11,293 matches
-
dintre ele este tot o moarte (măcar simbolică). Schimbarea este moartea confortului. Cine a văzut The Truman Show cu Jim Carey are, cred, o viziune limpede a acelei conspirații universale care-l face pe om să creadă (sau măcar se străduiește din toate puterile s-o facă) că trăiește În cea mai bună dintre lumile posibile. Este unul din Înțelesurile poemului. Unul și mai universal este că, Într adevăr, toate drumurile, după ce te-ai Îvîrtit fără rost prin viața asta, duc
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și pentru asta Îi smulge (vieții) petalele rînd pe rînd ca să ajungă cît mai repede la ultima dovada. Face asta bîțÎinduși picioarele, relaxat, aproape inconștient că se află mereu pe buza prăpastiei. cîte-o petală bîțÎind picioarele - buza hăului M-am străduit mult să concentrez totul În aceste puține cuvinte care trimit la sau sugerează măcar despuierea margaretei, o atitudine senin nepăsătoare și așezarea pe marginea prăpastiei. Nu știu dacă și altora li se par suficiente pentru a presimți sinuciderea. Margareta cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
clarifică un subiect care a apărut pentru prima dată pe agenda Relațiilor Internaționale la mijlocul anilor '80, și anume feminismul. Această perspectivă nu poate fi redusă la problema poziției femeilor în ordinea globală, deși mulți feminiști precum Cynthia Enloe s-au străduit să explice cum sunt afectate femeile de război și de evoluțiile din economia globală, inclusiv de politicile de ajustare structurală, în anii '80 și '90. Lipsa totală de vizibilitate a femeilor în abordările principale și în multe din alternativele critice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
înfometat ca fiind unicul drept uman care pare a beneficia de un consens global. Comunitatea internațională, indiferent de orientările religioase sau ideologice, este de acord că un drept la subzistență este esențial pentru demnitatea omului. Dincolo de acest drept, statele-națiune se străduiesc să găsească un acord, în ciuda faptului că țările în curs de dezvoltare suspectează că pledoaria privind drepturile omului din centrele metropolitane nu este altceva decât un pretext pentru interferența nejustificată în afacerile lor interne. Majoritatea statelor nu doresc să dea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
rareori oferit de guvernanții aleși în mod democratic -, el reprezintă o provocare fundamentală pentru sugestia lui Fukuyama că în perioada de după războiul rece democrația liberală nu se confruntă cu nicio provocare universală serioasă. Este clar că aceste state nu se străduiesc să imite calea occidentală spre modernizarea politică. Unele chiar au refuzat-o categoric. Chiar dacă s-ar putea găsi un consens asupra normelor și instrumentelor universale, cum ar putea fi asigurată conformitatea cu standardele universale? Liberalii sunt divizați în această privință
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ales de legile interne de mișcare ale sistemului capitalist de producție. Unele dintre cele mai izbitoare fragmente din lucrările lui Marx și ale lui Engels subliniază logica expansionismului, care este specifică și pentru capitalismul modern. Esența capitalismului este "a te strădui să dărâmi orice barieră din calea interacțiunii", "a cuceri întreaga lume pentru a o transforma în piață" și a anihila tirania distanței prin "reducerea la minim a timpului petrecut în mișcare dintr-un loc în altul" (Marx 1973: 539). Într-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și a dreptului internațional. Realiștii și neorealiștii au susținut că geopolitica este cu mult mai importantă decât globalizarea economică și, de aceea, oamenii continuă să se bazeze pe statele-națiune pentru a li se garanta securitatea, mai degrabă decât să se străduiască în vederea unor noi forme de comunitate politică. Ei subliniază că internaționalismul marxist a fost sacrificat pe altarul politicii de putere în timpul Primului Război Mondial; astfel, el nu are nicio relevanță pentru o lume constituită din state. Argumentul dă naștere unor întrebări fundamentale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
așadar motive serioase pentru a rămâne sceptici în privința acelor critici aduse ecologismului care se concentrează asupra insuficiențelor propunerilor sale de restructurare a sistemului politic global. Acest fapt este întărit de unele argumente exprimate de autori asociați "ecologiei globale", care se străduiesc să răspundă la întrebarea de ce ar fi "bunurile comune" forma de spațiu politic și social cea mai favorabilă practicii sustenabile (contrar sugestiei lui Garrett Hardin și a altora), poziție care întărește argumentele în favoarea descentralizării. În ciuda unor dificultăți din cursul anilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
