6,985 matches
-
și polisilabice. Câștiga grupa care a scris cele mai multe cuvinte. 40 Complicarea jocului: → „Scară silabelor” (acest moment de complicare se poate constitui și într-un joc de sine stătător). De la o silaba se formulează cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice. Ex. pa pasă pasăre pasarele. mă masă masaj masajele În perioada abecedară, această variantă de joc poate fi desfășurată pe baza fiselor individuale sau colective pe care este reprezentată o scară pe care copiii vor plasa / scrie silabe mânuirea alfabetarului mobil. ¾ „CE ESTE
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a pomilor, florilor și a ierbii în curtea școlii. 4. Activitate extracurriculară de curățare a spațiilor verzi din curtea școlii, văruirea pomilor, strângerea gunoaielor . Am desfășurat cu elevii clasei astfel de acțiuni, pe care le-am numit ''Și nouă ne pasă'', căci ne pasă în ce mediu trăim, ne jucăm, creștem și ne dezvoltăm. 5. Opționale cu tema ecologică: „Micii ecologiști”, „Prietenii naturii” etc. Este foarte important ca informațiile despre problemele de mediu și soluțiile lor să fie transmise într-un
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
și a ierbii în curtea școlii. 4. Activitate extracurriculară de curățare a spațiilor verzi din curtea școlii, văruirea pomilor, strângerea gunoaielor . Am desfășurat cu elevii clasei astfel de acțiuni, pe care le-am numit ''Și nouă ne pasă'', căci ne pasă în ce mediu trăim, ne jucăm, creștem și ne dezvoltăm. 5. Opționale cu tema ecologică: „Micii ecologiști”, „Prietenii naturii” etc. Este foarte important ca informațiile despre problemele de mediu și soluțiile lor să fie transmise într-un mod cît mai
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
îndoială că un sondaj serios de opinie ar da rezultate identice sau foarte apropiate. Asimilarea Europei, la acest nivel elementar, are în mod evident un caracter și o condiționare strict personală, individualistă, chiar egoistă, de altfel foarte românească. Ce-mi pasă mie de Europa dumitale !, se gândește încă în mod curent la noi. preocuparea esențială este și rămâne, instinctual și afectiv, doar pentru țărișoara mea. Răspunsul tradițional caragialesc sau nu se aude însă mereu ori de câte ori se invocă și o altă Europă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mare actualitate și însemnătate. Se confruntă un număr de soluții pe care noi le reducem, printr-un efort de sinteză și simplificare maximă, la trei. Evident, problema este deocamdată doar pusă: 1. Ignorarea pur și simplu a Europei. Nu-mi pasă de Europa dumitale. Curios (sau mai curând semnificativ) este faptul că același punct de vedere nu se întâlnește numai în Caragiale, ci și la E. Lovinescu și G. Călinescu. Trecem peste împrejurarea că acești mari critici nu s-au preocupat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
De sudori se șterge ca un/grav martir al vieții nouă; mutra-i acră, parcă-i plouăă poți să-l rogi/să-l dai Încolo; Nu se scoală de pe tron, (Ă). E În stana/cea de piatră și nu-i pasă/de mulțime, nici de țară, nici de nimeă Și potaia/blestemată stă-n fotoliu și te latră. (Ă). Măturați-l, măi tovarășiă Și de guler/Scuturați-l Să ne-ntrecem/pentru viață! Lupta-i grea, dar e măreață! Stau dosare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
șanse să piardă mingea. Prin urmare, este necesar să se retranscrie această realitate echilibrând diferitele acțiuni în funcție de postul ocupat. De exemplu: O pasă decisivă va avea o valoare mai mare pentru un inter decât pentru un conducător de joc; O pasă cu pământul defensivă va avea o valoare mai mare pentru un jucător de joc decât pentru un inter. Referitor la timpul de joc, o performanță realizată de un jucător într-un interval de 40 de minute nu poate fi comparată
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Ucis și adus pe punte pentru a fi jupuit de piele, unul dintre acești rechini era cît pe ce să-i reteze mîna lui Queequeg, în clipa cînd sărmanul de el încerca să-i închidă fălcile ucigașe. Ă Queequeg nu pasă de zeul care făcut pe rechin, zise sălbaticul, agitîndu-și mîna rănită. Zeu din Fiji sau zeu din Nantucket, zeul care făcut pe rechin trebuie să fie indian afurisit! Capitolul LXVI TRANȘAREA Era într-o sîmbătă seara, dar ce Sabat ne
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
