7,051 matches
-
amanetate de tânărul Petre Zlătescu cu trei ani mai devreme, într-unul dintre cele mai grele momente ale vieții sale... IV.3. Un aspirant la studenție: Victor Eminescu în anticamera Facultății de Drept Pe 30 decembrie 1903 / 12 ianuarie 1904 profesoară Mathilda Ilian din Brăila, ce locuia pe Bulevardul Carol, la nr. 174, pensionara, văduva, singura întreținătoare a unui tânăr de 17-18 ani, plecat la studii în Belgia, îi scria Ministrului plenipotențiar al României de la Bruxelles, la acea vreme, Eugen Mavrodi
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Strategia locutorului este asociată multiplelor roluri pe care și le poate asuma instanța locutorială într-o situație de comunicare interpersonală; vezi, de exemplu, rolul de mamă, rolul de soție, rolul de fiică, rolul de prietenă, rolul de colegă, rolul de profesoară etc. toate asumate, contextual, de același locutor feminin. Implicit, strategiile locutoriale vor fi adaptate rolurilor asumate: mama va fi protectoare/directivă față de fiu/fiică, soția partenera soțului, prietena confesoare, colega cu disponibilitate (sau nu) pentru discutarea unor probleme de ordin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
toate asumate, contextual, de același locutor feminin. Implicit, strategiile locutoriale vor fi adaptate rolurilor asumate: mama va fi protectoare/directivă față de fiu/fiică, soția partenera soțului, prietena confesoare, colega cu disponibilitate (sau nu) pentru discutarea unor probleme de ordin profesional, profesoara ilustrând o bună pregătire de specialitate, respectiv psiho-pedagogică etc.; de la un rol la altul pot varia strategiile politeții pozitive sau negative, gradul de autocontrol/autocenzură, gradul de implicare afectivă, raportul dintre rațional și afectiv etc. De asemenea, mijloacele valorificate în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Secțiunea Literară a Academiei Române aprobă raportul lui Titu Maiorescu prin care propune tipărirea culegerii lui Al. Vasiliu care apare sub titlul „Cântece, urături și bocete de-ale poporului", la București în 1909, însoțite de 43 arii notate de Sofia Teodoreanu, profesoară la Conservatorul de muzică din Iași. Despre volum scriu cuvinte de aleasă prețuire revistele: „Viața nouă",condusă de Simion Mehedinți, „Viața românească", „Sămănătorul", „Neamul românesc" a lui Nicolae Iorga, „Junimea literară" de la Cernăuți, „Ion Creangă" din Bârlad etc. In anul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
l iterar” dedicat prietenului său G. Tutoveanu: ...„La Bârlad, în august 1959. 157 Pelerinaj cu George Constandache la mormântul lui George Tutoveanu din deal. Emoția ucenicilor la cripta învățătorului lor. Lespedea funerară pusă din grija celei de‐a doua soții: profesoara Eugenia Tutoveanu. Medalionul unei figuri de om bătrân, în locul imaginii de pură tinereță ce t rebuia să rămână. Versurile bine alese evocă dragostea poetului p entru pământul Moldovei în care s‐ a regăsit în viață și în moarte!” * Deasupra tuturor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
24 august 1914; „Prin cămin spre civilizație”, cu un „îndreptar de economie casnică” referitoare la amenajarea locuinței, încălzitul, luminatul, despre îmbrăcăminte, alimente, gospodărirea rurală”, la a treia ediție de Maria Int. colonel Dobrescu, diplomată a școlii de menaj din Priburg, profesoară și inspectoare școlară. Într‐un număr din România Mare - scos de bârlădeni la București - G.G. Ursu spune că în „Cronica unui colț de ța ră” se evocă participarea elevului Alexandru Vlahuță de la Liceul Codreanu, când stătea în Cotul Negru la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
roșu publică poeziile „Vouă, celor tine ri” și „Strămoșii” de G. Tutoveanu, iar în chenar negru „G. Tutoveanu” de Constantin Ciopraga, un documentar preluat din Iașul Literar nr. 9/1957. La 22 februarie 1958 în Steagul roșu este publicată fotografia profesoarei Eugenia Tutoveanu, candidată în alegerile pentru Sfatul popular orășenesc Bârla d. După un an - doi, o încercare de comemorare a poetului G. Tutoveanu este amânată pentru că persoana avea ... poezie semănătoristă. La mormântul lui G. Tutoveanu de la Cimitirul Eternitatea din Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
clasa a VII-a, care a obținut locul I la faza județeană și locul II la faza națională a concursului. “Mesajul meu antidrog” (Profesor coordonator Buciumaș Violeta) etc. În același număr (3/2007) Maria Gunea, bibliotecară, își intitulează reportajul închinat profesoarei Grecu Ioana, cu ocazia pensionării, “Un copac cu flori”, din care se desprind mesaje de mulțumire și recunoștință de la foștii elevi, crescuți, educați și redați societății ca s-o slujească. Profesoarei de biologie Grecu Ioana îi trimite vorbe frumoase fosta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
