7,470 matches
-
Articolul I Pentru apărarea avutului obștesc, care constituie temelia materială a propășirii economice și a instruirii socialismului în Republica Populară Română; Pentru întărirea răspunderii în gospodărirea avutului obștesc și în executarea oricăror alte sarcini ce revin funcționarilor în îndeplinirea Planului de Stat; Pentru asigurarea bunului mers al unităților și organizațiilor obștești și în vederea unificării dispozițiunilor din diverse
DECRET nr. 192 din 27 iulie 1950 pentru modificarea Codului Penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233660_a_234989]
-
Articolul 1 Pentru asigurarea dezvoltării industriei și agriculturii, în scopul construirii socialismului și a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare și la întărirea alianței
LEGE nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220636_a_221965]
-
Repertoriu II, precum și adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial în acord cu Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003 ● Elaborarea proiectului și constituirea colecțiilor pentru un "Muzeu al Comunismului", ce va ilustra viața cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea și formele de rezistență ● Proiectarea unei săli de concerte la standarde internaționale în București, ce urmează să devină centrul de referință pentru festivalurile "Enescu" ● Susținerea sistematică și continuă a participării românești la evenimente culturale de
HOTĂRÂRE nr. 45 din 21 decembrie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247662_a_248991]
-
Repertoriu II, precum și adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial în acord cu Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003 ● Elaborarea proiectului și constituirea colecțiilor pentru un "Muzeu al Comunismului", ce va ilustra viața cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea și formele de rezistență ● Proiectarea în București a unei săli de concerte la standarde internaționale, ce urmează să devină centrul de referință pentru festivalurile "Enescu" ● Susținerea sistematică și continuă a participării românești la evenimente culturale
PROGRAMUL din 11 martie 2014 asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia României în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259854_a_261183]
-
riscului și analiza opțiunilor de │ │remediere. Secțiunea a 2-a Proprietarii siturilor Siturile contaminate, din punctul de vedere al dreptului de proprietate, pot fi împărțite în următoarele categorii: 2.1. Situri privatizate O parte dintre complexele industriale moștenite din perioada socialismului au fost privatizate după 1990. În acea perioadă, legislația de mediu începea să se dezvolte și, prin urmare, acordurile de privatizare prevedeau obligații minime legale de mediu pentru unitățile privatizate. 2.2. Situri în proprietatea statului Statul român deține încă
STRATEGIA NAŢIONALĂ ŞI PLANUL NAŢIONAL din 19 august 2015 pentru gestionarea siturilor contaminate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264433_a_265762]
-
comunelor (art. 56), însă toate aceste aspecte nu demonstrează decât existența unor structuri administrative alese pentru gestionarea problemelor locale, fără a avea însă o legitimitate democratică. Aceste structuri nu au fost atașate valorilor democratice, urmărind "întărirea orânduirii socialiste, afirmarea principiilor socialismului în toate localitățile țării" [art. 1 alin. (3)], activitatea lor desfășurându-se "sub conducerea Partidului Comunist Român, forța politică conducătoare a întregii societăți" [art. 2]. 43. Curtea constată existența unei echivalențe terminologice, dar nu și de legitimitate democratică și atribuții
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
și activism. Ei dezvolta o metodă artistică ce îmbină documentarul video, colajele foto și desenele pentru a realiza instalații unice, proiectate spațial și contextual. În momentul de față, sunt preocupați de semnificația modernismului urban în zilele noastre, istoria și viitorul socialismului și situația imigranților și a minorităților (precum cea romă) în Europa. http://raedle-jeremic.modukit.com [1] Comprador - cuvânt de origine spaniolă care înseamnă "cumpărător." Termenul de "burghezie comprador" se referă la o parte dintr-o clasa de mijloc indigena
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
society, they develop an artistic method combining documentary video, photo-collages and drawings into the unique installations, contextualy and spacialy designed. Currently în the focus of thier artistic research is the meaning of modernist urbanism today, history and future of the socialism and situation of the migrants and the minorities în Europe such aș situation of Romă în Europe. http://raedle-jeremic.modukit.com
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
