7,505 matches
-
547 locuitori; În anul 1895, conform recensământului agricol efectuat în acel an, hotarul satului cuprindea o suprafață de 485 iugăre de teren arător, 25 iugăre de grădini, 153 iugăre de fânațe și 2 iugăre de vii precum și 141 iugăre de pășuni și 1204 de păduri. În grădini și livezi erau plantați 261 de meri, 114 peri, 8 piersici, 2 caiși, 807 pruni, 26 de nuci și 15 muri și căpșuni. Sătenii aveau un atelaj cu 2 cai, 12 atelaje cu câte
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
71%). Pentru 1,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,41%). Pentru 1,35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principala activitate economică este agricultura. Terenurile agricole și pășunile naturale pot fi valorificate în scopul obținerii de produse agricole și zootehnice ecologice. Atragerea de întreprinzători în varii domenii va genera ocupare profesională, venituri crescute ale locuitorilor, o mai eficientă utilizare a resurselor locale, apariția resurselor financiare necesare demarării unor
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
alte naționalități) din care 276 greco-catolici, 12 ortodocși, 5 romano-catolici, 9 reformați, 5 unitarieni și 18 izraeliți. 1895: 85 gospodării, 480 iugăre de pământ arător, 14 iugăre de grădini, 227 iugăre de fânețe, 2 iugăre de vii, 102 iugăre de pășuni, 372 iugăre de păduri și 24 de teren neproductiv; 1 atelaj cu 2 cai și unul cu 3 cai, 1 cu 2 boi și 6 cu 2 vaci; 118 vaci și viței, 36 juncani și boi, 2 bivoli, 12 capre
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
familia Teleki. La anul 1847, populația localității Plesca număra 192 de locuitori, toți greco-catolici, care aveau o biserică de lemn. Conform recensământului agricol din 1895 existau 66 de gospodării, localitatea având un hotar de 454 jugăre din care arabil - 244, pășune - 91, fânețe - 81, grădini - 5, neproductiv - 99. La sfârșitul secolului XIX averea activă a comunei era de 4.444 de coroane și 24 de forinți, iar impozitul direct către stat era de 728 de coroane și 45 de forinți. Recensămintele
Plesca, Sălaj () [Corola-website/Science/301818_a_303147]
-
1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind avuția satului: erau 72 de gospodării care dețineau 239 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 106 iugăre de fânațe, 134 iugăre de pășuni, 214 iugăre de păduri și 29 iugăre de pământ neproductiv. Sătenii dețineau un atelaj cu un cal, 2 atelaje cu 2 cai și 5 cu câte 2 boi. În grădini existau 106 meri, 74 peri, 2 vișini, 474 pruni, 6
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
de vie pentru vin, creșterea boilor, cailor, vacilor, oilor, porcilor etc.. . Recensământul din 1897 consemnează în Marin 153 de gospodării, cu următoarele categorii de folosință a terenului, în iugăre: 657 - pământ arător, 71 - grădini, 206 - fâneață, 4 - vie nealtoită, 256 - pășune, 297 - păduri, 9 - păpuriș și 50 - terenuri neproductive. În total, 1550 de iugăre. Din această suprafață, 37 de iugăre sunt date în arendă, iar 3 sunt luate în arendă. La 1897, în Marin erau 40 de atelaje, dintre care 11
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
producători direcți. Conform datelor furnizate de A.P.I.A. Crasna (ing. Aurel Hosu) structura culturilor în anul 2008 a fost următoarea: în extravilan - arabil: 645,37 ha; fânețe - 64,02 ha; livezi: 5,88 ha; vii hibride: 14,99 ha; pășuni: 169,47 ha; neproductiv: 2,71 ha, iar în intravilan: arabil: 69,57 ha; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28 ha; curți și construcții: 28,26 ha. La suprafețele extravilane se adaugă 196 ha de pădure. Șeptelul Marinului
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa, colții babei, troscot, știr, coada șoricelului, lumânărica, trifoiul sălbatic, pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se prezintă astfel : 25000 păsări, 1800 ovine, 780 porcine și 200 bovine. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Traian se ridică la 1.902 locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
2 sau 3 ani investitorilor interesați de lemnul acesteia. Mare lucru nu s-a făcut cu acest pământ deoarece fiind lipsit de stabilitate, a provocat numeroase alunecări de teren așa că aspectul actual al acestui teren este dezolant, cu smocuri de pășune pe ici, pe colo și cu câteva oi care încearcă să pască ceea ce nu se găsește. La est de sat, pe o lățime de 2 km. se întinde șesul Bârladului unde se află și islazul satului cu vegetația specifică stepei
