KorAP: Find »[drukola/base=povară & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...275 276 277 ...300 >

7,476 matches

Corola-website/Law/267078_a_268407

bărbații din rural decât la cei din urban. Până la 6% din copiii de 15-18 ani declară că au consumat alcool în ultima lună. Expunerea la alcool debutează precoce (47% la băieții de 15 ani).* 22) Este foarte dificil de cuantificat povara globală societală prin cheltuieli directe și indirecte asociată consumului excesiv de alcool. Datele disponibile privind sectorul de sănătate - numărul externărilor atribuibile alcoolului (peste 70 mii/an), durata totală și medie de spitalizare, etc. - indică o problemă importantă de sănătate.*23) Dat

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
OECD, Health at a Glance Europe 2010 *23) Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, Studiu privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România, 2012. Inactivitatea fizică este asociată cu a 4-a cea mai mare povară a bolii la femeile românce - exprimat în DALY- dar în valori absolute bărbații sunt de fapt mai afectați de inactivitatea fizică decât femeile (Tabel 5). Circa 1/10 elevi nu participă la orele de educație fizică din școală și doar

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
sephar.ro/; Dorobanțu M et co., Profyle of the Romanian Hypertensive Patient, Data from SEPHAR II Study, ROM. J. INTERN. MED., 2012, 50, 4, 285-296 ────────── Domenii de sănătate prioritare România are un profil de sănătate specific țărilor dezvoltate în sensul poverii relativ mari prin boli cronice, dar profilul epidemiologic al bolilor cronice este mai defavorabil decât în UE27. Dat fiind povara mai mare în România prin anumite boli transmisibile (ex. TBC, hepatită virală B și C, prevalența moștenită a HIV/SIDA

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
MED., 2012, 50, 4, 285-296 ────────── Domenii de sănătate prioritare România are un profil de sănătate specific țărilor dezvoltate în sensul poverii relativ mari prin boli cronice, dar profilul epidemiologic al bolilor cronice este mai defavorabil decât în UE27. Dat fiind povara mai mare în România prin anumite boli transmisibile (ex. TBC, hepatită virală B și C, prevalența moștenită a HIV/SIDA) se poate vorbi de fapt despre o dublă povară a bolii în populația națională.*29) *29) Bygbjerg IC, Double burden

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
al bolilor cronice este mai defavorabil decât în UE27. Dat fiind povara mai mare în România prin anumite boli transmisibile (ex. TBC, hepatită virală B și C, prevalența moștenită a HIV/SIDA) se poate vorbi de fapt despre o dublă povară a bolii în populația națională.*29) *29) Bygbjerg IC, Double burden of noncommunicable and infectious diseases in developing countries.Science. 2012 Sep 21;337(6101):1499-501 a. Sănătatea femeii și copilului. Problemele de sănătate survenite la mamă și copil se

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
spitalizări frecvente pentru patologiile din acest grup (11,7% din totalul externărilor în 2012). Din categoria bolilor endocrine sunt de menționat ca prioritate de sănătate publică tulburările prin deficit de iod, mai ales în anumite regiuni endemice; notabilă este și povara relativ mare a bolii prin osteoporoză. Trauma. Chiar dacă în sine nu este o boală, trauma constituie una din cauzele majore de decese prematur prevenibil, mai ales la vârstele active. În plus, se asociază cu apariția invalidității și a handicapului în

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
grad crescut de vulnerabilitate pentru copii reîntorși în țară după un timp, cu vaccinare incompletă (ex. BCG, vaccin antihepatită B). Tuberculoza. Din anul 2002, incidența tuberculozei a scăzut constant până la 68,2 cazuri noi %000 persoane în 2011 [INS], dar povara prin TBC este încă foarte mare în România. Incidența TBC în România este cea mare din UE27, atât pentru cazurile noi cât și pentru recurențe.*50), *51) La nivelul anului 2010, România contribuia cu 29% din totalul cazurilor prevalente de

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
în 2009 și 85,7% în 2011) și scăderea ratei abandonurilor cu 44,3% (de la 7% în 2002 la 3,9% în 2011). O provocare importantă pentru sectorul de sănătate românesc este legată de ponderea destul mare a recidivelor și povara prin formele multi-rezistente la tratament - TB MDR, 3% din cazurile noi și 11% din cele prevalente - și extrem de rezistente (TB XDR, cca. 10-12% din cazurile multi-rezistente).* 52) Aceste valori plasează România între cele 18 țări prioritare pentru OMS, dar și

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
în Europa în 2011 și respectiv 2010, chiar dacă în intervalul 2000-2010 incidența hepatitei infecțioase a scăzut substanțial*53), ajungând la 1/5 din incidența din anul 2000 pentru HVB și la 1/4 din valoarea inițială pentru HVC.* 54) Însă, povara infecției hepatitice trece dincolo de cazurile incidente de boală clinic manifestă care ajung în atenția serviciilor de sănătate. Extrem de importantă este prevalența 'ascunsă' a infecției virale în populație de care depinde de fapt riscul de infectare și îmbolnăvire al celor sănătoși

