7,490 matches
-
și a componentei de relații internaționale în domeniul protecției civile. Pentru ducerea la îndeplinire a tuturor cerințelor societății, DSU împreună cu structurile aflate în coordonare/coordonare operațională au realizat acțiuni convergente în îndeplinirea scopului de prevenire și reacție imediată, asigurând creșterea rezilienței și pregătirii pentru a face față dezastrelor și altor situații de risc. În plan legislativ aceste activități s-au concretizat prin elaborarea, pentru fiecare dintre tipurile de risc*5 considerate a avea un impact major asupra comunităților, mediului și populației, a
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
2.1. Dezvoltarea instrumentelor și mecanismelor de conștientizare a riscurilor și consolidarea unei "culturi a siguranței" în rândul populației. Activități/acțiuni: ● Continuarea demersurilor împreună cu instituțiile competente, pentru includerea în programele școlare a sesiunilor de pregătire pentru situații de urgență; ● Continuarea consolidării rezilienței comunităților la dezastre și creșterea cooperării și asistenței reciproce, astfel încât, pe termen lung, să se dezvolte o cultură a prevenirii riscurilor în rândul populației; ● Asigurarea unei comunicări publice coerente și transparente referitoare la conștientizarea riscurilor la nivel național; ● Consolidarea
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
fi implementate în perioada de aplicare a strategiei, rezultatele previzionate converg către consolidarea rezistenței la dezastrele actuale și viitoare la nivel național și, implicit, la nivel internațional. Abordările cuprinzătoare și integrate ale managementului riscului de dezastre sunt esențiale pentru consolidarea rezilienței. Astfel, prin obiectivele asumate se va reuși: ● O înțelegere și o mai bună gestionare a riscurilor fapt ce va conduce la o abordare unitară pe toate palierele stat, societate civilă, sector privat. ● O societate mai pregătită în a face față
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
ne limita, programele avute în vedere în acest cadru sunt: ● Programul Operațional Dezvoltare Durabila Prioritate: P3. Prioritatea 3 Promovarea adaptării la schimbările climatice și managementul riscurilor . Obiectiv specific: RSO2.4. Promovarea adaptării la schimbările climatice și prevenirea riscurilor de dezastre și reziliență, pe baza unor abordări ecosistemice; Acțiunea 3.2 Îmbunătățirea sistemului de răspuns la risc; ● Programul Sănătate; ● Programul Național de Redresare și Reziliență - Componenta Sănătate, Valul renovării; ● Programele de Cooperare Teritorială care, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
funcționarea Uniunii Europene (2012/C 326/01); ... – Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la Strategia UE privind uniunea securității (2020/2791(RSP)); ... – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre: să acționăm împreună pentru a face față viitoarelor situații de urgență COM (2023) 61 final; ... – Recomandarea Comisiei din 8 februarie 2023 privind obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre (2023/C 56/01) ... – Tratatul Organizației Atlanticului de Nord (NATO
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
Social European și Comitetul Regiunilor - Obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre: să acționăm împreună pentru a face față viitoarelor situații de urgență COM (2023) 61 final; ... – Recomandarea Comisiei din 8 februarie 2023 privind obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre (2023/C 56/01) ... – Tratatul Organizației Atlanticului de Nord (NATO), respectiv Declarația Summit-ului NATO de la Varșovia din 8-9 iulie 2016 privind implementarea celor 7 cerințe de bază pentru reziliență; ... – Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
8 februarie 2023 privind obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre (2023/C 56/01) ... – Tratatul Organizației Atlanticului de Nord (NATO), respectiv Declarația Summit-ului NATO de la Varșovia din 8-9 iulie 2016 privind implementarea celor 7 cerințe de bază pentru reziliență; ... – Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015-2030, adoptat la a treia Conferință Mondială a ONU privind reducerea riscului de dezastre de la Sendai, Japonia, la 18 martie 2015; ... – Strategia Internațională a Națiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor (UN/ISDR
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016 privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii, cu modificările ulterioare; ... – Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările ulterioare; ... – Regulamentul (UE) 2021/836 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii, cu modificările ulterioare; ... – Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
DSD, IGSU 2024-2026 - număr de întâlniri organizate cu structurile abilitate - număr de instituții consultate Raport privind identificarea unor soluții de demersuri care să permită includerea în programele școlare a acestor tipuri de activităti Bugetul de stat Anual 2.1.2. Continuarea consolidării rezilienței comunităților la dezastre și creșterea cooperării și asistenței reciproce, astfel încât, pe termen lung, să se dezvolte o cultură a prevenirii riscurilor în rândul populației. DGPC, DGUM, IGSU 2030 - numărul de persoane participante la programele educaționale și de conștientizare - nivelul