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
Macovei", "Pânzaru", "Dulgheru", "Stoleru", lipsesc în satele de pe valea Horăieții și se găsesc numai în "Căpușneni". Prima dată satul a fost format "În Poeană" unde au defrișat pădurea, pentru a avea loc de casă, agricultură și loc de islaz și pășune pentru animale. Pe atunci atât boierii cât si mânăstirea erau interesați să defrișeze padurea, pentru a face noi terenuri pentru agricultură. Coborârea în vale pe actuala vatră, s-a facut treptat, în timp incheindu-se în jurul anilor 1860. Unul din
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Oblic din vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni că știrul (Atriplex), știrița(Amaranthus retrofelexus), troscotul (Paliganus eviculare), pelinul (Artemisia austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
locale amintesc de "ciobani", "ungureni" sau "de peste munți". Păstoritul a constituit principalul motiv al evoluției sociale și economice a zonei. În această zonă s-a manifestat fenomenul de transhumanta, prin deplasarea alternativă și după sezon a oilor dinspre și înspre pășunile de munte sau pășunile de câmpie, cutreierând zone largi între Carpați, Dunăre și Mare. Transhumanta este o fază avansată a păstoritului, utilizată de către românii ardeleni în special datorită factorului cultural, dar și datorită scutirii de dârî din Țară Românească. Majoritatea
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
ungureni" sau "de peste munți". Păstoritul a constituit principalul motiv al evoluției sociale și economice a zonei. În această zonă s-a manifestat fenomenul de transhumanta, prin deplasarea alternativă și după sezon a oilor dinspre și înspre pășunile de munte sau pășunile de câmpie, cutreierând zone largi între Carpați, Dunăre și Mare. Transhumanta este o fază avansată a păstoritului, utilizată de către românii ardeleni în special datorită factorului cultural, dar și datorită scutirii de dârî din Țară Românească. Majoritatea transilvănenilor evitau fiscul excesiv
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
la est cu Frătăuții Noi, la nord cu Ucraina, la vest cu Vicovu de Sus, iar la sud cu Vicovu de Jos, de care este despărțită de râul Suceava. Populația s-a așezat aici atrasă relieful zonei, de păduri și pășuni propice creșterii animalelor. În secolul al XVIII-lea, satul Bilca aparținea de (parohia) Vicovu de Jos, numindu-se Vicovu de Jos pe Bilca sau Cotul de peste apă. Din anul 1810, este menționat cu numele de Bilca. Codicile matricole încep de la
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
Nu putem face nici o referire asupra faunei și florei deoarece împrejurimile satului sunt complet lipsite de păduri. Uneori, își mai fac apariția prin gospodăriile oamenilor vulpile și păsările răpitoare (ulii). Satul are 1323 ha de teren arabil și 168 ha pășuni (islaz sătesc). Înainte de 1989, pe coasta numită „Dealul Bârladului”, CAP-ul plantase aproximativ 150 ha cu viță de vie pe un teren neprielnic altei culturi dar, care, ulterior a fost distrusă devenind pășune. Pe aceste locuri, ca dintotdeauna, oamenii se
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
ha de teren arabil și 168 ha pășuni (islaz sătesc). Înainte de 1989, pe coasta numită „Dealul Bârladului”, CAP-ul plantase aproximativ 150 ha cu viță de vie pe un teren neprielnic altei culturi dar, care, ulterior a fost distrusă devenind pășune. Pe aceste locuri, ca dintotdeauna, oamenii se ocupă cu agricultura pe loturi mici de până la 5 ha. Cam toate cele 191 de familii (472 de suflete) dețin câte o vacă de lapte, iar un număr de 12 familii au 109
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
de ulei. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34 pluguri de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734 ha sunt arabile, 2322 sunt pășuni, 85 ha fânețe, 228 vii, 14 livezi și 2659 ha de păduri, aflate în administrația Ocolului Silvic Bârlad, Primăriei Zorleni și IELIF Vaslui. În comună există două corpuri de liceu (cu o suprafață de 4336 m), două corpuri școală generală