3/2007) Maria Gunea, bibliotecară, își intitulează reportajul închinat profesoarei Grecu Ioana, cu ocazia pensionării, “Un copac cu flori”, din care se desprind mesaje de mulțumire și recunoștință de la foștii elevi, crescuți, educați și redați societății ca s-o slujească. Profesoarei de biologie Grecu Ioana îi trimite vorbe frumoase fosta elevă Cătălina Ciulei, ea însăși astăzi profesoară de biologie; fosta în Italia, care dornică să-i oprească timpul în loc, spune: “Stai oră! Miracol în timp Oprește-ți rotirea o clipă Dă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
copac cu flori”, din care se desprind mesaje de mulțumire și recunoștință de la foștii elevi, crescuți, educați și redați societății ca s-o slujească. Profesoarei de biologie Grecu Ioana îi trimite vorbe frumoase fosta elevă Cătălina Ciulei, ea însăși astăzi profesoară de biologie; fosta în Italia, care dornică să-i oprească timpul în loc, spune: “Stai oră! Miracol în timp Oprește-ți rotirea o clipă Dă mi visul eternului schimb Cât fumul prelins pe-o aripă.” În cadrul proiectului “ Prin noi pentru ambientul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
priceperea lor, ar putea adăuga valențe superioare publicației: Aurelia Cosma, Gelu Bichineț, Rodica Pop, Giorgeta Giosu, Costin Clit, Theodor Codreanu, Lina Codreanu, Viorel Vatamaniuc, Puiu Donose, C. Arvinte. * Dan Răvaru, redactor șef, Culiță Gavriliță - secretar de elevă Doina Buciumaș, astăzi profesoară de franceză la Padova, 393 Păstorul Tutovei Păstorul Tutovei , revista Asociației preoților din județul Tutova, apare lunar, cu deosebire în lunile de vacanță iulie și august, sub auspiciile unui comitet de conducere alcătuit din: președinte - protoiereu Grigore A. Dimitriu, vicepreședinte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
certifice acest lucru. Cum domeniul american al afacerilor este cunoscut pentru nerăbdarea sa și dorința de a găsi o „soluție rapidă”, existența unei modalități de a măsura micile îmbunătățiri este foarte importantă. Cu ani în urmă am lucrat cu o profesoară care mi-a cerut ajutorul în cazul unui elev ce a țipat la ea aparent fără nici un motiv. Mi-a spus că l-a dus la psihologul școlii, care a stabilit că elevul „simte nevoia de a țipa”. Profesoara mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
o profesoară care mi-a cerut ajutorul în cazul unui elev ce a țipat la ea aparent fără nici un motiv. Mi-a spus că l-a dus la psihologul școlii, care a stabilit că elevul „simte nevoia de a țipa”. Profesoara mi-a mai spus că elevul o scotea din minți deoarece nu știa niciodată când va începe să țipe. „Cât de des țipă?”, am întrebat-o. „Tot timpul”, mi-a răspuns. Știind că acesta nu putea țipa tot timpul, i-
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
care ea l-a aplicat cu succes. Să spunem că a obținut rezultatele următoare: Interval de timp Număr de țipete pe zi Baseline 52 Luni 49 Marți 47 Miercuri 46 Joi 41 Vineri 39 În cazul în care fi în locul profesoarei și v-aș întreba dacă starea elevului s-a îmbunătățit, ce ați răspunde? Profesoara a spus că starea sa s-a îmbunătățit. Într-adevăr, țipa mai puțin în fiecare zi. „Credeți că ar trebui să continuăm încă o săptămână?”, am
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Interval de timp Număr de țipete pe zi Baseline 52 Luni 49 Marți 47 Miercuri 46 Joi 41 Vineri 39 În cazul în care fi în locul profesoarei și v-aș întreba dacă starea elevului s-a îmbunătățit, ce ați răspunde? Profesoara a spus că starea sa s-a îmbunătățit. Într-adevăr, țipa mai puțin în fiecare zi. „Credeți că ar trebui să continuăm încă o săptămână?”, am întrebat. „Da, bineînțeles”, a răspuns. Să presupunem că i-am spus acestei profesoare să
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
răspunde? Profesoara a spus că starea sa s-a îmbunătățit. Într-adevăr, țipa mai puțin în fiecare zi. „Credeți că ar trebui să continuăm încă o săptămână?”, am întrebat. „Da, bineînțeles”, a răspuns. Să presupunem că i-am spus acestei profesoare să procedeze la fel, dar nu i-am spus să numere țipetele în fiecare zi. Ce credeți că mi-ar fi spus în săptămâna următoare? Sunt sigur că mi-ar fi spus că nu s-a înregistrat nici o îmbunătățire, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
neobservată. Dar 39 de țipete pe zi înseamnă totuși foarte mult. În cazul că sunteți curios, intervenția a constat în așezarea unui cronometru pe banca elevului. Pentru fiecare zece minute în care nu țipa, urma să petreacă un minut cu profesoara la sfârșitul orelor, o întărire pozitivă pentru acest elev. Acest lucru i-a permis profesoarei să-i ofere un minimum de motivare la fiecare zece minute și, totodată, să constate progresele. Un sistem de evaluare adecvat va oferi posibilități de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
