7,183 matches
-
bulevard sunt zgâlțâite și aruncate la pământ. În oraș se strigă: „Armata e cu noi!” și „Fără violență!” O trăsătură uimitoare: străzile sunt pline de tineri și chiar copii de treisprezece, paisprezece ani, Gavroși care merg Înaintea coloanelor, unii cu steaguri În mână - firește, găurite. Cineva spune: „România sfârșește azi cel de-al doilea război mondial!” Vorba m-a frapat, e ca o voce de conștiință pe care o auzi, anonimă și totuși definitorie. Tensiunea e atât de mare În oraș
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un sens lucrurilor pe care le vede. Din nefericire, tentativa e dinainte sortită eșecului. Obsedat de un detaliu a cărui semnificație e Într-adevăr majoră, el reușește să-i compromită metafora cu adevărat sublimă: din moment ce toate stemele fuseseră decupate din steagurile revoluționarilor, Înseamnă că acest lucru s-a produs la un ordin („sub o directivă”)! Or, semnificația „decupării” cu pricina se află În cu totul altă direcție. Dar intimitatea, apropierea de Întâmplări și imediata lor transcriere În jurnal opacizează tocmai nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
relatare ștearsă, lipsită de consistență narativă, îndatorată clișeelor romanțioase, melodramatice. Istoria literaturii române îl păstrează însă pe M.-N. în calitate de epigramist. A rămas de notorietate duelul epigramistic cu Cincinat Pavelescu, purtat vreme de doi ani (1912-1914) prin revistele „Flacăra”, „Rampa”, „Steagul literar” și care a avut o audiență spectaculoasă. „Aci zace Mihăescu/ L-a pus naiba și-a mâncat/ Pe poetul Pavelescu/ Și-a murit intoxicat” și „Ți-am citit volumul/ Versuri cu duiumul/ Prețul, trei lei fix/ Poezie... nix” sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
trebuie să fie îndreptate numai la minge. 4. Un jucător nu are voie să lovească mingea atunci când ea este în aer. 5. Nu sunt îngăduite loviturile cu călcâiul sau alte fente. 6. Oricând o minge este trimisă cu piciorul peste steagurile laterale, mingea trebuie să fie înapoiată de elevul care a lovit o, de la locul unde a trecut linia de steag în linie dreaptă spre mijlocul terenului de joc. 7. Când o minge este lovită cu piciorul în spatele liniei de poartă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
aer. 5. Nu sunt îngăduite loviturile cu călcâiul sau alte fente. 6. Oricând o minge este trimisă cu piciorul peste steagurile laterale, mingea trebuie să fie înapoiată de elevul care a lovit o, de la locul unde a trecut linia de steag în linie dreaptă spre mijlocul terenului de joc. 7. Când o minge este lovită cu piciorul în spatele liniei de poartă, mingea va fi lovită cu piciorul de la acea linie de pe partea porții pe care a ieșit. 8. Nici un jucător nu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
bunica. / Tocmai pe subt un dulap / Fuge câte un ciorap." (Tudor Arghezi, Darurile) Motivați scrierea cuvintelor cu m înainte de p și b. Accent Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: * curios, echipă, teleenciclopedie, televizor, marmură, icoană, calendar, credință, revistă; * prietenie, steag, ecologist, telescop, misiune, confort, reverie, important, celebru, respectiv; * continent, bariere, soluții, ochelari, obstacole, pardesiu, abecedar, binevoitor, galant; * dicție, extraterestru, astronaut, telefon, astronomie, dicționar, biserică, parașutism, atletism; * gelaterie, fotoliu, canapea, bibliotecă, facultate, biciclist, universitate, student, rutină, vocalize; * terasament, alveolă, rutier, aisberg
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
celebru, respectiv; * continent, bariere, soluții, ochelari, obstacole, pardesiu, abecedar, binevoitor, galant; * dicție, extraterestru, astronaut, telefon, astronomie, dicționar, biserică, parașutism, atletism; * gelaterie, fotoliu, canapea, bibliotecă, facultate, biciclist, universitate, student, rutină, vocalize; * terasament, alveolă, rutier, aisberg, stalactite, peșteră, speologie, apicultură, fagure, minune; * steag, călătorie, distractiv, antrenant, dicție, oportunitate, alveolă, boltă, înlocuitor; * cercei, bijuterie, galerie, automatism, ciocolată, înveli, calorifer, veioză, mașină, munții; * mărturie, bomboane, mărțișor, mercerie, exactitate, bisturiu, arc, politicos, sport; * computer, teletext, garnitură, stindard, flamură, adiere, peșteră, excursie, biserică; * sărbători, felicitare, mecanism, chirurg