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
al celor sănătoși. Studiile de prevalență disponibile arată că România este o țară cu risc înalt pentru infecția HVB și HVC (a doua cea mai mare prevalență din UE pentru pentru HVB și cea mai mare prevalentă pentru HVC).* 55) Povara acută a bolii în populație este însă amplificată de patologia secundară cronică severă (ciroză și cancer hepatic). *53) De la 12%000 la 2,4%000 pentru HVB și de la 7,6 la 2,4%000 pentru hepatita HVC *54) ECDC

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
vârstnici indică o înrăutățire a stării de sănătate mintală pe plan național, cel puțin la aceste grupele de vârstă vulnerabile. În cazul patologiilor psihiatrice, durata lor mare de evoluție clinică, capacitatea invalidantă marcată și posibilitățile limitate de recuperare determină o povară mare a bolii: mai mult de 3 DALY/100 persoane în 2010 (Tabelele 3 și 4). Prin natura lor, subiecții cu probleme de sănătate mintală constituie un grup vulnerabil, uneori stigmatizat și deseori insuficient integrat în societate. Interesul pentru domeniul

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
specializate și indisponibile pe plan național - în centre de referință specializate, de sprijinul unei palete largi de practicieni din sănătate, dar și de integrarea serviciilor medicale cu cele sociale și educaționale și de sprijin al familiei. La nivel de individ, povara bolii este mai importantă la categoriile vulnerabile, costurile uneori foarte mari de îngrijire și tratament specific - atunci când este disponibil - îi afectează disproporționat pe cei din categoriile defavorizate economico-social, mai ales pe copii.*62) *61) Ministry of Public Health (MSP) and

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
de servicii în raport cu nevoile și așteptările beneficiarilor legate de disponibilitate, dimensiunea interpersonală, etc. (lipsa timpului, teamă, neîncredere , s.a). Persistența plăților informale este un alt aspect care afectează percepția sistemului de sănătate de către beneficiari și opinia publică nu numai datorită poverii financiare pe care o plasează asupra utilizatorilor de servicii cât în primul rând pentru că reflectă o lipsă de considerație pentru drepturile pacientului, dar și libertatea furnizorilor de a decide arbitrar nivelul de calitate al serviciilor pe care îl oferă pacientului

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
GENERALE. ARII STRATEGICE PRIORITARE ARIA STRATEGICA DE INTERVENȚIE 1: Reducerea morbidității și mortalității prin boli transmisibile, a │ │ impactului lor la nivel de individ și societate │ │ OG 3. Diminuarea ritmului de creștere a morbidității și mortalității prin│ │ boli netransmisibile și reducerea poverii lor în populație prin programe │ │ naționale, regionale și locale de sănătate cu caracter preventiv ARIA STRATEGICĂ DE INTERVENȚIE 2: Asigurarea unui acces echitabil a tuturor cetățenilor, în special a│ │ grupurilor vulnerabile, la servicii de săn��tate de calitate și │ │ cost-eficace

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
Un sistem de sănătate inclusiv, sustenabil și predictibil prin │ │ implementare de politici și programe transversale prioritare │ │ OG 6. Eficientizarea sistemului de sănătate prin soluții e-sănătate │ │ OG 7. "SĂNĂTATE PUBLICĂ" Evoluția morbidității și mortalității din ultimele două decade, marcată de povara în creștere a bolilor cronice, în paralel cu evoluțiile survenite în sistemul de îngrijiri de sănătate și în societate în general, impun cu necesitate o schimbare de paradigmă în favoarea creșterii rolului prevenirii, depistării și intervenției cât mai precoce în bolile

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
grupurilor vulnerabile și dezavantajate; creșterea acceptanței populației în privința imunizării anti-HPV OS 2.3. Reducerea morbidității și mortalității prin TB și menținerea unor rate adecvate de depistare și de succes terapeutic Tuberculoza constituie o problema majoră de sănătate publică dat fiind povara mare a bolii, inclusiv prin formele severe (TB MDR/XDR). Conform direcțiilor trasate de "Strategia Stop TB" a OMS, Planul Național Strategic de Control al Tuberculozie 2014-2020 , aflat în curs de elaborare, vizează eradicarea bolii în România la orizontul anului

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
de medicină transfuzională ● e-formarea/formarea la distanță a medicilor de familie privind monitorizarea donatorilor de sânge și a medicilor prescriptori privind legislația în vigoare OG 3. Diminuarea ritmului de creștere a morbidității și mortalității prin boli netransmisibile și reducerea poverii lor în populație prin programe naționale, regionale și locale de sănătate cu caracter preventiv OS 3.1. Creșterea eficacității și rolului promovării sănătății în reducerea poverii bolii în populație în domeniile prioritare Dincolo de definiția clasică conform căreia promovarea sănătății este