curios, intervenția a constat în așezarea unui cronometru pe banca elevului. Pentru fiecare zece minute în care nu țipa, urma să petreacă un minut cu profesoara la sfârșitul orelor, o întărire pozitivă pentru acest elev. Acest lucru i-a permis profesoarei să-i ofere un minimum de motivare la fiecare zece minute și, totodată, să constate progresele. Un sistem de evaluare adecvat va oferi posibilități de motivare atât pentru cel care face măsurarea, cât și pentru cel măsurat. Apropo, la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
minute și, totodată, să constate progresele. Un sistem de evaluare adecvat va oferi posibilități de motivare atât pentru cel care face măsurarea, cât și pentru cel măsurat. Apropo, la sfârșitul zilei de vineri, în prima săptămână, elevul a venit la profesoară și a întrebat-o: „Pot ca săptămâna viitoare să încerc să rezist 20 de minute fără să țip?”. Până la sfârșitul celei de-a doua săptămâni, a încetat cu totul să mai țipe. Sunt convins că nu trebuie să vă spun
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ocupanții să se accidenteze grav", deci adecvarea mesajului este asigurată (presupoziția asociată lui dar, AB este satisfăcută pragmatic fără nici un calcul inferențial, iar aserțiunea, A∩B, o contrazice, conform tiparului logico-semantic al conectorului). În schimb, în (1) A fost profesoară, dar a devenit una din cele mai de succes femei din România (Mihai Tatulici, emisiunea "10 pentru România", Realitatea TV, 18.XI.2007) rămâne în sarcina alocutorului un calcul inferențial de tipul: "A fi profesor înseamnă a te dedica unei
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
extrem, împănată cu glume de calitate îndoielnică, întovărășite de un zâmbet glacială Ca și cum aceste glume și trivialități ar fi fost singura lui supapă de siguranță în fața tensiunii cauzate de o dedicare ideilor abstracte care îl consuma pe deplin.“ Fania Pascal, profesoara lui de rusă câțiva ani mai târziu, își amintește: „În expresia lui era ceva sever, ceva care respingea, îndreptată nu numai împotriva altora, ci și împotriva lui însușiă «Trufie satanică» am numit eu acel ceva, exagerând ca de obicei. El
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cât să ne ajute să câștigăm pacea și liniștea sufletească. Prietenului său Drury îi va spune: „Sunt convins că îți vei găsi în cele din urmă drumul spre Dumnezeu dacă vei încerca să-i ajuți pe alți oameni.“31 Iar profesoarei lui de rusă de la Cambridge, care tocmai fusese aleasă într-un comitet, i-a declarat că pentru ea activitatea politică ar fi lucrul cel mai dăunător: „Ceea ce trebuie să faceți este să fiți bună la inimă cu alții. Altceva nimic
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
secția română-germană (1933-1937), apoi Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” (1938) și Școala de Paleografie de la Arhivele Statului (1937-1938). Încadrată la Biblioteca Academiei Române, unde lucrează până în 1975, a fost, succesiv, bibliograf, șef de serviciu, cercetător științiific. Paralel, funcționează un timp ca profesoară la Școala Normală de Fete, la Liceul „Gheorghe Lazăr”, la Gimnaziul „Costeasca” (1945-1948). Colaborează la „Deutsche Bücherei” (Leipzig), „Verlagsbuchhandlung” (Düsseldorf), la „Contemporanul”, „Almanah literar”, „Studii și cercetări de bibliologie”, „Revista bibliotecilor”, „Studia et Acta Musei «Nicolae Bălcescu»”, „Almanahul Societății România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289097_a_290426]
-
din București (1953-1955). Își continua studiile la Facultatea de Pedagogie-Filologie a Institutului Pedagogic din Capitală, absolvita în 1959. După scurte perioade că muncitoare la Fabrica de Confecții (1951-1952) și pedagoga în cadrul Grupului Școlar Profesional și Tehnic din București (1954-1955), ca profesoară la Foleștii de Sus, județul Vâlcea, si Copaciu, județul Gorj (1959-1960), devine asistență și ulterior lector de literatură la Facultatea de Ziaristica a Academiei de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. Concomitent, preda în licee bucureștene - Liceul Industrial de Construcții de Mașini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
BALACI, Anca (14.II.1932, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Paraipan) și a lui Minodor Udișteanu, avocat. B. a absolvit Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, a Universității din București (1954). A fost profesoară la Academia Militară (1954-1957), redactor și șef de secție la Editura Științifică (1954-1969), asistentă la Catedra de filologie clasică a Universității din București (1965-1967). Este membră a Academiei Internaționale de Propagandă Culturală de la Roma. A debutat în 1961 ca traducătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]