7,150 matches
-
Aș putea să fiu ăfecundă dacă aș începe să vorbesc despre o o problemă fără să o stăpînesc (în felul lui Valéry, ca să dau un exemplu ilustru)". Era mereu cu gîndul la Rășinarii săi, a căror copilărie ideală îi provocau nostalgii dureroase, gândindu-se la părinți și prieteni. În tinerețe, mărturisea, a luat delirul drept faptă și a greșit. Regretă enorm că, în anii cincizeci, a procedat greșit. Prin 1962 își aduce aminte și notează "ce greșeală - să răspund la scrisorile
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
își propune s-o depășească și pentru asta să extragă din ea promisiunea de înălțare, încărcătură de viitor. Prin explozie, zbor, țîșnire, metamorfoza, laconism, revoltă, poetul încearcă să edifice o lume fără adîncime, un univers eliberat de origini și de nostalgie". Frumoasă încoronare a ipotezei aplicate lui Mircea Ivănescu, căruia i se relevă o atît de neașteptată valentă rimbaldiană! Ilie Constantin, Lecturi împreună (Pagini critice, 1967-1973), Editura Libra, București, 1998, 269 pag., preț nemenționat
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
pe strada// Am văzut vrăjitoarele nopții înfigându-si sticle de cola/ în fund pe strada" (Manifest anarhist). Biografism voalat Ioana Vlasin își povestește voalat, aluziv diferite episoade din copilărie. Poemele sale sunt un fel de reverii biografice, declanșate de binecunoscută nostalgie a copilăriei petrecute la țară (nostalgie considerată desueta și incriminata de tânăra generație!): "Pe atunci nu circulam cu 69./ nu mă interesa ce aud și nici ce se întâmplă după cinci/ când troleele pleacă, iar somnul se intoarce/ în copilăria
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
înfigându-si sticle de cola/ în fund pe strada" (Manifest anarhist). Biografism voalat Ioana Vlasin își povestește voalat, aluziv diferite episoade din copilărie. Poemele sale sunt un fel de reverii biografice, declanșate de binecunoscută nostalgie a copilăriei petrecute la țară (nostalgie considerată desueta și incriminata de tânăra generație!): "Pe atunci nu circulam cu 69./ nu mă interesa ce aud și nici ce se întâmplă după cinci/ când troleele pleacă, iar somnul se intoarce/ în copilăria cu țepii aricilor de lângă casa,/ în
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
elementul senzațional de discuție pentru oricine. L-am întrebat: Ce părere aveți maestre? A ridicat din umeri și s-a uitat la mine tăcînd. Apoi după cîteva clipe: - Vezi și d-ta ce-or spune ziarele!..." Fantomă mineriadelor Avînd pesemne nostalgia după tirajele din zilele mineriadei, două ziare centrale au recurs la acelasi "cîrlig" după ninsorile de la începutul săptămînii trecute. NAȚIONALUL a mers de-a dreptul, titrînd Nu au venit minerii, dar a venit zăpadă. JURNALUL NAȚIONAL a preferat aluzia: Barajul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
a o desemna cel mult la modul grav al personificărilor: "Și bate vîntul, bate, cu nesinceritate/ se desprind de pe mine scoicile/ algele" (ibidem). Ajunsă la suprasaturație, ironia "pleznește" precum "ceasul amiezii" mai înainte menționat. Prin urmare dezamăgirea poetului stăpînit de nostalgia posturii de "copil iubit" nu merge prea departe pe drumul anihilant al ironiei, ai cărei acizi rod fără milă tot ce întîlnesc, sfîrșind prin a ține în șah însuși discursul poetic. Fără a renunța la tonalitatea ironică (binevenită pentru a
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
unei mineriade posibile poate opri o țară întreagă din drumul ei, atunci, ce rost mai are să vorbim despre democrație și alte asemenea trufandale politice? Or, de vreme ce majoritatea respinge mineriada ca soluție politică, susținătorii mineriadei secrete ar trebui să accepte că nostalgia lor după intervenția telefonică, după ploconul care li se cuvenea, după zgarda care îi lega de diverse cabinete și după egalitatea care le asigura o importanță pe care au pierdut-o, aceasta nostalgie nu poate fi susținută de Miron Cozma
Mineriada secretă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18175_a_19500]
-
mineriadei secrete ar trebui să accepte că nostalgia lor după intervenția telefonică, după ploconul care li se cuvenea, după zgarda care îi lega de diverse cabinete și după egalitatea care le asigura o importanță pe care au pierdut-o, aceasta nostalgie nu poate fi susținută de Miron Cozma. Victoriile lui Cozma, oricît de mari, pe moment, sînt condamnate la o micime de-a dreptul microscopica, în timp. Cam aceeași soartă o au și speranțele celor care văd în Cozma pe luceafărul
Mineriada secretă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18175_a_19500]
-
nu poate fi susținută de Miron Cozma. Victoriile lui Cozma, oricît de mari, pe moment, sînt condamnate la o micime de-a dreptul microscopica, în timp. Cam aceeași soartă o au și speranțele celor care văd în Cozma pe luceafărul nostalgiilor lor.