condițiile acordului, nobilii unguri Îl conving pe rege să suprime statul lui Basarab. Carol Robert inițiază o acțiune militară pe care și-o dorește hotărâtoare. Din Cronica pictată de la Viena, singurul izvor care narează evenimentul, rezultă că voievodul s-a străduit prin toate mijloacele să păstreze pacea. După ce trupele regale au ocupat Severinul și au instalat acolo un dregător, Basarab a reluat tratativele cu Carol Robert căruia Îi oferă o despăgubire de 7000 de mărci de argint, sumă apreciabilă, care atestă
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
santinelelor misterului că nu e nevoie să verbalizezi ca să simbolizezi. În largul spectru al mijloacelor de transmitere, limbajul articulat ocupă o bandă scurtă (și târzie). Cei care vor să înlăture tutela ideii asupra imaginii și a intelectualilor asupra artiștilor se străduiesc, nu fără îndreptățire, să apere ideea (căci de aceasta nu poți scăpa) datului gratuit, a donației sensibile ce-l îndeamnă pe amator să primească o prezență pură. Dar oare nu sunt ei victimele iluziei pe care o denunță? Ne temem
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nimic de spus. Ca dovadă, el pictează în loc să vorbească și să scrie. Dar ceea ce ne arată el ne "vorbește" și ne insuflă dorința de a ne exprima, nouă, gângavilor. De la sensibil la inteligibil, se produce o emulație. Cuvintele se pot strădui, dacă nu să recreeze farmecul, cel puțin să retranscrie imaginea și efectele ei, ecourile și derivele ei în noi. Ceea ce au făcut scriitorii sau poeții greci, latini, clasici cu frescele și tablourile, într-o epocă în care descrierea peisajelor sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
doilea și al treilea grad par să-i fi dat o lovită fatală primului. Precum "omul care consumă din ce în ce mai mult, dar în mod iremediabil, propria-i substanță, adică lucrurile care-i vin din mediul natural" (Leroi-Gourhan), Picasso nu s-a străduit oare, în joacă, să consume stocul figurativ al Occidentului și al teritoriilor din jur, nu a împrumutat direct din mediul său cultural? Strălucită întoarcere la sine a celui care-și mușcă propria coadă și reînfășoară în jurul său șarpele artei căruia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unificarea națională a teritoriilor prin eliminarea dialectelor și graiurilor regionale, trecerea la noua cultură vizuală marchează o treaptă în unificarea mondială a privirilor, prin lichidarea industriilor naționale ale imaginarului. În timpul când principalul vector de influență era limba, Parisul s-a străduit să priveze etniile din regatul Franței de cuvintele lor specifice, încât să vorbească toate limba regelui. Când litera își pierde influența, națiunile se văd lipsite de privirea lor, astfel încât toate să vadă lumea cu ochi americani. Prima Renaștere: un singur
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sfera academicului, ci va conduce, prin metode și înțelesuri noi, la apariția unui „nou umanism“: „Și aceasta nu numai pentru că înțelegerea religiilor exotice și arhaice va impulsiona în chip semnificativ dialogul cultural cu reprezentanții acestor religii, ci mai ales pentru că, străduindu-se să înțeleagă situațiile existențiale exprimate de documentele pe care le studiază, istoricul religiilor va accede la o cunoaștere mai profundă a omului și pe temelia acestei cunoașteri se va putea dezvolta, la scară mondială, un nou umanism.“ După acest
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
impune ca fiind unic. Prin statutul său, sistemul se află în regimul secund al lucrurilor create și deci al multiplicității. Numai unitatea principiului este absolută, ea fiind a Unului cel niciodată mărginit de altul. Astfel, dacă René Guénon se va strădui să demonstreze comunicabilitatea sistemelor religioase prin evidențierea teme lor, mesajelor și semnificațiilor comune, identice ori complementare, Frithjof Schuon va merge mai departe părăsind nivelul comunicării sistemelor prin sistemele însele și făcând saltul către comunicarea sistemelor în virtutea principiului. „Pacea religiilor“ va
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
discuție (fiind constrânse de "sus" și de "jos", din "dreapta" și din "stânga", din "spate" și "din față", de factori endogeni și exogeni). Statul nu mai este la fel de omniscient și omnipotent ca pe vremea trecerii la "societatea industrială"... Acum se străduie să fie un "stat social activ", în condițiile în care are de făcut față "globalizării producției și pieții", tendinței pronunțate de autonomizare a sferei financiare 79, schimbărilor mediului, creșterii individualismului și egoismului... Statele nu (re)acționează însă la fel. Poate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