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dreptății după care să se ocîrmuiască neamul get și dacă or fi doritori, chiar întreg neamul omenesc. În teozofia arimină el este ziditorul spiritual al neamului mioritic pentru că l-a scos la lumină prin puterea crucii. În mîna stîngă ține steagul geților, pe cap poartă un fel de bentiță sau coroană amintind că vine din străvechiul cin al arimaspilor iar privirea o are îndreptată spre dreapta. Sub scaun se vede un cap de lup care stă pe o carte. Deasupra botului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
așteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuții să-l treacă. Și în acele vremuri minciuna era la mare cinste cînd se flutura în vînt freza vreunui rigă sau neam de vîntură steag! Iordanes în Getica, la capitolul 65 spune că pe regele geților îl chema Gudila dar se bătea pe cataramă cu regele macedonean, tot așa cum făcea Ion Brătianu cu tartorii sioniști Cremieux și Montefiori. Mai găsim în zicerea lui Iordanes ,,...În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu românii. Astfel sfîntul Zabelo a spus locuitorilor cetății geto-dacilor să se adune pentru luptă și să dea răutatea înapoi. Boero Bisto i-a luat pe români și a oprit astfel mulțimea de bastarni la marginea hotarului unde locuiesc. Cu steagul lui boero Bisto în frunte, oastea s-a adunat în liniște și a alergat pentru a încercui cu mare desime în jurul zidurilor cetății. Au purces să taie rău pe roșcovanii care și-au găsit adăpost printre șatrele(neamurile) noastre. Neamul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
încercată orice metodă”. Pe tăbliță sus, se vede portretul lui Bezina iar pe chenar sînt mai multe simboluri cultice. În partea de jos se văd înge- rul, capul de bour cu crucea sub el iar un get ține în mînă steagul strămoșesc. Orilieo - mato , conducător al neamului geților(30? - 20? î.e.n.) i-a șonțit rău pe galii/galații lui Monsiro Dimpo stabiliți pe undeva prin sudul Moldovei, dar bucu- ria victoriei și aburii beției au pierit în fața frigului care l-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
străduia să fie neutră, imparțială, chiar să aibă o anumită impersonalitate. Cu excepția câtorva precursori, de abia din 1980 antropologii sau comentatorii lor au înfruntat chestiunea crucială a modului de expunere a rezultatelor cercetării. Antropologia americană și cercetările pluridisciplinare regrupate sub steagul cultural studies au jucat un rol pilot, contestând convențiile narative ale etnografiei. Faptul de a recunoaște că scriitura nu merge de la sine că ea este, prin definiție, problematică nu a rămas fără efect asupra modului de a înțelege și de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
efectivă a poliției politice, noua clasă își va agita, flutura în continuare și cu toată insolența, mitul său genetic: al situației ireversibile 4. Asemenea unei corăbii de siniștri pirați care arborează la catarg, cu toată agresivitatea, ca să intimideze, să sperie, steagul său negru cu un craniu și două oase încrucișate. Ca să ne paralizeze voința de a rezista, de a lupta moral, ideologic și politic până la capăt. Fiecare după vocația sa. III. O NOUĂ CULTURĂ POLITICĂ Argument Trei sunt ideile centrale ale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literare organizate de Cercul cultural Al. Vlahuță sau de Cercul Cultural al Tineretului Evreu unde au loc lecturi și audiții muzicale 30. Comunitatea evreilor din Dorohoi a contribuit activ la viața culturală a orașului prin societățile proprii - Lumina Vieții, Macabi, Steagul - și prin presa editată, din care reținem câteva titluri: Grăgarul, publicație umoristică a studenților evrei, Păzitorul sau Realitatea evreiască 31. Micul târg de provincie oferea publicului cititor volume ce puteau fi consultate atât în bibliotecile școlare, cât și în cadrul bibliotecii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
profesori extremiști sau sub fascinația exercitată de unii lideri de la centru. Presa locală consemnează, de altfel, succesul unei vizite întreprinse de Corneliu Zelea Codreanu în Suceava, în 1927, cu ocazia întrunirii județene a LANC, unde liceenii înflăcărați au jurat credință steagului svasticii 203. Câțiva ani mai târziu, în 1931, un alt eveniment petrecut la Suceava reține atenția ziarelor. Profesori cuziști de la Liceul Ștefan cel Mare recrutează elevi pentru propagandă extremistă, sub amenințarea scăderii notelor, iar unii dintre aceștia, în febra acțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
