6,948 matches
-
din basmele populare (Statu-Palmă-Barbă-Cot, Făt-Frumos etc.); * predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru cuvinte derivate cu prefixe neologice; (c) la nivel morfologic: * predilecția, în stilul conversației curente și în cel familiar, pentru forme adresative de tipul tu, fată, iubita, mata, matale, nea + prenume, dom'/ don' + nume/ prenume etc. (în cazul conversației curente, în funcție de interlocutor, sunt actualizate și pronume de politețe de tipul dumneata, dumnealui, structuri de tipul domnule + prenume sau domnule + nume etc.) vs. impunerea, în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvîntul nostru acera, tocmai în această direcție trimite sensul ei profund, a naște sau a renaște în ceva, a spera sau a fi binecuvîntat cu o nouă viață. După secolul V î.e.n. nu se mai găsesc în resturile arheologice aseme- nea statuete, dovadă clară că pe capul ivriților și filistenilor a fost impus cu feroci- tate de către Ezra și Nemeea, gheara nevăzută a lui Iahwe. Aceasta este perioada istorică de formare a mozaismului. În localitatea Năeni, județul Buzău, s-au descoperit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
laudă biblioteca regelui Leovigild fiindcă strălucea de ,,getică lumină”. Hulitorii însă au avut grijă să toarne peste această cultură plină de lumină, tot closetul lumii să nu se mai știe în vecii vecilor că a existat în antichitate și aseme- nea univers spiritual al lumii geților. La Dionisie Periegetul, arimaspii sînt numiți arimani, iar Homer spune în Iliada că patria lui Thyphon, cel mai renumit titan, era țara arimilor. Și tot în ținutul ari-milor de la nordul Istrului, spune Herodot că s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu glagorie) că este mai bine o pace pentru macedoneni decît o șonțeală continuă. ,,Ieri am înmormîntat pe Raero care a fost lovit(tras) și rănit de vîrful unei săbii anul trecut cînd am pornit război cu mulțimea de macedo- neni ce au ieșit în frunte cu regele lor Filipoi Enia pentru că eu am refuzat să merg, să-l respectăm și să-l (re)cunoaștem ca badi(frate mai mare). Am luat carele și am dus femeile de lîngă rîu(Istru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
223-226, 260-262, 325-326, II, 276-277, 334-335, III, 90-93, 113-115, 201-202, 220-222, 248-250, IV, 31-32, 220-221; Iulian Boldea, Fața și reversul textului (I.L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale), Târgu Mureș, 1998; Marina Cap-Bun, Oglinda din oglindă, Constanța, 1998; Ștefan Cazimir, De ce, nene Iancule?, București, 1998, Perian, Pagini, 53-74; Ștefan Gencărău, I. L. Caragiale. Numărul ca expresie a hazardului, Cluj-Napoca, 1999; Grid Modorcea, Măștile lui Caragiale sau Spovedania lui Mitică de la origini și până mai apoi, București, 1999; Constantin Cubleșan, Caragiale în conștiința critică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Prahova, Ploiești, 2000; Gelu Negrea, Anti-Caragiale, București, 2001; I. L. Caragiale față cu reacțiunea... criticii, I, îngr. George Genoiu și Cezar Alexandru Genoiu, București, 2001; Bogdan Ulmu, Mic dicționar Caragiale, pref. Ileana Berlogea, Iași, 2001; Vasile Gogea, OftalMOFTologia sau Ochelarii lui Nenea Iancu, postfață Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 2002; Telegrame primite de I. L. Caragiale în anii 1901 și 1912, îngr. Ieronim Tătaru și Nina Nicolae, pref. Maria Dulgheru, Ploiești, 2002; Mircea Tomuș, Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Cluj-Napoca, 2002; Maria Vodă Căpușan, Caragiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
regim de "jigăreală". Și Gh. D. Mugur evocă mahalaua "cu grădini și uliți patriarhale", în care casele sunt "flăcări de mușcată, cerceluși și maghiran". N. D. Cocea zugrăvește lumea politică de după război (Fecior de slugă, Pentr-un petec de negreață, Nea Nae) cu o cruditate ostentativă, Vasile Savel, în romane documentare asupra epocii războiului (Miron Grindea, Vadul hoților), n-are spirit de observație, Ludovic Dauș a putut interesa puțin prin Asfințit de oameni, romanțare a cronicii civile botoșănene, D. V. Barnoschi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bun al propriilor sale creații (vezi Petru Creția, Testamentul unui eminescolog, ed. cit., capitolul "Problemele editării"). 