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
Acesta a creat, pentru prima dată, triunghiul sau balanța dezvoltării durabile (figura 1.7), cele trei elemente componente fiind: Economic - maximizarea veniturilor cu condiția păstrării constante sau creșterii stocului de capital; Social - păstrarea stabilității sistemelor sociale Și culturale; Ecologic - păstrarea rezilienței Și robusteții sistemelor biologice (Munasinghe, 1993). Cele trei elemente se află într-o profundă interdependență. Fără o economie sănătoasă, Șomajul este ridicat, ceea ce determină la rândul lui o gamă largă de probleme sociale; de asemenea, fără o economie puternică, autoritățile
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
a putut fi validat în baza dovezilor empirice acumulate (Mischel, 1968; Vernon, 1964). Mai bine de două decade, disputele care au urmat au dat substanță paradoxului consistenței. Prezentarea succintă a celor patru forme de consistență ne permite să înțelegem că reziliența acestui paradox a fost prilejuită pe de o parte de tendința de creditare exclusivistă a unor modele teoretice referențiale conflictuale. Astfel, în demersurile descriptiv-explicative s-a ajuns la două poziții extreme, reprezentate de modelul clasic dispozițional (acesta accentuând în mod
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Analiza factorilor de protecție și de risc este esențială pentru clarificarea grupurilor vulnerabile și stabilirea strategiilor de intervenție. În timp ce unele variabile sunt confirmate sistematic cu rolul lor bine determinat în dinamica fenomenului, altele generează rezultate contradictorii, păstrând un rol controversat. Reziliența ca trăsătură de personalitate sau locul controlului intern sunt caracteristici asociate negativ cu simptomatologia legată de stres. Pe de altă parte, istoricul traumatic pare să sensibilizeze indivizii la victimizarea secundară. Factori profesionali și demografici precum vârsta, experiența, timpul de expunere
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
baza diferențelor existente între nivelul de stres al mai multor asistente medicale evaluate, se află factorii de personalitate și strategiile de burnout. Încercând o sistematizare a caracteristicilor de personalitate care protejează împotriva stresului, Kobasa (1979) a propus un nou concept "reziliența" sau "personalitatea rezilientă" inițiind o altă perspectivă asupra relațiilor individuale cu ceilalți, cu obiectivele sale și cu dificultățile ce pot apărea. Modelul este alcătuit din trei variabile: angajament, control și provocare. Angajamentul se referă la măsura în care o persoană
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
e lipsit de putere. Provocarea se referă la orientarea către schimbare. Credința că e normal ca viața să se schimbe și că astfel individul are ocazia să se dezvolte personal. Acești oameni caută stimuli și concep schimbarea ca fiind stimulantă. Reziliența diminuează efectele negative ale stresului prin intermediul a două mecanisme: • perceperea mai optimistă a evenimentelor; • folosirea mecanismelor de burnout specifice (Garrosa et al., 2008). Reziliența este cea care mediează o stare bună de sănătate în ciuda evenimentelor de viață stresante. Între persoanele
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
are ocazia să se dezvolte personal. Acești oameni caută stimuli și concep schimbarea ca fiind stimulantă. Reziliența diminuează efectele negative ale stresului prin intermediul a două mecanisme: • perceperea mai optimistă a evenimentelor; • folosirea mecanismelor de burnout specifice (Garrosa et al., 2008). Reziliența este cea care mediează o stare bună de sănătate în ciuda evenimentelor de viață stresante. Între persoanele care se confruntă cu stresori puternici, cele cu o personalitate rezilientă vor prezenta o probabilitate scăzută de a se îmbolnăvi fizic sau psihic comparativ
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai sănătoși dacât cei care se simt sub controlul unor forțe externe care îi lasă înstrăinați și fără putere. Vor face evaluări cognitive pozitive și optimiste ceea ce duce la alegerea de strategii de burnout adecvate și adaptate. Cercetările arată că reziliența este un bun predictor pentru starea de sănătate chiar și atunci când persoana este expusă la situații de viață stresante. În cazul asistentelor din secția de terapie intensivă, reziliența are un efect tampon împotriva burnout-ului (Lambert & Lambert, 1987). Garrosa et al
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
la alegerea de strategii de burnout adecvate și adaptate. Cercetările arată că reziliența este un bun predictor pentru starea de sănătate chiar și atunci când persoana este expusă la situații de viață stresante. În cazul asistentelor din secția de terapie intensivă, reziliența are un efect tampon împotriva burnout-ului (Lambert & Lambert, 1987). Garrosa et al. (2008) a realizat un studiu pentru a explora legătura dintre variabile sociodemografice, sursele de stres la locul de munca, burnout și personalitatea rezilientă la asistentele medicale. Eșantionul a
