7,887 matches
-
păcate fel de fel. Și nici sfârșitul așa repede n-ar fi. Dar din cauza multor păcate se apropie și ziua cea mare. Groaznică va fi. Să ne gândim la Sodoma și Gomora ce-au pățit când nu mai știau de Poruncile lui Dumnezeu. A venit pedeapsă. Televizorul strică omul. Toate relele le arăta, așa îi educa pe oameni. Timpul ți-l mănâncă. Nu-ți mai faci timp pentru o rugăciune, o carte de religie sau să vizitezi un bolnav. Dar la
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
în păcat vrăjmașul lui Dumnezeu. În prăpastia urii și a nepăsării. Irosim timp la televizor și în dezbinări de tot felul, de aceea e greu să trăiești în zilele acestea. N-avem credință, n-avem frică de Dumnezeu. Am uitat Poruncile Lui. Să mergem pe Golgota cu inima și sufletul să vedem cum Sângerează și astăzi și ne cheamă tainic pe toți! Să vedem Suferință și Durerea fără de margini! Sângele care curge și astăzi pe Golgota se roagă la Tatăl pentru
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
o ducea Și, de slab, se-mpiedica, Se-mpiedica-n veșmânt Și cade jos la pământ. Față Lui, de Sânge plină, Se proptează în țărâna Iar peste El Crucea grea La pământ îl apasă. Vezi, creștine, ce-ai lucrat Când porunca ai călcat? Câte chinuri, câtă jale Pentru păcatele tale? Și ostașii îl sculau Și cu biciul îl loveau. Stă Măicuța și privește, Inima i se topește. Neîncetat se strigă: „Moarte!” Iar Pilat s-a temut foarte, De Iisus nu s-a-ndurat
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
glăsuit: „Dragii Mei, vor fi războaie, Om pe om o să despoaie, Neam cu neam o să se bată, Nu va fi sfârșitu-ndată, Lipsuri, boale - o grămadă Peste oameni au să cadă. Mulți se vor sminti atunci Și călca-vor Legi, Porunci, S-o răci de tot iubirea Și-o spori nelegiuirea, Frați ucide-vor pe frați, Fii vor omorî pe tați, Foc se-ntinde peste lume Și durere fără nume Care n-a fost de când sunt Oameni pe acest Pământ. Semne
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Când vorbești în lume vinzi, Cei ce aud cumpăra, Atenție! Ce vinzi? Dacă n-ai milă - n-ai dragoste, n-ai pe Dumnezeu, ești un cărbune de ars. Să vorbești ce-i de vorbit. Să asculți ce-i de auzit. (Poruncile) Mama e că ceva sfânt. - Ascult-o! Respect-o! Ai două mâini. Cu una să muncești, cu una să faci Cruce și milostenie. Ai doi ochi, cu unul privești Cerul, cu unul pământul iar inima să-ți fie la Cer
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Ascult-o! Respect-o! Ai două mâini. Cu una să muncești, cu una să faci Cruce și milostenie. Ai doi ochi, cu unul privești Cerul, cu unul pământul iar inima să-ți fie la Cer. Iubind pe Dumnezeu și păzind Poruncile îți construiești cel mai frumos Palat în Rai. Zgârcenia depărtează omenia. Fiind cu inima rece nu vei putea încălzi altă. Nu trăi în umbră altuia că umbră dispare și tu te vezi cine ești. Un copil răsfățat nu-și iubește
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ruga, osteneală, Cu sârg s-adunam, Din anii tinereții, Noi fapte vrednice s-avem, Căci vine iarnă vieții, Și nimic nu mai putem. Adesea calea, Tu mi-ai luminat, Și către Dumnezeu m-ai îndreptat, Părinte bun ! Ajuta-ma pe cale, « Poruncile » să-mi fie... Lumină spre Lumină, Și iată vine ceasul, Cănd totate le lăsăm, Cănd moartea nu ne lasă, Plecăm pe veșnicie... Cu faptele ce-avem. Lăură 16.05.2006 Privirea caldă și senina, Si zâmbetul e prin cuvinte, Asterne
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
se temeau de el. Uneori câinele se așeza pe prag și copiii nu mai puteau să iasă din casă, sau să intre, de frica lui. Părinții însă și frații mai mari, când câinele se așeza pe prag, îl alungau cu porunci rostite cu glas aspru, și el pleca. Câinele era deprins cu anumite expresii pe care , dacă le auzea, pleca de pe prag. Într-o zi când acasă nu erau decât Florica și Costică, s-a așezat câinele pe prag, atunci Florica
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Sfintele Evanghelii vorbesc foarte puțin despre Maica Domnului, Biserica lui Hristos a dezvăluit lumii întregi viața și virtuțile sale, i-a dat cinstea cuvenită, iar omenirea conștientă o cinstește ca Născătoare de Dumnezeu, de două mii de ani. În „Legea veche”, porunca lui Dumnezeu cere: „cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”, și face din respectarea acestei porunci, binecuvântarea de „a trăi ani mulți și fericiți pe pământ”. Mămica era o femeie mică de statură, subțire la trup, chiar slabă. Era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