152 Povestea relatată de Mite are, nici nu-i de mirare, un caracter melodramatic-sentimental, ce impresionează inima simțitoare a poetului (copilul îl zărește pe "nenea Mihai" cum lăcrimează, neputincios), stârnind însă comentariile ironice ale îngăduitorului soț, doctorul Kremnitz. Replicile doctorului (personaj-raisonneur, colportor de "idei" lovinesciene precum: "nu există oameni abstracți ci numai indivizi de diverse naționalități, care reacționează în cadrul rasei lor") creează un contrast parodic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mine și-o să-ți iei!” Și m-am dus pe deal în sus. Neaua mai avea scântei... „Uite unul, uite trei!” Ghioceii clopoței răsăreau sub ochi mei; clinchețea vântul prin ei... Primăvară Spre sfârșit de iarnă grea, De sub pătură de nea S a ivit un ghiocel, Ghiocel, clopoțel. El a dat de veste, el Că dorită primăvară A venit la noi în țară Cu căldură și cu soare Pentru fiecare floare. Dialog de primăvară de Elenă Mircescu „Sunt copilul primăverii, eu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vâjâia J! J! J! J! (Malina Cajal Jijia) La, la, la, la, la, Cântă fetele așa. La, la, la, la, la, Si flăcăii tot așa, La, la, la. Mama, mama, mare Mereu, mereu are, Mere, pere bune, Mure și alune. Nenea Nica și cu Nicu N-au văzut nici un pitic. Numai nenea Nicolae A văzut pe unul mic. 109 O, e gură mea când strig, O, e roată, e covrig O, e chipul oului Și e gras de felul lui. Pic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la, la, Cântă fetele așa. La, la, la, la, la, Si flăcăii tot așa, La, la, la. Mama, mama, mare Mereu, mereu are, Mere, pere bune, Mure și alune. Nenea Nica și cu Nicu N-au văzut nici un pitic. Numai nenea Nicolae A văzut pe unul mic. 109 O, e gură mea când strig, O, e roată, e covrig O, e chipul oului Și e gras de felul lui. Pic, pic, pic, Ploaia cântă-n geam peltic. Astăzi ploua... nu-i
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
<titlu> Prefața, autorilor la ediția întâi Nea fost deosebit de greu să găsim un titlu pentru cartea de față. Chiar și un "titlu scurt" adecvat conținutului, de exemplu, "Teoria literaturii și metodologia studiului literar", ar fi fost prea incomod, înainte de secolul al XIXlea am fi putut rezolva mai
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]
-
de Îndrumare a lor, de dezvoltare a interesului pentru literatură În mijlocul muncitorilor. Și la aceste cercuri literare s-au evidențiat talente noi ca: Motoc Constantin, Ion Moraru, Ioan Ghițulescu, Ghereu Nicolae, Fica Moise, J. Fodoran, Dumitru Ioniță, Florin Passeghian, C. Nene. Ștefan Boiangiu și Mihalache Ștefan (de la Grivița Roșie); Ioan Nicolau, Teodor Dițulescu, Gh. Ciotloș, Nicolae Duță, Mihai Georgescu (la Vulcan), L. Almosnino, Cornel Iacoveanu, Păuna Răsvan (de la P.T.T.). În afară de cercurile literare din Capitală, au luat ființă, de asemenea un număr
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
II, f? c�nd toate acestea �ntr? o form? literar? 76. Dar un element tehnic a ap? rut brusc �n calea lui Iorga. A fost nevoit s? jure c? ? i?a scris teza f? r? ajutorul nim? nui. Iorga nu st? p�nea �ns? limba german? �n a? a m? sur? că s??? i poat? scrie diserta? ia f? r? ajutor. A?a c? a trebuit s? se transfere la Leipzig, unde nu existau asemenea restric? îi �n vederea ob? inerii doctoratului. A plecat dup? cinci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i le terminau la ora fixat? , �ntruc�ț totul (lungimea ? i expunerea prelegerii) fusese precis cronometrat. Nimic neprev? zut nu putea interveni. �n atmosferă această armonioas? , a? a cum au subliniat unii martori, printre care ? i ? eicaru, Iorga a introdus un contrast nea? teptat, ca ? i cum o sonat? de Mozart sau o simfonie de Haydn ar fi fost �ntrerupte de înserarea unui preludiu de Wagner. �ntruc�ț Maiorescu se bucură de sprijinul mai multor partizani, acest conflict dintre cele dou? personalit?? i a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? Br? tienii au st�njenit evolu? ia organic? a Rom�niei, fiind indiferen? i fă?? de ?? ranul rom�n. El nu era de acord cu unele ? tiin? e moderne, numid sociologia un �azil de nebuni�. Personal, nu? l du? m?nea deloc pe marele sociolog rom�n Dimitrie Gusti, dar f? cea remarci sarcastice la adresa acestuia. Respingea ? i psihiatria, consider�nd? o drept absurditatea lui Freud�57, dar aceasta nu �nseamn? c? nu acordă importan?? psihologiei individuale sau celei colective � asemenea factori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sale de c? tre acesta, ci s? �n? eleag? func? ia social? a artei sale78. Iorga consideră c? artistul �? i exercit? rolul social de frunte printr? un �realism na? ionalist�. Atunci c�nd �Tribuna� (publică? ie literar? a rom�nilor transilv? neni) ? i? a �ncetat apari? ia, Iorga a publicat un articol �n �S? m?n? torul�. 