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
3. Diminuarea ritmului de creștere a morbidității și mortalității prin boli netransmisibile și reducerea poverii lor în populație prin programe naționale, regionale și locale de sănătate cu caracter preventiv OS 3.1. Creșterea eficacității și rolului promovării sănătății în reducerea poverii bolii în populație în domeniile prioritare Dincolo de definiția clasică conform căreia promovarea sănătății este procesul prin care indivizii sunt ajutați să-și crească gradul de control asupra propriei sănătăți - pentru a și-o menține sau îmbunătăți - este vorba nu doar

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
de a cultiva sănătatea individului și comunității prin facilitarea conștientizării, motivării și construirii abilităților necesare care permit adoptarea, schimbarea și menținerea unui stil de viață, a unor practici favorabile conservării sau recuperării sănătății. Domeniul promovării sănătății nu servește exclusiv reducerii poverii prin boli cronice asupra individului și societății, fiind esențial pentru atingerea OG1 și OG2 simultan, dar a fost inclus sub acest obiectiv tocmai pentru a sublinia potențialul său superior de a contribui la reducerea morbidității și mortalității precoce, evitabile prin

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
reprofesionalizarea personalului implicat la nivel central, regional sau local, mai ales în contextul regionalizării b. Creșterea gradului de informare, conștientizare și responsabilizare a populației printr-un număr de intervenții IEC/CSC strategic alese, adaptatei vârstei și nevoilor beneficiarilor pentru reducerea poverii evitabile a bolilor prioritare (de exemplu, promovarea vaccinărilor cu potențial de prevenire a bolilor cronice, promovarea comportamentelor sănătoase/prevenție primară pentru boli netransmisibile majore, promovarea sănătății orale integrat cu bolile cronice), cu accent pe grupurile vulnerabile și vârstele tinere; creșterea

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
identifica riscurile de boli cronice netransmisibile, de a răspunde nevoilor de informare și consiliere a indivizilor, mai ales a persoanelor cu risc crescut, a celor dezavantajați cu formarea furnizorilor de servicii inclusiv prin soluții e-formare. OS 3.2. Reducerea poverii cancerului în populație prin depistarea în faze incipiente de boală și reducerea pe termen mediu-lung a mortalității specifice prin intervenții de screening organizat Inițierea în 2011 a programului național de depistare precoce a cancerului de col uterin a constituit o

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
economică, educațională, culturală și birocrația medicală sunt factori ce afectează îndeplinirea cu succes a rolului de filtru ("gatekeeper") al medicinei de familie. Rezultatul absenței unei culturi a prevenției la nivel de individ dar și de furnizor de servicii implică o povară mare a bolii în rândul populației și împovărarea nivelului terțiar de servicii ca urmare a unui traseu neadecvat al pacientului în cadrul sistemului de sănătate. Reforma structurală în organizarea, finan��area și furnizarea serviciilor de sănătate este cu atât mai justificată

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
centrale și regionale de sănătate în domeniul medicinei școlare ● stabilirea de mecanisme de evaluare a performanței furnizorilor de medicină școlară O.S. 4.3. Consolidarea serviciilor ambulatorii de specialitate pentru creșterea ponderii afecțiunilor rezolvate în ambulatorul de specialitate și reducerea poverii prin spitalizarea continuă Raționalizarea capacității spitalelor a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin implementarea Planului național 2011-2013 de reducere a paturilor din spitalele publice și private în contract cu FNUASS. Astfel, au fost reduse un număr substanțial de paturi (de la

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
4.6. Creșterea accesului la servicii de calitate de reabilitare, paliație și de îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și profilului epidemiologic al morbidității Sectorul de sănătate trebuie să înceapă să se pregătească pentru amplificarea poverii bolilor cronice pe măsura îmbătrânirii populației ajustându-și progresiv capacitatea, inclusiv pregătindu-se să răspundă nevoilor. Dincolo de închiderea spitalelor, raționalizarea capacității spitalicești înseamnă identificarea și asigurarea de servicii de îngrijire complete și complementare, acute, de reabilitare și recuperare, pentru afecțiuni

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]
precum și comunicarea riscului către factorii interesați. Activitatea de monitorizare/supraveghere a stării de sănătate și a determinanților principali - socio-economici, comportamentali individuali, de mediu sau legați de accesul la și calitatea la serviciilor - este esențială pentru cât mai bună cunoaștere a poverii bolilor cronice în populație și fundamentarea politicilor naționale, regionale și locale de profil pe evidențe și dovezi. Aceasta activitate este în sarcina Ministerului Sănătății, a Institutului Național de Sănătate Publică/Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, a

STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/267078_a_268407]