virtuțile sale, i-a dat cinstea cuvenită, iar omenirea conștientă o cinstește ca Născătoare de Dumnezeu, de două mii de ani. În „Legea veche”, porunca lui Dumnezeu cere: „cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”, și face din respectarea acestei porunci, binecuvântarea de „a trăi ani mulți și fericiți pe pământ”. Mămica era o femeie mică de statură, subțire la trup, chiar slabă. Era însă energică și foarte puternică. Avea ochii mari, negri, fața ovală, nasul drept, fin. Fruntea ei arăta
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
bocancilor, și am profitat de timpul afectat pentru „văcsuitul bocancilor”și am mers la WC. Elevul sergent care ne supraveghea cum ne lustruim bocancii a observat că am intrat în weceu. A venit după mine, și m-a pedepsit cu porunca „culcat”. Eu m-am uita în jur. Peste tot erau fecale, pentru că weceul era înfundat, să văd un loc unde să execut comanda. El a țipat la mine: „Ce, nu-ți convine”?. „Culcat, că altfel de duc la Curtea Marțială
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
se învoiau. După multă muncă de lămurire, după multe prelucrări cu activiștii de partid, insuccesul a fost trecut pe capul subsemnatului. „Popa este vinovat. Popa îi învață să nu accepte colectivizarea”. Am fost chemat la primărie și prelucrat cu amenințări. Porunca finală a fost să-i conving pe oameni în biserică, la slujbă, să se înscrie în colectivă. În Duminica respectivă trebuia să-i conving pe oameni să se înscrie, altfel viața mea era în pericol.. . .Le-am vorbit oamenilor despre
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că soarta noastră spânzura de doi domni revizori: Neculai Balș, ismailean de origine, uns de către prefect (ștefan Constantinov), țărănist, iar celălalt, Ion Moldoveanu, revizor școlar inamovabil, că de aia și fusese inamovat de la Dej, ajunsese la la Ismail din porunca fostul socru, senatorul Gheorghe Manu. Dar cum să dai o singură semnătură cu două mâini diferite? și uite așa a trecut octombrie, noiembrie și, în sfârșit s-au limpezit apele. Neculai Balș a rămas șef de cancelarie iar Ion Moldoveanu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
esteĂDar poate că obțineți o dispensă de la M. S. Regele. și timpul s-a mișcat după rostul său iar după ce bunicul a plecat în marea călătorie i-a urmat la parohie unchiul Tache, Dumitru Istrati, care moștenise între altele și porunca de a fi, atât cât s-o putea, și îngerul păzitor al micuței proaspete învățătoare Stela. Încotro? Dascăli, fete, femei școala era pe din două: localul vechi și cel nou. M-am prezentat directorului Iancu Cimpoieșu, de loc din Vutcanii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cadrilat, cămașă cu revere late peste reverele hainei, capul descoperit, pantalon bufant strâns sub genunchi, ciorapi lungi iar în picioare sandale romane. Energic și foarte, foarte nervos. Dar fără ranchiună. A trebuit să plece la Tighina fiindcă n-a răspuns poruncilor politice ale prefectului de atunci, ștefan Constantinov. Acum stă la hodină pe Dealul Florilor, la Dej. La șir, după Cezar Stratula a urmat Traian Constantinescu, apoi Nicolae Stoicev - țărănist, Amelin - liberal ... Dintre subrevizorii de cancelarie, D.N.Cherciu a rămas de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
internaționale au fost respectate pe vremea lui Ceaușescu?). Stimați domni, îmi vine să plâng de emoție și totodată să-mi pun cenușă în cap. De ce ați omis din "Codexurile" sacrosante, încălcate de Alin Săvescu, Tablele lui Moise cu cele 10 porunci, versetele lui Mahomed din Coran, Pravila lui Vasile Lupu, Codul lui Napoleon...? Vreau să vă întreb respectuos, dacă eu am încălcat, cum mă acuzați eronat, dreptul la viața privată al unui ambasador, unui ziarist și unor agenți de turism, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
dată avea un motiv mai puternic decât oricând de a rămâne credincios convingerilor sale, mai ales că la 11 aprilie, când armatele țarului Încălcaseră Moldova, generalisimul lor, Marele Duce Nicolae, dăduse acel manifest către locuitorii țării În care zicea: „Din porunca M.S. Împăratul tuturor Rușilor armata intră azi În țara voastră, care nu pentru Întâiași dată a Întâmpinat cu bucurie oștirile rusești...Nădăjduiesc să găsesc la voi aceeași sufletească primire care au arătat-o și străbunii voștri oștirilor noastre ... Vă invit