79 Ioan Slavici pledase �ntotdeauna �n �Tribuna� pentru �realismul poporal�, realism �n zugr? virea ?? r? nimii, �române inspirate din realit?? ile na? ionale�, care trebuie s? trezeasc? ?? r? nimea ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Leg? turile Principatelor Rom�ne cu Ardealul trata problemă rela? iilor istorice dintre rom�nii de pe ambele versante ale Mun? ilor Carpa? i. Sate ? i preo? i �n Ardeal descrie via? a la ? ar? ? i �ngrozitoarea �nrobire a rom�nilor transilv? neni. Cum spune Iorga, tr? ind �ngenunchea? i�, dar condu? i de preo? îi lor, care �i ajutaser? s???i p? streze identitatea na? ional? de? a lungul vremurilor 135. Iorga a revenit adesea �n Transilvania, public�nd �Neamul rom�nesc �n Ardeal ? i �n ? ara
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? i, atunci v? s?rut sufletul�. Mergea �mpreun? cu doamna Catinca �n c? ru? e trase de cai din gospod? rie �n gospod? rie (? i din motive economice)137. �n 1901 a plecat la Budapesta ? i s? a adresat rom�nilor transilv? neni care studiau acolo: �V? află? i �ntr? o b? ț? lie. Lupta? i!�138 A �ndemnat corpul studen? esc rom�n s? publice jurnalul literar �Luceaf? rul�, �n care ? i?a f? cut un nume ț�n? rul Octavian Goga. �n 1903, dup? detronarea regelui Alexandru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu s�nt bun la nimic. �mi cere? i s? scriu un memorandum care s? prezinte cauza na? iunii rom�ne? I?a? i cerut voie lui Br? tianu? � I? au r? spuns cu to? îi c? , din moment ce aveau mandatul transilv? nenilor prin Consiliul Dirigent, nu aveau nevoie de permisiunea nim? nui. Dar Iorga era furios. �Crede? i c? dac? nu merit s? fac parte din delegă? ia rom�n? la Conferin? a de Pace, este normal s?? mi cere? i s? scriu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au dus la formarea unei largi coali? îi for? ațe. Acesta era Blocul Democrat Na? ional (pe scurt, �blocul�), alc? tuit din Partidul ?? r? nesc al lui Mihalache, Partidul ?? r? nesc al lui Incule? , Partidul lui Iorga, Na? ionali? ții transilv? neni ai lui Maniu ? i bucovineni. ?eful neoficial al �Blocului� era Iorga. Din p? cate, eterogenul �Bloc� e lipsit de coeziune. Vaida? Voievod ? i?a prezentat guvernul la Palat, la 1 decembrie 1919. �n zilele urm? toare, profesorul Iorga a fost ales prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Voievod ? i?a prezentat guvernul la Palat, la 1 decembrie 1919. �n zilele urm? toare, profesorul Iorga a fost ales prin aclamă? îi Purt? tor de Cuv�nt al Primei Adun? ri a Rom�niei Mari. Ini? ial, na? ionali? ții transilv? neni ai lui Maniu ? i liberalii l? ar fi preferat ca purt? tor de cuv�nt pe politicianul ardelean Goldi?; dar entuziasmul deputa? ilor ?? r? ni? ți l? au dus pe Iorga �n fotoliul purt? torului de cuv�nt25. Iorga s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lumea de vis a s? m?n? torismului s? u. Nu este de mirare c? �n lunile acestea chiar ? i Cristian Rakovski l? a contactat de la Moscova pe Iorga, �ncerc�nd s?? l atrag? �n Internă? ionala a III-a30. Socialismul marxist r? m�nea �ns? ceva str? în pentru Iorga. El era convins c? s?m? n?torismul r? spundea tuturor nevoilor Rom�niei. Comunismul fondat �n Rusia a des? v�r? it pentru el (că ? i pentru mul? i din cona? ionalii lui) monstrul. A scris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Transilvania 46. Consiliul Dirigent nu era doar pu? în r? spunz? tor de e? ecul experimentului democrat, iar e? ecul politicienilor ardeleni avea motive diverse. Cu toate acestea, este �ndoielnic dac? aruncarea la gunoi a tuturor promisiunilor f? cute transilv? nenilor relativ la p? strarea statutului lor de autonomie �n Rom�nia Mare constituie un remediu pentru aceste e? ecuri. Guvernul generalului Averescu, care �n? bu? ise at�ț de brutal R? școală ?? r? neasc? din 1907, a elaborat o reform? agrar? , o variant? moderat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a teoriilor rasiste�. Iorga conchidea l? ud�nd influen? a mediului natural ? i literatura popular? (S? m?n? torism) ? i spun�nd c? , dac? intelectualii să? i accept? aceste promisiuni, �putem ajunge la o �n? elegere pe aceast? baz? �81. Iorga r? m�nea �ngrozitor de consecvent. �n perioada aceasta, măi cur�nd evreii dec�ț ungurii au provocat cele mai multe tulbur? ri din Rom�nia Mare ? i au pus la �ncercare sistemul democrat. Iorga era de acord cu num? rul mare de evrei. El nu a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]