Mineriada secretă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18175_a_19500]
-
vremuri de demult, fie cu vagă emoție de a fi fost, chiar dacă doar că posibilitate nematerializata, la un pas de a fi avut, profesional, alta soarta. Două cărți apărute la Editură Humanitas în seria Science Masters mi-au evocat această nostalgie a umanistului după o veche pasiune științifică: Regatul periodic. O călătorie pe tărîmul elementelor chimice, a profesorului P.W. Atkins, și Marea teorema a lui Fermat, scrisă de Simon Singh. Amîndouă mi se par a fi lecturi ideale pentru asemenea
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
se par a fi lecturi ideale pentru asemenea umaniști, chiar dacă e limpede că rostul lor, așa cum a fost gîndit de autor, este de a seduce un public nou și de a-l converti într-ale științei, nu de a mîngîia nostalgii zădarnice sau de a retrezi pasiuni abandonate. Dar pentru că presupun că nici unul dintre cititorii de formație umanista ai României literare nu se va apuca de matematică sau de chimie, oricît de fascinat ar fi de vreuna dintre cele două cărți
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
lucrurile cu Doru Octavian Dumitru, Vasile Murariu, Nae Lăzărescu, Romică Țociu și Cornel Palade; chiar și textele-scheciuri interpretate de Stela Popescu și Alexandru Arșinel sunt rahitice și, dacă nu-ți spui des că vezi umor, te pândește o stare de nostalgie după... cenzură. Că majoritatea covârșitoare a făcătorilor de texte par bătuți măr, așezați la masă cu mitraliera la ceafă în timp ce la ureche li se șoptește mieros: "Psst! Ne-am înțeles? Scrii umor, da, puiuț? Că altfel te papă akaemul". Poate
Cu umorul stăm prost... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14364_a_15689]
-
parte, și cea geometrică și statică, pe de altă parte, este ciclul cuburilor și al micilor coloane de bronz în care acuratețea volumului și vibrația subtilă a suprafețelor se întîlnesc. Aici, Paul Vasilescu rezumă și, într-un fel, conciliază, o nostalgie a ordinii și a stabilității cu vocația și cu neliniștea gestului.
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
din România, o adevărată performanță!). A salva din uitare și indiferență ceea ce era, altădată, România independentă și liberă este un mare merit: în măsura în care contemporaneitatea își aduce prea puțin aminte de ceea ce a fost. Volumul de care ne ocupăm - nu fără nostalgii personale - reia, amplificînd, o veche lucrare de licență a autorului, coordonată de un onest profesor, I.D. Lăudat - pe care întîmplarea a făcut să-l avem și noi, ca tînăr suplinitor la Colegiul "Carol I" din Craiova. Ideea conducătorului tezei era
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
din diftongi și din sufixele dulci sau lasă dracului totul, mi-a spus epicureul ferecat în vintrele mele, căci iat-o, iat-o cum vine...". Textul erotizat nu e decît un spațiu în care Erosul suspină în starea lui de nostalgie eternizată. Absolutul scriptural constă în această neajungere încremenită în semn, proiectată pe idealul afectului. Dar poezia nu e un exercițiu speculativ, descărnat, oricîte dubii referitoare la propria-i îndrituire ar cuprinde, ci o viziune ce se alimentează la nevoie din
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
cu închisoarea, cu rezervatia[3]. Ghetoizarea devine o metodă de a segrega pierzătorii unor lupte rasiale și de clasă în economii de piață ale căror stratificare și inegalități sunt net superioare celor comuniste, perioada după care multe persoane intervievate manifestă nostalgie. Pată Rât are caracteristicile ghetoului și nu ale unei colonii răsărite la marginea unui oraș, așa cum s-au înființat câteva în preajma Clujului. Este relativ omogena etnic, are o structură organizațională autonomă și o identitate colectivă stigmatizata, care separă locuitorii rampei
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
dar muncă era retribuita. După ’90, când această meserie fost inclusă în nomenclator, scriitorul a încetat să mai câștige ceva. Partidul încuraja mai mult muncă de scriitor înainte de 1989?</b> Da, Partidul încuraja, colabora și proteja scriitorii. De aici și nostalgia care există printre scriitori după acele vremuri?</b> Există o nostalgie într-adevăr. Și e adevărat că aveam o cenzură ideologică, care te făcea să mergi pe anumite culoare, dar cel puțin scriitorul era plătit și apreciat. În momentul de
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