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
burnout ar putea obține rezultate mai bune dacă ar include măsuri pentru întărirea trăsăturilor reziliente ale personalității angajaților în loc să se focalizeze asupra scăderii surselor de stres din mediu. Alți autori sugerează alegerea studenților la Facultatea de Medicină în funcție de factorul de reziliență al personalității (Fain & Schreier, 1989). Locul controlului Rotter (1966) este autorul conceptului de loc al controlului. La baza abordării sale se află teoria învățării sociale. El concepe locul controlului ca pe un continuum de la intern la extern pe care persoana
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
opoziție statisfacția empatică devine recompensa grijii. Ea reflectă efectele pozitive pe care ajutorul dat celorlalți îl poate avea asupra specialiștilor și plăcerea pe care aceștia o pot resimți atunci când interacționează și ajută alte persoane. A fi martor la vindecarea și reziliența unora dintre clienți poate contrabalansa într-o oarecare măsură istoriile despre traumă și suferința. Literatura de specialitate susține că sentimentul de realizare și satisfacție personală obținut în urma venirii în ajutorul victimelor evenimentelor traumatice, poate contrabalansa efectele negative ale stresului traumatic
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cei aflați în nevoie. Un nivel ridicat de satisfacție a compasiunii ajută echilibrarea efectelor negative ale interacțiunii sistematice cu persoane grav bolnave și traumatizate (Stamm, 1999). Psihoterapeuții care lucrează cu supraviețuitori ai agresiunilor sexuale obțin satisfacții profesionale asistând procesul de reziliență și dezvoltare personală al clienților, observând capacitatea lor de a învinge violența și luând parte la procesul de vindecare (Schauben și Frazier, 1995). De multe ori specialiștii din urgențe nu au posibilitatea de-a asista la recuperarea pacienților pe care
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
22, 24, 50 R răspuns empatic / 30, 34, 60, 94, 118 realizare personală / 74-75, 95, 124 relație / 14, 30, 40, 42, 49, 63, 76, 79, 82, 90-91, 96, 118, 120, 123, 129, 131-135, 137, 139-141, 143, 160-161, 167, 173-175, 184 reziliență / 87-70, 90 124, 155 risc / 17, 28-29, 38-40, 45, 53, 65, 84, 89, 97-100, 103, 106, 113-115, 119-120, 124, 126, 153-156, 159, 169, 173, 181, 187, 189 S satisfacția compasiunii / 123, 153-156, 161, 163-168, 177, scheme cognitive / 41, 51, 53-54
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
București, pp. 1-4. footnote>. După alți 30 de ani (2030), probabil se va ajunge la nouă miliarde de locuitori ai Terrei. Manifestarea ca specie invazivă a omului s-a regăsit în presiunea asupra mediului, chiar dacă ecosistemele naturale au o anumită reziliență, însă nu se pot extinde cantitativ pentru a face față creșterii demografice. Efectul s-a resimțit în structura resurselor naturale pe care societatea umană și-a fundamentat creșterea demografică și, esențial, și pe seama progresului tehnic, care a făcut ca economia
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de energie - componente ale siguranței naționale. 4.5. Cultura populației Relația multimilenară om natură l-a făcut pe om să știe cum și cât să folosească din resursele naturale pentru a asigura existența lui și a urmașilor, iar natura, prin reziliența sa, a avut capacitatea de a se adapta (între anumite limite) la solicitările societății umane. Acumularea istorică de informații și cunoștințe de compatibilitate om-natură s-a constituit într-un codice, un soft transmis de la o generație la alta, care a
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
1997). La nivel cognitiv, stilul funcțional/rațional respectiv disfuncțional/irațional este un mecanism important pentru sănătate și boală (vezi David, 2006); atunci când se referă la structuri generale, el se exprimă în trăsături de personalitate de vulnerabilitate (de exemplu, pesimism) sau reziliență (de exemplu, optimism) la boală. Puține constructe aduc ceva în plus față de acestea, atunci când sunt puse într-o ecuație de regresie, în explicarea, descrierea, predicția și organizarea răspunsurilor subiectului uman. Așadar, modificarea unui stil cognitiv disfuncțional/irațional în unul rațional
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
elevi-dascăli se exprimă prin pedepse mai frecvente, un sentiment ridicat de nedreptate la copii și o teamă estremă la unii elevi mai mici. Dincolo de anchetele noastre, observațiile prelungite longitudinal au arătat impactul pe termen lung chiar dacă există mereu posibilități de reziliență al acestei violențe construite atât în ce privește intrarea în delincvență (Farrington, 2001, de exemplu, pentru o sinteză), cât și riscurile la care se expun victimele (Olweus, 1972; Smith, 2001 etc.). Violențele sexuale Vom evoca aici o ultimă formă de violență, violența
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]