episcopului dr. Anton Durcovici. În lucrarea pr. prof. dr. Florian Müller, Viața episcopului de Iași, dr. Anton Durcovici, martir o găsim prezentată după cum urmează: „Stema episcopului este compusă dintr-o navă în furtună în care stă Mielul lui Dumnezeu cu steagul victoriei, în mijloc crucea, înconjurată de cârja episcopală și de mitră, iar jos motoul episcopului: BEATUS POPULUS CUIUS DOMINUS EST DEUS (Fericit poporul al cărui Domn este Dumnezeu)”. Reprezentarea reversului este încadrată de bandă marginală cu legenda arcuită sub forma
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o aulă, în care s-a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret Scriban a rostit cuvântul inaugural, Kogălniceanu a citit decretul de înființare, iar domnitorul a înmânat celui dintâi decretul, sigiliul, steagul și sceptrele. Alături de vechile edificii din secolul al XVIII-lea și de alte resturi de zidiri din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, stă cu demnitate vechiul local al Universității care avea cândva pe fronton inscripția ACADEMIA, îmbrățișat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Redăm prezentarea medaliei din 1840 după primul catalog medalistic din 1906: ,,1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
un adevărat muzeu fonetic: Cei înarmați aveau buzdugane De aramă și niște lungi cuțite, Toți oameni înalți și groși în ciolane, Cu părul îmburzit, barbe șperlite, Haine avea lungi, scurte și învîrstate, Unii fără mâneci, alții rupte în spate. În loc de steag purtau ei o cioară De argint, cu penele rășchirate, Într-acel chip încît gândeai că zboară Pleznind din aripi cu aur suflate. Muzică făceau cu drâmboaie, Zdrîngănind clopoței de cioae... Marșul suna în cornuri mugătoare, Toți lolăindu-se în gura mare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
război, femeie torcând lângă moară etc.), în cadrul unor pasteluri de factură alecsandriană, dar cu mai mult amănunt. Merită atenția schițarea unei atmosfere de urât provincial cu tipicul iarmaroc al poeților simboliști: La cortul voltijerilor Pe stâlp înalt în vârf cu steag Lung tobele răsună; Momița cea ușoară La trompetul trompetelor Ca matelotul pe catarg Mulțimea se adună; Se suie, se coboară; Paiații costumați bizar Și jos apoi o vezi sărind, În aer tumba sar. Din ochi iute clipind. C. MILLE Atmosfera
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
răzmeriță este tratată prin mici nemulțumiri personale care așteaptă numai un prilej de expresie colectivă. În lipsa unei noțiuni limpezi de viață statală, răscoala pornește prin contagiune și prin factorul mistic al unei presupuse îngăduințe regale simbolizate prin călăreți misterioși cu steaguri albe. Autoritatea, reprezentată prin primar, arată o prudență plină de compromisuri. Primă victimă cade evreul Ițic. Răsculații, beți și indeciși, petrec acel răstimp de așteptare anxioasă în care se pot afirma temperamentele instigatorilor. Mișcarea degenerează în efracție cu incendiere. Țăranii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
grea, mai tare crește naiva florilor urgie, Se-ntrec care de care parcă să-nvingă ori să moară-n luptă. În van trimite-un gând de pace un miros blând de iasomie Și flutură-n deșert în aer, ca un steag alb, o nalbă ruptă. Dăm și de serafimul mallarmean în chipul îngerului spunând o baladă: Sunt seri când murmurul furtunei e-așa de blând încît ai spune Că s-a ascuns în umbr-un înger și povestește o baladă. Pe-astfel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Anton Durcovici. În lucrarea pr. prof. dr. Florian Müller, Viața episcopului de Iași, dr. Anton Durcovici, martir{\cîte 41} o găsim prezentată după cum urmează: „Stema episcopului este compusă dintr-o navă în furtună în care stă Mielul lui Dumnezeu cu steagul victoriei, în mijloc crucea, înconjurată de cârja episcopala și de mitra, iar jos motoul episcopului: BEATUS POPULUS CUIUS DOMINUS EST DEUS (Fericit poporul al carui Domn este Dumnezeu)”. Reprezentarea reversului este încadrată de bandă marginala cu legendă arcuita sub forma
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o aula, în care s-a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret Scriban a rostit cuvântul inaugural, Kogălniceanu a citit decretul de înființare, iar domnitorul a înmânat celui dintâi decretul, sigiliul, steagul și sceptrele{\cîte 51}. Alături de vechile edificii din secolul al XVIII-lea și de alte resturi de zidiri din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, stă cu demnitate vechiul local al Universității care avea cândva pe fronton inscripția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medaliei din 1840 după primul catalog medalistic din 1906{\cîte 69}: ,,1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]