7,468 matches
-
mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea însăși: „în fiecare vară, pe la începutul lui iulie, știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” în zilele acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ai lui Eminescu de acum înainte) și tot el provoacă reacția lui George Potra. Despre textul pe care-l descoperă acesta, îl lăsăm pe el însuși să vorbească: „Manuscrisul original este proprietatea mea și îl am dintre hârtiile rămase de la poeta Cornelia din Moldova. Am căutat în nenumărate rânduri și pretutindeni, unde am avut bănuiala că aș putea da de numele autorului, dar mi-a fost absolut imposibil, fiindcă timpul îndelungat care s-a scurs de atunci și până acum târâse
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
întocmit actul original, acest raport de autopsie, nu avea cum să nu fie medic... „în orice caz”, ca să-l parafrazăm, tare încurcat la minte se mai arată și George Potra... tocmai bun să se așeze între victimele lui G.Călinescu. Poeta Cornelia din Moldova (1866-1933), pe numele adevărat Cornelia Kernbach-Tatușescu, era botoșeneancă, fratele ei, poetul Gheorghe din Moldova (1863-1909), fiind căsătorit cu Ana Conta, sora filosofului. Ne aflăm, așadar,. În cercul strâmt din jurul Veronicăi Micle (un timp, Ana Conta i-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vorba de un medic, de ce să nu fie chiar Cornelia din Moldova, medic respectabil, în arhiva căreia G.Potra a găsit documentul?! Desigur, cel care a întocmit actul original, acest raport de autopsie, nu avea cum să nu fie medic... Poeta Cornelia din Moldova (1866-1933), pe numele adevărat Cornelia Kernbach-Tatușescu, era botoșeneancă, fratele ei, poetul Gheorghe din Moldova (1863-1909), fiind căsătorit cu Ana Conta, sora filosofului. Ne aflăm, așadar, în cercul strâmt din jurul Veronicăi Micle (a publicat poezii în revistele lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ȚĂRANU RAȚIU, Mariana (19.III.1919, București), poetă. Este fiica Elenei Simionescu (n. Conduratu), funcționară, și a lui Constantin Simionescu, jurist. A absolvit în 1943 Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Între 1949 și 1977 a făcut parte din colectivul didactic al Liceului de Filologie-Istorie
ŢARANU RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
, Cristina (8.VI.1933, Plenița, j. Dolj), poetă și prozatoare. Este fiica Elenei Tacoi (n. Iancu) și a lui Constantin Tacoi, învățători. Urmează clasele primare în comuna natală (1939-1943), apoi Liceul „Elena Cuza” din Craiova (1943- 1951). Este absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
caprele,/ [...] Întoarcere cu neputință” (Povestea cu ieri). O notă personală găsește T. în Ierugi (1969), unde, folosindu-se tot de surse folclorice, provoacă o explozie de jocuri verbale, unele amintind, prin verva lor, de poemele „orale” ale lui Nichita Stănescu. Poeta mizează pe efectele sonore, incantatorii ale limbajului, pe variația registrului (popular, arhaic, regional). „Ierugile” ei sunt mai ales poeme de dragoste, care reiau cu grație „specii” populare precum ruga, descântecul, incantația, colindul: „Patru vulturi trecători/ Peste nouri de ninsori.// Dalajun
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
uimire,/ Pe genunchi de coviltire./ Dalajun, colind, Le-roi,/ Dau de știre câte doi,/ Cu frânghii și cu ciuperci/ La ferestrele de melci” (Ierugă la dalajun). Versurile din Epitaf pentru iarbă (1972) se plasează sub o zodie întunecată, sub care poeta va rămâne, marcată pentru totdeauna de pierderea, la numai optsprezece ani, a fiului, Cătălin Bursaci. Schimbările sunt relevante: un stil solemn, ermetic, mai livresc, amintind de maniera lui Emil Botta (Regina Nofret, Mască pentru Casandra, A nu fi Julieta), poeme
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
viziunilor. Acumularea marilor teme orfic-biblice în recitativul amplu, croit pe tiparul „marelui fluviu” al lui Perse, reprezintă însă o zonă aparte în poezia română contemporană. Două eseuri, Ion Pillat. Ceremonia naturii (1972) și Paul Verlaine (1974), „explică” prea puțin personalitatea poetei, însă dau seama de anvergura (ca și de poziția excentrică) a arhielaboratului ei discurs poematic. T. a îngrijit, în 1976, în colaborare cu Marin Bucur, Dicționarul de rime eminescian și a dat versiuni din scrierile Elenei Văcărescu și ale Iuliei
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