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a divinului scriitor de mulți ani, de când era afișată ca lozincă politică, în gara Dorohoi, în epoca stalinistă. Era scrisă foarte mare, cu litere albe, vopsite citeț pe o pânză de sac, vopsită și ea cu ulei roșu. Era o poruncă și totodată un sfat atractiv. În gara Dorohoi treceau pe atunci doar două trenuri care se întâlneau, concomitent, la miezul nopții, așa că toți călătorii aveau foarte mult timp la dispoziție să mediteze la importanța de a te îmbrăca frumos. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de execuții publice la adresa femeilor care îndrăznesc să calce teritoriul masculin. Atunci când greșesc, ele devin greșitele greșiților, când păcătuiesc, devin păcătoasele păcătoșilor. Aduc pe lume căderea din Paradis. Nu sunt doar vinovate, ci sunt întruchiparea Vinei: Eva, cea stricătoare de poruncă. Pandora, cea care a răspândit relele în lume. Sau, cum se spunea în buna tradiție medievală, femeile sunt: „Rău magnific, plăcere funestă, veninoasă și înșelătoare... a dus pe lume păcatul, nenorocirea și moartea”, căci „bărbatul a căutat un vinovat pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
învăța că autointeresul este legitim ca și faptul de a ne bucura de viață, iar dacă nu o facem pe seama suferinței altora, devine o datorie morală să ne comportăm astfel. Doar aparent aceasta contrazice bunul-simț al creștinului, fiindcă în realitate poruncile creștine nu ne conduc spre renunțare necondiționată la sine. A doua poruncă - „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” - ne spune că prima noastră datorie este să ne iubim, să ne respectăm și să ne prețuim și pe noi înșine
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de viață, iar dacă nu o facem pe seama suferinței altora, devine o datorie morală să ne comportăm astfel. Doar aparent aceasta contrazice bunul-simț al creștinului, fiindcă în realitate poruncile creștine nu ne conduc spre renunțare necondiționată la sine. A doua poruncă - „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” - ne spune că prima noastră datorie este să ne iubim, să ne respectăm și să ne prețuim și pe noi înșine - altfel nu știm să-i iubim, să-i respectăm și să-i
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
asupra bugetului public, oamenii încep să creadă îndreptățit că statul nu le mai aparține. Mai speră o vreme, sub lozinca generică, aderesată guvernanților: „Dați-ne statul înapoi!”, dar apoi tind să se revolte în moduri imprevizibile și adesea anarhiste. Prima poruncă a eticii în politică este: Nu te folosi de cetățeni ca de simple mijloace pentru interesele tale și ale grupului tău! Iar cea de-a doua poruncă, derivată din prima este: Să nu faci promisiuni mincinoase! Promisiunea mincinoasă nu este
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dar apoi tind să se revolte în moduri imprevizibile și adesea anarhiste. Prima poruncă a eticii în politică este: Nu te folosi de cetățeni ca de simple mijloace pentru interesele tale și ale grupului tău! Iar cea de-a doua poruncă, derivată din prima este: Să nu faci promisiuni mincinoase! Promisiunea mincinoasă nu este tot una cu „minciuna albă”, cea flatantă, diplomatică de tipul „cetățenii minunați ai acestei țări merită tot ce e mai bun!” sau „viața mea aparține poporului român
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
viața sa, a stat mult la îndoială până să se hotărască. Îi cădea greu să se despartă deodată de familie și să se dedice cu totul celor sfinte...știu cu câtă evlavie și resemnare a pornit pe drumul pe care porunca dumnezeiască i-l indicase”. Cu un regret oarecare pentru că părăsește colectivul redacției de la „Candela”, dar în același timp cu bucurie că bunul său prieten este chemat la această slujire, Romulus Cândea afirma: „abia a început să reapară revista „Candela” și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
care copiii le ascultau încântați datorită bogăției anecdotice și pentru formulările simple, bogate de aluzii în dialectul venețian. A fost și un scriitor strălucit. A scris câteva cărți: o biografie sfântului Luigi Gonzaga, un volum de cateheză, câteva volumașe despre Porunci și unul despre Maica Domnului. Dar lucrul care l-a caracterizat a fost redactarea periodicului L'Amico, fondat în 1929 și ieșit ca prim număr în 1930. Don Calabria pregătea editorialul, însă la toate celelalte se gândea don Adami. În
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]