locale. Identitatea teritorială se reconstruiește în cadrul unui proiect comun în care pot fi valorizate capitalurile, cultura. Spațiul, timpul, distanțele, identitățile formate de-a lungul timpului sunt puse sub semnul întrebării în epoca mondializării. Fiecare sat își redefinește interesele dacă se străduiește să intre în forme de competiție ignorate înainte. Noile forme de schimb, de transfer, de solidaritate se pot transforma în pârghii de revitalizare a satului deoarece pot permite cunoașterea unor experiențe reușite, a unor bune practici, a unor relații de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
textul său nu este scris, nu este aplaudat la intrarea în sală... Dimpotrivă, situația poate fi plină de incertitudine, excitare, anxietate, stres. Pe măsură ce elevii se așează în bănci, educatorul "pregătește tabla", trage perdelele, pregătește videoproiectorul, conectează computerul etc., în timp ce se străduie să preia "controlul asupra clasei", să capteze atenția unor tineri care, în general, cred că e "cool" să respingă orice fel de autoritate... Educatorul este întotdeauna "live", ca la televiziune, dar fără logistica postului TV. Dificultățile muncii sale sunt amplificate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
altă parte decât în facultate...". • " Cred că în primele luni am fost pierdută, nu aveam timp să-mi trag sufletul... Mereu alți profesori pe care îi descopeream și căutam să-i înțeleg, tot felul de lucruri noi pe care mă străduiam să le pricep și să le pun la locul lor...". • "Mi-am imaginat viața universitară mai relaxată, m-am gândit că mă voi relaxa după ce devin student, dar acum nu-mi văd capul de câte am de făcut; e greu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cunoașterea neputinței noastre adevărate naște aducerea-aminte de moarte. Cel ce și-a făcut-o pe aceasta însoțitoare de viață va căuta cu osteneală să afle ce soartă va avea după ieșirea și plecarea din viața aceasta. Iar cel ce se străduiește să cunoască cele viitoare e dator, întâi de toate, să se lipsească de cele de acum”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 de capete teologice și practice, cap. 13, în Filocalia..., vol. VI, p. 20-21) „Tuturor virtuților le premerge credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
altul care insuflă rătăcirile în suflet. Acesta (din) urmă este greu de supus. Pe unii ca aceștia îi trimite satan vrăjitorilor, rătăciților, ereticilor și celor asemenea lor”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 48) „Unele duhuri se străduiesc să le insufle oamenilor obiceiul de a minți, sau mai ales de a huli. Martori ai acestui fapt suntem chiar noi, care am auzit foarte bine pe un demon declarând că prin Arius și Eunomius a dat la iveală învățături
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
depărtată de buna știință, atunci și credința se strică și devine la fel cu viața (...)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a V-a, p. 61) „Aceasta este viclenia fără seamăn a diavolului. Se străduiește să-și răspândească învățăturile pierzătoare fie adăugând ceva, fie scoțând ceva, fie denaturând, fie interpretând greșit textul Scripturii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la <<Doamne, nu a omului este calea lui?>>, PGB 8A, 482. PG 57, 210-211, în vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
II Cor. 6, 14). Izgoniți-i pe aceștia departe de toți (oamenii); căci nu poate fi părtășie întru Hristos și Veliar. Păziți-vă, frați întru har, să nu le scrieți și nici să nu primiți scrieri de-ale lor. Și străduiți-vă, voi preacinstiți frați și coslujitori, ca și cum, prezenți cu duhul în sinodul nostru, ați fost de acord și ați hotărât cu consimțământul vostru cele ce sunt recunoscute într-un glas de toți conslujitorii noștri de pretutindeni, laolaltă. Să-i respingem
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Facere, omil. V, V, în PSB, vol. 21, p. 74) Atitudinea noastră față de eretici „Dacă vei vedea pe vreun păgân sau pe altcineva care s-a despărțit de Biserică din pricina vreunei erezii stricate că duce o viață castă și se străduiește și în alte privințe să aibă purtări bune, îndreaptă ți și mai mult luarea aminte asupra ta, ca să te asemeni smochinului celui roditor, care prin prezența smochinilor sălbatici își adună putere, ca să nu-i mai cadă roadele și să-și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
profesorului pentru întârziere; dacă știm că ne este permisă intrarea în clasă și după începerea orei de curs, batem la ușă ușor și după ce auzim: „Intră!”, intrăm, salutăm scurt, ne cerem scuze pentru întârziere și ne așezăm în bancă. Ne străduim să deranjăm cât mai puțin posibil pe cei din clasă. Întârziem la teatru, la spectacole, la concert sau la cinematograf: Nu intrăm în sală decât în timpul pauzei. Dacă, totuși, personalul ce se ocupă cu îndrumarea și plasarea spectatorilor ne invită
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]