devine o formă modernă de actorie "la fel de precisă tehnic că miracolele tehnologiei," în timp ce teatrul că mașinărie profita de acest "simbol reprezentativ al vieții moderne"<a title="" href="# ftn13">[13]</a>și al luptei sovietice pentru construirea unei forme coerențe de socialism științific. Spectacolele și reacțiile Rezultatele concrete ale experimentelor lui Meyerhold au fost două producții prezentate publicului în 1922, Încornoratul magnific de Fernand Crommelynck și Moartea lui Tarelkin de Sukhovo-Kobylin, două farse grotești cu deznodământuri amare. Artiștii constructiviști Lyubov Popova și
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
o redare adevărată și concretă din punct de vedere istoric a realității în dezvoltarea să revoluționară. În acest sens, adevărul și concretețea istorică a redării artistice trebuie să se combine cu sarcina transformării ideologice și a educării muncitorilor în spiritul socialismului.”[18]</b></a></i> Această nouă direcție pretindea să creeze o nouă conștiința socialistă acolo unde avantgarda revoluționară ar fi eșuat, derutând spectatorii. Declinul artiștilor revoluționari în anii 1930 (cu cei doi reprezentanți de frunte, Meyerhold și Mayakovski, ultimul sinucigându
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
precise aș the miracles of technology” while the theatre aș machine makes the most of this “representative symbol of modern life,”<a title="" href="# ftn19">[19]</a> în line with the Soviet struggle to construct a coherent form of scientific socialism. The direct results of Meyerhold’s experiments were two productions presented to the public în 1922, Fernand Crommelynck’s The Magnanimous Cuckold and Sukhovo-Kobylin’s The Death of Tarelkin, two grotesque farces with bitter endings. The constructionist artists Lyubov Popova
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
depiction of reality în its revolutionary development. În this respect, truth and the historical concreteness of the artistic depiction of reality must be combined with the task of the ideological transformation and education of the workers în the spirit of Socialism.”[25] The new actor of the realist theatre was first of all a political activist, able to recreate the language and every-day life of the working class for spectators ready to emulate it: under the social mask on stage there
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
impulsul modernizator postbelic al statului român au fost industrializarea și democratizarea culturii. Cele două politici au reprezentat direcții complementare: industrializarea a oferit posibilitatea implicării unei forțe de muncă cu origini majoritar rurale în sectorul secundar pentru a reconstrui, pe bazele socialismului științific, o economie afectată de război, iar pe termen lung, posibilitatea construirii de către stat a unei clase proletare, în timp ce construcția unei infrastructuri de cinematografe, teatre, săli de spectacole (viitoarele „case ale sindicatelor”) și biblioteci la nivel național și a unei
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
puneau constant accentul pe vechiul crez al mișcării comuniste, și anume transmiterea mesajului partidului către întreaga populație.[3] Un oficial sovietic declara în 1984 că „principiul încadrării întregii populații într-o singură influență ideologică continuă să fie esențial în perioada socialismului matur”.[4] Din acest întreg, copiii și adolescenții reprezentau o parte importantă ca „viitor al socialismului”. Problemele pe care le ridicau expunerea și participarea copiilor la forme și manifestări artistice erau tratate fie în lucrări specializate,[5] fie în lucrări
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
populație.[3] Un oficial sovietic declara în 1984 că „principiul încadrării întregii populații într-o singură influență ideologică continuă să fie esențial în perioada socialismului matur”.[4] Din acest întreg, copiii și adolescenții reprezentau o parte importantă ca „viitor al socialismului”. Problemele pe care le ridicau expunerea și participarea copiilor la forme și manifestări artistice erau tratate fie în lucrări specializate,[5] fie în lucrări care abordau mai general impactul mass-media asupra tinerilor.[6] În ambele instanțe, școala apare ca un
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
industrialization and the democratization of culture. The two approaches were complementary: first of all, industrialization offered the possibility of involving a mostly rural workforce in the production sector in order to rebuild a war-torn economy on the basis of scientific Socialism and, in the long run, the possibility of a state-fueled proletarian class. Second of all, building an infrastructure of cinemas, theaters, performance halls (the future “union houses”) and libraries at the national level, doubled up by an infrastructure of workers
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
the arts - and enabled the shaping of working-class identity by involving workers in an increasing number of cultural activities. In the effort to fit the entire population into one ideological framework, children played a vital role as “the future of Socialism.” The widespread belief that “kids work no matter what” was countered by the tendency to stage wannabe professional performances with children. This tendency reached its peak in the sumptuous choreographies at festivals such as Cântarea României (Ode to Romania) in