se suprapun pe o complicată rețea simbolică, mergând până la ermetism. Poemele, gravitând în jurul laitmotivului „apa vie”, asociat luminii, grefează o sensibilitate feminină livresc-aurorală pe o tradiție barbiană, regăsită de mai mulți poeți ai epocii. Însuflețită de un elan vitalist adolescentin, poeta își circumscrie un univers mitizat, populat de ființe simbolice precum șarpele, vulturul, cavalerul. Definitoriu pentru întreaga ei creație, conflictul dintre cultură și viață, dintre trăirea livrescă și cea autentică, prin care poți avea acces la armonia cosmică, se percepe încă
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
gura deschisă a unui clopot/ azi locuiesc între fălcile lui:/ o limbă grea, de bronz,/ îmi izbește timpanele,/ mă izbește peste gură,/ peste degetele întinse - / firul prelins pe bărbie,/ o literă tainică - / ne-a mai rămas descifrarea ei” (Filologie); „O poetă își taie vinele peste cupa de jad./ Păsări de pradă se rotesc peste mal./ De-aș fi știut/ că spuma îmbătrânește, că valul nu înflorește/ a doua oară,/ îmbătată m-aș fi întins pe nisip” (Războiul cu tine însuți). S-
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Caragiu. Peste trei zile aveam să aud că între cei morți în blocul „Continental” se mai numără poetul A.E. Baconsky, istoricul literar Mihai Gafița, veniți în seara fatală în vizită la familia Petroveanu, regizorul Alexandru Bocăneț, pianistul Tudor Dumitrescu, poeta Daniela Caurea, care-și serba nunta. Cînd a prins să se destrame întunericul, am reușit, în sfîrșit, să urc. Palide de nesomn, resemnate, Zuța și soacra ei, Maia, stătuseră întreaga noapte ca sub asediu, aproape fără să se miște prin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care...”. L-am contrazis vag, negăsind pe moment exemplul care să corespundă întru totul criteriului amintit. *Cîte unul pe lună, uneori și cîte doi, din cei „cu minți rătăcite”, sînt îndrumați către redacție. Azi a apărut o doamnă din Argeș, „poetă”. Înainte de a ajunge la noi, a mers la un activist cultural din Pitești. Un golan, acela i-a spus că, într-adevăr, versurile ei „țin de sfera culturii”, sînt bune, și i-a recomandat să se adreseze unei reviste. „Poeta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
poetă”. Înainte de a ajunge la noi, a mers la un activist cultural din Pitești. Un golan, acela i-a spus că, într-adevăr, versurile ei „țin de sfera culturii”, sînt bune, și i-a recomandat să se adreseze unei reviste. „Poeta” n-a precizat dacă a trecut și pe la confrații noștri de acolo. Aci a venit cu un ciclu de fabule. Am condus-o la Bălăiță. Citind una, acesta a dat în sughițuri. Văzînd că e gata s o lase din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
liber-profesioniști, dacă poezia se „feminizează” ori se „masculinizează”. Atmosfera s-a mai înviorat cînd cineva a vrut să afle ce părere are despre faptul că Eugen Barbu a trecut-o la categoria „poezia nesărată”. „Eu și Eugen Barbu - a spus poeta - vorbim limbi diferite. El nu mă înțelege pe mine; eu nu-l înțeleg pe el”, găsind că atacul din „Săptămâna” are și o parte bună: avînd tiraj mare, revista popularizează ceea ce nu reușesc să facă volumele, care au tiraje mici
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din Fălticeni 3. Vă promisesem În ultima scrisoare că voi căuta să aflu despre cine este vorba, dar lucrul acesta nu l3 Așadar, orfana crescută de Doina Bucur este pictorița Hortensia Popescu. De la o nepoată a sa din București, corespondența poetei către pictoriță i-a fost cerută - chipurile pentru o instituție culturală din Fălticeni, de publicistul Vasile Toporan, care n-a adus scrisorile la Muzeu; la fel a procedat cu scrisorile lui A. G. Stino către G. G. Ursu, pe care le-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la tradițiile noastre aviatice, tot ce se cheamă că are legătură cu Fălticenii. Sunt curios să știu dacă am făcut bine că l-am scos de la „naftalină”. 7 Oscar Pursch, șeful muzicii militare, compozitor, dirijor, scriitor, traducător. 8 Doina Bucur, poetă și violonistă. 514 Lăsându-vă acum să respirați după ce v-am obosit cu descifrarea unor rânduri scrise la o oră târzie și tot În mare viteză, vă rog să transmiteți D-nei Dimitriu respectuoase sărutări de mâini. Cu aceleași sincere gânduri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