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
Tupilați este un sat în comuna Găgești din județul Vaslui, Moldova, România. Istorie Tupilați a fost fondată de o familie de nobili în secolul XVII. În anul 1811, de-a lungul pășunilor din Tupilați și-au făcut apariția nobilii boieri sub conducerea lui Iordache Dragoș Mihail. Acestora li s-a părut că aud răgete de vaci venind din munți. Astfel a luat naștere numele de Tupilați, care înseamnă "Muntele Vacii". Pe langă
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
la est. Se învecinează cu următoarele localități . La N-NV Slătioara , la E-SE Stulpicani, S-SV Ostra, V Chiril. Distanțele rutiere față de principalele orașe apropiate sunt următoarele Este dată forma de relief montan, versantul nord vestic fiind dominat de pășuni și fânațe, spre deosebire de de versantul sud estic dominat preponderent de păduri de conifere. Demn de remarcat este abundenta faunei și florei locale, caracteristice regiunilor europene continentale cu climat alpin și subalpin. Numeroase plante și animale își găsesc refugiul și se
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
comunele învecinate. Fagul, în aceste păduri este însoțit de numeroși arbori și plante lemnoase: mesteacănul (Betula verrucosa), carpenul (Carpinus betulus), plopul (Plopulus tresnula) și în zona exterioară a pădurilor întâlnim măceșul (Rosa tomentosa). În zonele cultivate și în cele de pășune sunt grupări de măr pădureț (Malus silvestris), porumbarul (Prunus spinosa), sîngerul (Cornus sanguinea), alunul (Corylus avelana). Primăvara în pădurile noastre înfloresc plante ierboase : păstița (Anemone ranunculoides), brebeneii (Corydalis solida), fragii (Fragaria vesca), vioreaua (viola sp.), laleaua pestriță. La fiecare pas
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă 1.005 ha. În ceea ce privește solurile, predomină solurile argiloiluviale și podzolice, precum și cernoziomurile și aluviale de luncă. Ramura economică de bază este agricultura, urmată de zootehnie. Conform
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Agricultură În structura fondului funciar al comunei, ponderea cea mai mare o reprezintă pădurile 56,04%, suprafața agricolă reprezentând doar 35,15% din suprafața totală. În cadrul suprafeței agricole, terenul arabil reprezintă 67,6%, pășunile și fânețele 32%, livezile 0,4 %. Culturile cu ponderea cea mai mare sunt : cartoful, grâul, plantele de nutreț că trifoiul, porumbul. Suprafețele de păduri sunt constituite în special din specii mixte, cu importanță economică în exploatarea lemnului. Activitățile agricole care
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei are o suprafață totală de 6786 ha, a carui repartiție în fondul funciar al comunei Sadova este următoarea: vegetația forestieră ocupă suprafața de 3974 ha (58,56% din teritoriu), iar terenul agricol, predominant fânețe și pășuni totalizează 2.575 ha (38,00 %), restul teritoriului fiind terenuri cu alte folosințe. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sadova se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
comunei Râșca au aparținut comunei Bogdănești, dar din anul 1927, Râșca devine comună de sine stătătoare, compusă din cinci sate. Suprafața administrativă a comunei este de cca 20000 ha, 2487 ha fiind teren agricol (952 ha - arabil; 916 - fânaț; 569 - pășune), iar restul constituindu-l pădurea. Activitatea industrială constă în exploatarea lemnului și prelucrarea acestuia în cele peste 12 fabrici și gatere, și alte ateliere. Activitatea turistică este slab dezvoltată, dar de perspectivă agroturistică, având în vedere cadrul natural, obiectivele cultural
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
precipitații și repartizarea lor satisface și chiar depășește necesitatea medie de apă a plantelor de cultură. Temperatura medie anuală este de 10,2°C, iar cantitatea de precipitații de 500 mm. Teritoriul satului Cheia se află într-o zonă de pășune și fâneață. Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corelații bune în zonă (cireș, vișin, păr, măr), viță-de-vie pe versanții însoriți și, mai puțin, culturi de porumb, grâu, secară, orz sau cartofi. În zonă au loc exploatări de
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]