Într-o cameră albă). Spre satisfacția cititorului care folosește această cheie pentru poezia lui Vasile Igna, în cele 19 cântece pentru înșelat timpul
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
vede asemenea lucruri. Să trecem la alte stranietăți ale cărții ce dă o nesperată gură de oxigen supiranților regimului comunist. A fost sau nu acesta un regim al fărădelegii, al terorii? Ceea ce percepem noi cei cu privirea sănătoasă că e negru devine în optica unui june comentator ... alb: "Brutalitatea sovieticilor și a acoliților autohtoni poate da seama de eficacitatea terorii comuniste din primii ani postbelici, dar nu poate explica jumătatea de secol de comunism. De fapt, nici măcar eficacitatea inițială a dictaturii
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
est de negarea Holocaustului. Cum să apreciem altfel decît un alt soi de negaționism, nu mai puțin penibil decît cel antiiudaic, liniile de mai sus ce încearcă a face tabula rasa din închisorile și lagărele totalitarismului roșu, din Canalul Dunăre-Marea Neagră, din atîtea și atîtea prigoniri, torturi, crime ale odioasei sale cîrmuiri? Oricît de liberă, speculația ar trebui să aibă o limită care e rușinea. E adevărat că teroarea, cea mai calificată teroare care a constituit instrumentul de căpetenie al regimului
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
Virgini-căi transformă romanul într-o frescă sarcastică a societății românești din anii de început ai mileniului III. O lume dominată de promiscuitate și abjecție, în care totul se află sub semnul vulgarității celei mai apăsate, mitocăniei și prostului-gust generalizat. Nori negri se adună asupra acestei societăți în care omul este pe cale să își piardă definitiv sufletul în fața ofensivei - la vârste tot mai mici - pornografiei, cluburilor, jocurilor pe calculator și telenovelelor. Oricât ar părea de bizar, având în vedere densitatea paginilor scandaloase
Romanian Beauty by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7596_a_8921]
-
apus din iarba înaltă, prima zi de școală petrecută printre zecile de figuri amenințătoare care năvăleau asupra mea hohotind de râs, unghiile vopsite cu ojă roșie ale învățătoarei, trupul costeliv, așezat pe covor, echipat pentru ora de sport, în chilot negru și tricou alb, arcuit în postura Viragomukhasana al Virginicăi..." (p. 208). Chiar dacă numele său nu spune încă mare lucru cititorilor de proză și criticilor literari, Ovidiu Simion nu este un începător în ale scrisului. Fraza sa are nerv, scriitura nu
Romanian Beauty by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7596_a_8921]
-
iar mulți coechipieri de-ai săi nici nu-și mai doresc să joac.e, citează prosport.ro. Ionel Dănciulescu, atacantul lui Dinamo susține că antrenorul Dario Bonetti a intrat în vestiar la pauză și i-a acuzat, în cea mai neagră zi din viața sa de fotbalist, ori că nu vor să joace, ori sunt ”blat”, iar evenimentele din ultima perioadă, respectiv acuzațiile nefondate, i-a demoralizat pe mulți jucători de la Dinamo, care nici nu-și mai doresc să intre pe
Haos la Dinamo: Bonetti strigă ”blat”, Dănciulescu, ”o mizerie” () [Corola-journal/Journalistic/76051_a_77376]
-
blat”, iar evenimentele din ultima perioadă, respectiv acuzațiile nefondate, i-a demoralizat pe mulți jucători de la Dinamo, care nici nu-și mai doresc să intre pe teren. "Cu cine stăm noi înăutru, în vestiar? Luchin are dreptate. Este cea mai neagră zi din viața mea de fotbalist. Bonetti a zis în vestiar că ori nu vrem să jucăm, ori suntem "blat". Am avut și ieri o discuție cu el pe tema asta. N-a pomenit numele lui 'nea Ando, dar trebuia
Haos la Dinamo: Bonetti strigă ”blat”, Dănciulescu, ”o mizerie” () [Corola-journal/Journalistic/76051_a_77376]
-
moare o persoană din familie. Printre tradițiile de la priveghiul lui Florin Cioabă s-a numărat aprinderea unui foc în curte, în jurul căruia s-au strâns toți membrii. Însă, un semn rău a apărut pe lângă rromi strânși în jurul focului, o pisică neagră, care ar fi încercat să intre în casă. Pisica ar fi încercat să intre în casa unde se afla sicriul cu Florin Cioabă, însă a fost văzută la timp și gonită. Conform tradițiilor, în casa unde se află sicriul cu
Semn rău la priveghiul "regelui" Cioabă. Vezi ce s-a întâmplat by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75243_a_76568]
-
fi încercat să intre în casa unde se afla sicriul cu Florin Cioabă, însă a fost văzută la timp și gonită. Conform tradițiilor, în casa unde se află sicriul cu mortul, nu au voie sa intre câinii sau pisicile. Pisica neagră, care s-a strecurat în curtea palatului regelui Cioabă, i-a pus pe jar pe toți cei care participau la priveghi. Unul dintre cei prezenți la priveghi a explicat, potrivit wowbiz.ro, că " Se spune că dacă o pisică trece
Semn rău la priveghiul "regelui" Cioabă. Vezi ce s-a întâmplat by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75243_a_76568]
-
căci firul vieții lui mi se părea despărțit de cel care plecase din țară pentru cel puțin doi ani". Astfel de precizări nu pot decât să-l pună în reală încurcătură pe cititorul care urmărește cu sufletul la gură "romanul negru", inaugurat cu misterioasa crimă de o atrocitate greu suportabilă. Mai mult mergând pe firul narativ, același devortator de mistere va observa că tensiunea na-ra-tivă se va dilua semnificativ, firele epice se vor lega cam alandala, salturile în timp vor funcționa
În umbra unei crime by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7523_a_8848]
-
drastice ale Securității privind controlul asupra mașinilor de scris (ceva de neînchipuit în Cehoslovacia). În schimb, interesul meu îl trezeau întotdeauna destinele tulburătoare ale cărților "de sertar" care nu au putut vedea lumina tiparului după ce au fost scrise, precum Biserica Neagră de A. E. Baconsky, Adio Europa de Ion D. Sîrbu, Sertarul cu aplauze de Ana Blandiana ș.a. Anul trecut m-am bucurat foarte mult primind din partea prietenilor mei din Academia Civică romanul lui Ion Eremia (ed. a 2-a, din
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
cea de-a doua categorie, unde s-ar încadra, de exemplu, Ștefan Bănulescu (Cartea Milionarului) sau I. D. Sîrbu (Adio Europa), ci mă voi limita doar la prima, adică la alegorii politice, pentru care nu găsesc exemple mai revelatoare decât Biserica Neagră de A. E. Baconsky și Gulliver în Țara Minciunilor de Ion Eremia. Excelentul roman al lui Baconsky nu a putut apărea, din motive lesne de înțeles, atunci când fusese scris; a fost însă publicat în Occident, iar în România imediat după
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
crezut că absența culorii face o lucrare să fie mai prezentă fizic" - declara artistul. Preambulul expoziției alătură două picturi din 1959: Start fals și Jubileu. Primul tablou este o sumă de pete colorate; al doilea o variantă redusă la alb, negru, gri. În ambele picturi, inscripții numind culori apar peste fragmente de culoare total diferită, făcând privitorul să se gândească la relativitatea definițiilor, la relativitatea relației dintre ceea ce vedem și ceea ce credem că vedem. Alternanța continuă dintre culoare și non-culoare este
Nuanțe de cenușiu by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7528_a_8853]