năpraznică între toate - furtuna vieții? Nu Starbuck, nu voi monta nici un palanc! Ă Ce vor spune proprietarii vasului, domnule căpitan? Ă Proprietarii n-au decît să stea pe plaja din Nantucket și să zbiere mai tare decît uraganele. Ce-i pasă lui Ahab de ei? Proprietari, proprietari - totdeauna îmi vorbești de proprietarii ăia cărpănoși, ca și cum ei ar fi conștiința mea! Nu, Starbuck, adevăratul proprietar al unui vas sau al oricărui alt lucru, este cel care-l comandă. Ascultă ce-ți spun
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
limpedea lumină a dimineții, înălțîndu-și fruntea sa ca un coif spart spre cea feciorelnică a cerului. O, nemuritoare copilărie și candoare a azurului! Nevăzute făpturi înaripate care dănțuiți în jurul nostru! Dulce pruncie, a văzduhului și a cerului! Nici nu vă pasă de durerile ce-l string ca-ntr-un clește pe bătrînul Ahab! La fel le-am văzut pe micuțele Miriam și Marta, aceste zîne cu ochii surâzători, zbenguindu-se nepăsătoare în jurul bătrînului lor tată și jucîndu-se cu smocurile de păr
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
indignare abia conținută de obiectivitatea ce-i impun condițiile artei. Acest lucru e justiția celor de sus față de țărănime. În Momente, unde e vorba de clasele noi, când atinge justiția, ca în Boris Sarafoff!, Caragiale numai o ridiculizează. Ce-i pasă, pare-că, de chipul cum se face justiția între dânșii, cei din "mahala"? Când e vorba însă de țărănime, Caragiale nu mai râde. Cine n-a tremurat de indignare, ori n-a plâns de milă, la Năpasta, de suferințele bietului Ion
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vara anului 1955, când se pusese problema menționării retragerii trupelor sovietice de pe teritoriul românesc în fața lui Hrușciov, aflat la vânătoare împreună cu "tovarășii români" în pădurile carpatice (episod care va fi tratat în secțiunea următoare a dizertației), acesta s-a eschivat, pasându-i lui Emil Bodnăraș responsabilitatea abordării lui Hrușciov. Alte obiecții emise de către Constantinescu sunt legate de maniera deosebit de dură în care liderul român își "admonesta" subalternii, respectiv de existența cultului personalității în RPR, "o înclinare și la tov. Gheorghiu-Dej și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de transparență a elevului (de măsura în care se lasă cunoscut), dar și de calitățile profesorului, de capacitatea acestuia de transpătrundere (situarea în cadrul intern de referință al elevului). c) Entuziasmul în activitatea de instruire-formare: profesorii entuziaști sunt cei cărora „le pasă ce și cum predau”, cei pasionați de munca lor. Ei stimulează și incită elevii, atrăgându-i și motivându-i să învețe. Entuziasmul presupune angajament și expresivitate. d) Claritatea predării, care facilitează înțelegerea și învățarea eficientă. Rareori învățăm ceea ce nu înțelegem
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de transparență a elevului (de măsura în care se lasă cunoscut), dar și de calitățile profesorului, de capacitatea acestuia de transpătrundere (situarea în cadrul intern de referință al elevului). c) Entuziasmul în activitatea de instruire-formare: profesorii entuziaști sunt cei cărora „le pasă ce și cum predau”, cei pasionați de munca lor. Ei stimulează și incită elevii, atrăgându-i și motivându-i să învețe. Entuziasmul presupune angajament și expresivitate. d) Claritatea predării, care facilitează înțelegerea și învățarea eficientă. Rareori învățăm ceea ce nu înțelegem
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
țările gazdă, ceea ce a determinat expulzări masive spre țările de proveniență și atacuri violente și rasiste Împotriva romilor (ERRC, 1996, 2001). Autoritățile naționale din țările occidentale au fost incapabile să găsească soluții pentru „nou-veniți” și, de aceea, problema a fost pasată instituțiilor internaționale (În special Consiliul Europei și OSCE); b) situația romilor din România era una dezastruoasă, deoarece ei au devenit foarte repede ținta atacurilor rasiste din partea populației majoritare 1 (HRW, 1991, 1992), fiind și foarte repede transformați În principali „țapi
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sa. Ajungem în dreptul hotelului și-n loc de rămas bun, îl întreb de ce, totuși, nu se duce pe una din rivierele strălucitoare ale lumii. Ceeee? Rivieeere? Mie aici îmi place, domnule. Uite, mă plimb cu mîinile la spate, nu-mi pasă de nimic, nu mă-ntreabă nimeni nimic, ce riviere. La revedere. Mă-ntorc și mai fac un tur. La chioșcul din dreptul pieței, m-aș opri să iau un Patapievici. Mă și opresc. Cineva, înaintea mea, îl roagă pe vînzător