în nomenclator, scriitorul a încetat să mai câștige ceva. Partidul încuraja mai mult muncă de scriitor înainte de 1989?</b> Da, Partidul încuraja, colabora și proteja scriitorii. De aici și nostalgia care există printre scriitori după acele vremuri?</b> Există o nostalgie într-adevăr. Și e adevărat că aveam o cenzură ideologică, care te făcea să mergi pe anumite culoare, dar cel puțin scriitorul era plătit și apreciat. În momentul de față, 95 % dintre scriitorii din România își scot cărțile pe banii
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
Ce este aia Auschwitz?”. O nemțoaica i-a aruncat o ceșcuța mică, de cobalt albastru. Lili a păstrat-o, ani de zile în vitrina. Cand a ajuns la mine acasă, am păstrat-o tot în vitrina. Adesea o priveam cu nostalgie. În Germania, americanii i-au adunat pe toți și i-au băgat într-o tabără de realimentare științifică. Se mirau cît de urîte erau femeile; slabe și rase în cap. Încet, încet s-au îngrășat și le-a crescut părul
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
le-am primit, sunt mai mereu legate de minerit, lucru valabil și pentru acest proiect. În plus, oamenii nu au acces la un alt limbaj prin care să-și exprime realitățile. Referințele la perioada de dinainte de 1989 pot apărea că nostalgii, aduceri aminte pasive ale unor persoane care tânjesc după stabilitate trecută, reală sau imaginata. Fixarea în cadrul muzeal favorizează o astfel de citire, dar aplicarea unei etichete de nostalgie e potrivită doar dacă o înțelegem într-un sens mai larg. Nu
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
-și exprime realitățile. Referințele la perioada de dinainte de 1989 pot apărea că nostalgii, aduceri aminte pasive ale unor persoane care tânjesc după stabilitate trecută, reală sau imaginata. Fixarea în cadrul muzeal favorizează o astfel de citire, dar aplicarea unei etichete de nostalgie e potrivită doar dacă o înțelegem într-un sens mai larg. Nu ca o caracteristică statică care definește o colectivitate nerelevanta sau rămasă în urmă, ci ca un proces complex de reflecție, înțelegere și redefinire continuă a perioadei socialiste și
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
despre fier vechi am avut un impuls puternic de a ma ridică în picioare și a strigă “ Da, exact așa e!”, de a-i scutură pe cei de lângă mine să mă asigur că aud. [1] Maria Todorova, Zsuzsa Gille, Post-Communist Nostalgia (New York: Berghahn Books, 2012). [:en]by Ana-Maria Murg Underground. The Jiu Valley after 1989 By: Mihaela Michailov and David Schwartz Cast: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban Scenography: Adrian Cristea Music: Bobo Burlăcianu Video and Photo Documentation
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
știm cu toții, o repetăm oricărui străin curios, ne-o spunem unii altora mimând compasiune și semnalizând că suntem de partea bună a baricadei și a vieții. Ei bine, da, noi cei cu „bunici țarani-gospodari și persecutați de comunism” nu răbdam nostalgiile, utopiile sau reproșurile celor care nu își pot manevră zestrea cu abilitatea noastră. Nu suportam nici resemnarea loser-ilor tranziției și nici proiectele radicalilor. Poate și mai nasol, nu avem nici răbdarea pentru a-i asculta pe acei persecutați ai comunismului
Teatrul istoriei recente: o scenă cu bunici () [Corola-website/Science/295804_a_297133]
-
contexte istorice create, cel mai adesea, tot de către cei care le oferă “privilegiul” refugiului. Obținerea cetățeniei, definită că cea mai înaltă treaptă de integrare în societatea gazdă, nu reușește să estompeze sentimentul de neapartenență și să împace realismul prezentului cu nostalgia trecutului, migranții rămânând ancorați între două lumi fără a aparține real niciuneia dintre ele. “Adevărul este că acolo unde se duc lupte, cetățenii trebuie să aibă posibilitatea să se refugieze măcar pentru un timp. Nu se poate să lași oamenii
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
același timp desfășurându-și proiectele imperiale în restul Europelor sau oricum, prin intermediul acestora. În același timp, în Spania și Portugalia, amintirea puterii pierdute și dominionul limbilor imperiale a indus conștiința unui declin de la acest miez/centru, cu alte cuvinte, producând nostalgia imperiala. În schimb, în acea parte a continentului care doar ce a reieșit că „Europa” din cauza declinului progresiv al Imperiului Otoman, adică Europa de Est și Balcanii, poziția veșnică de periferie în cadrul Europei înseși a produs </spân></spân><spân style="font-family: 'Times
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]