discuta, așa cum scrie textual: „căci vreau să cinstesc memoria mamei Dvs. așa cum se cuvine aici la Fălticeni, orașul copilăriei ei, atât la Galeria oamenilor de seamă 10, cât și ori de câte ori se va ivi prilejul prin evocări duioase despre distinsa noastră poetă”11. Având În vedere sentimentele ce ne leagă, precum și faptul că Dvs. sunteți singurul ce v ați aplecat asupra operei Doinei, preocupare pentru 10 Vasile Toporan nu putea hotărî cu de la sine putere comemorarea Doinei Bucur la „Galerie”. În primul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
primul rând trebuia să ia legătura cu noi, cei doi muzeografi care lucram acolo. Depindeam apoi de Comitetul orășenesc de cultură, care trebuia să-și dea avizul. În fine, comemorarea trebuia să corespundă unui eveniment legat de viața sau opera poetei. De toate aceste elemente, „iubitorul” culturii făticenene nu vroia să țină cont și vorbea neautorizat În numele instituției. Avea mai mult Înclinații pentru calomnii Împotriva noastră, Înțelegându-se perfect cu „colegii” care ne voiau alungați de la „Galerie” cât mai repede posibil
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
noastră, Înțelegându-se perfect cu „colegii” care ne voiau alungați de la „Galerie” cât mai repede posibil. 11 În nenumărații ani cât a bătut monedă pentru preocupările sale culturale, Toporan nu a evocat niciodată figura Doinei Bucur. Că cerea date despre poetă pentru Dicționarul lui Mircea Zaciu, nu era rău. Dar insistența de a-l vizita pe Ovidiu Ionescu acasă la București, ascundea alte intenții: să pună mâna, pentru arhiva lui de la Fălticeni, de ceva manuscrise, fotografii și alte piese ce au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dicționarul lui Mircea Zaciu, nu era rău. Dar insistența de a-l vizita pe Ovidiu Ionescu acasă la București, ascundea alte intenții: să pună mâna, pentru arhiva lui de la Fălticeni, de ceva manuscrise, fotografii și alte piese ce au aparținut poetei. Nu era la prima manevră de acest fel. Dacă l-ar fi interesat numai datele pentru Dicționar, le-ar fi cerut prin poștă. 516 care nimeni până azi nu și-a găsit timpul necesar, În afara unor formale declarații de intenții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de Janus ale aceluiaș fenomen de cunoaștere. Contimporanii noștri le consideră incompatibile, ceiace nu dă o idee faimoasă despre inteligența lor. Dar Dante spunea: Luce intelettual piena d’Amore. 551 Lumină intelectuală plină de dragoste. și, peste secole, l’altissimo poeta are dreptate. Tangența cu această disciplină spirituală pe care o numim tradițională, pentru că e veșnică a produs În Lucreția Andriu o conversiune În sensul literal al cuvântului (cum - vertere), Îndreptând-o, ca să ne mărginim la fenomenul poetic, de la Valéry la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să adresați o scrisoare poetului din partea muzeului Fălticeni. Tot În acest mod s-ar putea lua legătura și cu dramaturgul Ion Luca, care a cunoscut-o foarte bine pe L.A., și care cred că locuiește la Vatra Dornei. Deasemenea cu poeta Elis Bușneag, redactor la editura „Eminescu”, care o aprecia mult pe L.A. La secția de traduceri a Uniunii Scriitorilor nu se păstrează manuscrisele, așa Încât traducerea după Surîsul Hiroshimei este probabil pierdută, deoarece nici poetul Eugen Jebeleanu nu știe nimic, așa cum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Încerca la biblioteca Institutului Francez. Îmi pare rău că nu vă pot da mai multe răspunsuri concrete la rândurile dvs. dar vă stau la dispoziție ori de câte ori aveți nevoie și Îmi stă În putere să vă răspund. Așa cum spuneți și dvs. poeta merită toate eforturile pentru strângerea operei ei, risipită de vremuri și destin. Cu toată considerația, (Dr.) Florin Mihăescu 60 2 București, 25 Nov. 1971 Mult stimate domnule Dimitriu, Scrisoarea dvs. mi-a sosit chiar În ziua În care obținusem - prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin cunoștința comună - referința de la d-l Romulus Vulpescu, Împreună cu fotocopii după două poeme ale Lucreției Andriu, ale căror manuscrise sunt În posesia poetului. Vi le trimit În speranța că vor arunca Încă o rază peste chipul ei de autentică poetă. Adresa lui Romulus V. este corectă, așa cum mi-ați comunicat-o. Cu deosebită stimă, Florin Mihăescu P.S. Îmi cer scuze de Întârziere. Între timpul În care am scris aceste rânduri și expedierea lor, mi-am pierdut tatăl. 29 Nov. 1971
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]