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
Același Alexandru Stark publică în 1975 un mic volum despre o anchetă despre semnificațiile tinereții. Este vorba despre maniera în care tinerii înțeleg « să-și trăiască viața », prinși sau nu în opera de construcție a României socialiste. Personajul pozitiv « este socialismul »[4], în timp ce personajele negative nu trebuie scoase în evidență, căci « nu sunt ele cele care dau tonul »[5]. Cine sunt personajele pozitive ? Tinerii care dau o astfel de definiție tinereții : Pentru mine, a trăi tinerețea se reduce la noțiunile de
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
au intrat prin unghere în edificiul nostru social. S-a dovedit că, în cazul acesta ca și în altele, conștiința a rămas în urma dezvoltării materiale. Și conștiința nu este (...) un factor secundar. Țelul nostru nu este o societate de consum. Socialismul nu înseamnă nici pe departe numai belșug de produse și sărăcie spirituală. Noi milităm pentru o societate nouă din toate punctele de vedere.[8] Aceste opinii, care îi aparțin fie lui Ceaușescu, fie lui Dumitru Popescu, exprimate la ultimul congres
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
susținut o nedreptate cruntă. Publicat în New Masses, 2 mai 1939. Sursa: http://www.marxists.org/subject/mayday/articles/young.html [1] În jurul acestui tip de muncă (în condiții diferite, favorabile sau defavorabile muncitorilor) s-au construit, aparent paradoxal, și socialismul de stat de inspirație sovietică, precum și capitalismul financiar al ultimilor patru decenii. În acest context, însă, sistemul socialismelor de stat nu urmărea profitul, ca orice tip de capitalism, ci acumularea de resurse în vederea redistribuirii lor, conform unor principii teoretic raționale
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
articles/young.html [1] În jurul acestui tip de muncă (în condiții diferite, favorabile sau defavorabile muncitorilor) s-au construit, aparent paradoxal, și socialismul de stat de inspirație sovietică, precum și capitalismul financiar al ultimilor patru decenii. În acest context, însă, sistemul socialismelor de stat nu urmărea profitul, ca orice tip de capitalism, ci acumularea de resurse în vederea redistribuirii lor, conform unor principii teoretic raționale, întregii "clase muncitoare." [2] Condiționarea este o problemă de viață și de moarte. Muncești astfel, altfel nu poți
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
geography. Launched în the centers of Western modernity, it was propagated together with the capitalist colonization and urbanization of other geographic areas. În Eastern Europe, gentrification comes alongside the import of the capitalist ethos which followed the collapse of real socialism. The 90s and the 2000s belong to the third phase of gentrification[1], characterized by an even greater involvement of the authorities working with transnațional corporations (real-estate agencies, urban planning, property funds etc.) în order to create ample zoning regulations
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
Poveste din Ferentari</b> (Polirom, 2013). Este colaborator al platformei <b>Criticatac</b>. </i> În legătură cu formarea să, Adrian Șchiop consideră că trecerea de la un sistem la altul a avut un impact fundamental asupra literaturii sale: „Am traversat conștient trei sisteme: socialismul agonic al lui Ceaușescu, „anarhismul” anilor ’90, neoliberalismul mai așezat de dupa integrarea în UE. Literatura mea e o psihoterapie prin care încerc să înțeleg ce s-a întâmplat cu mine în anii aia demenți; tranziția e umbră mea freudiana.” Despre
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
platform <b>Criticatac/LeftEast</b>.</i> Talking about his formative years aș a writer, Adrian Șchiop considers that switching from one system to another hâd a crucial impact on his writing: “I consciously passed through three systems: Ceaușescu’s fading socialism, the ‘anarchism’ of the 1990s and the tame neoliberalism after the EU integration. My writing is a kind of psychotherapy by means of which I’m trying to understand what was happening to me during those crazy years; the transition
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
familiaritate, una nu atât geografică, a spațiului, ci a unei temporalități istorice, marcată de schimbare. Un fel de simbol clișeu pentru schimbarea de regim din ‘89-’90 și o măsură inversă a progresului pe care l-a facut România după socialism: cu cat zona se degradează mai tare, cu atât se progresează mai mult pe calea depășirii condiției (post)socialiste. Oamenii din regiune au devenit uneori mai incet, alteori mai accelerat pe parcursul ultimilor 25 de ani, un grup dislocat și marginalizat
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]