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mult bioxid de carbon În atmosferă, crescând riscul de Încălzire globală. În timp ce o elită educată este conștientă de relația Între folosirea SUV-urilor și Încălzirea globală, vasta majoritate a americanilor fie că nu cunosc acest lucru, fie că nu le pasă. Chiar dacă văd o știre la televizor, care prezintă ploi record, inundații În regiunile de coastă și vieți și proprități pierdute datorită efectelor Încălzirii globale, este puțin probabil că ar asocia folosirea acestor autovehicole cu tragediile care se desfășoară În alte
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a împotmolit. Strînsoarea și injoncțiunile unui context vătămător generează, iată, și un asemenea marasm. Sub zarea plumburie, drumul egal al fiecărei zile. Singurătate, sastisire, griji cripta te absolvă de astfel de mizerii. Amenajînd un mormînt, te faci că nu-ți pasă că, din nefericire, nu ți-a fost dat să ai copii. Și apoi, luciul rece al marmurei tombale nu proiectează o imagine pertinentă într-o simbolistică a ratării. Ștefan: Atunci despre ce e vorba? Ilie: (după o pauză, rar, grav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Sînt liniștit... Gh. P. doi: (se apropie de el, îl mîngîie pe păr) Adevărul e că sîntem două javre de bătrînei simpatici..., doi foști actori care... vor să mai joace... și-atunci se joacă pe ei..., se prefac că le pasă de ei... și de alții, de moralitate..., de cinste...; doi amărîți penibili..., țîfnoși..., cînd ramoliți..., cînd demni..., ca două gogoși sparte..., tremurîndu-le curu' de frică..., de groaza că, în sfîrșit, vor da ochii cu ei înșiși..., că vor afla cum
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Mona: Ba nu-ți pare rău deloc. Dacă ție îți place să te chinui, e treaba ta, dar nu ne obliga pe toți să împărțim crucea cu tine. Octav: ...Asta ne-a urîțit..., ne-a deformat... dexteritatea asta de a pasa crucea altuia... mereu altuia... Și dacă n-ai loc sub o cruce... înseamnă că degeaba trăiești... Mona: Dar, omule!, nici o morală, nici o religie de pe lume nu-mi cere să stau sub cruce! Isus nu-mi cere asta! El îmi spune
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
măi Octăviță! Octav: Adică e așa de greu de văzut că acest comerț... liber..., nu mă refer la amărîții de tonetari, ci la comerțul ăla de miliarde, că e în mîna foștilor? Hai, nea Matei! Ce presă liberă?! Cui îi pasă că e acuzat în ziare de fraudă, că a comis crime în comunism și că acum conduce țara... victorios... din greșeală în greșeală...! Cui îi pasă? Să fim serioși! "Fostul" își vede mai departe de trebușoara lui... cu o față
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
miliarde, că e în mîna foștilor? Hai, nea Matei! Ce presă liberă?! Cui îi pasă că e acuzat în ziare de fraudă, că a comis crime în comunism și că acum conduce țara... victorios... din greșeală în greșeală...! Cui îi pasă? Să fim serioși! "Fostul" își vede mai departe de trebușoara lui... cu o față rîzînd că a păcălit revoluția și cu cealaltă plîngînd la căpătîiul trecutului... de aur... că pentru ei chiar că a fost de aur. Matei: (după o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
posesiv - "a aparține". În ipostaza unipersonală construit cu dativul pronumelui: (27) Cătră tine ni-i toată nădejdea (Dosoftei) − "a avea"; (28) Ce mi-i vremea când de veacuri, Stele scânteie pe lacuri? (Eminescu) − Ce mi-e cutare lucru "ce-mi pasă de..."; (29) Și-i era numele Plachidas (Dosoftei) − a-i fi cuiva numele X; (30) Se puse pe un plâns de-ți era mai mare jalea de dânsul (Ispirescu) − predicatul se combină cu o stare organică ori sufletească; (31) Nici
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
combină cu o stare organică ori sufletească; (31) Nici în pântecele mă-sei nu i-a fost așa (Zanne) − mi-e "mă simt bine, sigur etc."; (32) Dumisale îi este a mânca (C. Negruzzi) − mi-e de/a să... "îmi pasă, îmi vine, îmi arde etc."; (33) Mi-i să nu mă scoți din sărite (Creangă) − mi-e că/să nu "mă tem că/să". Ca regent al unor forme verbale, a fi are următoarele sensuri: (34) Când este a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
azi v-am asigurat necontenit că suntem hotărâți să vă respectăm țara și neatârnarea. Totuși v-ați supus nemților. V-ați lepădat de independența Dvs. V-ați alăturat atacului banditesc. Vă veți căi. Germania a dovedit cu prisosință cât îi pasă de ființa și voința statelor mici. Nu văd ce puteți aștepta și nădăjdui ? Chiar în cazul unei victorii germane, pe care o cred și o știu exclusă, sunteți pierduți. Apoi, sculându-se de pe scaun, se îndreptă spre mine, se înclină
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]