8,296 matches
-
Epitropia Sfântului Mormânt din Moldavia au ascultat jalba văduvii Mariei ce au fost soție mortului Iordache Harabagibașa...în cuprindere că: în vreme ciumii urmate la anul 1829 scoțându-să molipsiții de ciumă în viea ei spre aerisire i s-ar fi stricat gardul...Au înfățoșat și două documenturi: unul din 1808 sept. 29 cuprinzător de vânzare a cinci fârte vie și cu livada ei, cătră soțul jăluitoarei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Despre Nebuna se vorbește și într-o „Diată
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ținui pe jumătate prăbușită pe mine; îi văzui privirea încețoșându-i-se; apoi pleoapele i se închiseră, și cu o voce a cărei corectitudine și melodie nu vor fi egalate de nimic: Fie-ți milă de noi, prietene! A! Nu strica dragostea noastră. Și poate că mai adăugă: Nu fi laș! Sau poate că mi-o spusei eu mie însumi, nu mai știu, însă deodată, aruncându-mă în genunchi în fața ei și cuprinzând-o pios în brațe 105... Datorită lui eu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
i-am văzut privirea încețoșându-i-se; apoi pleoapele i se închiseră și, cu o voce a cărei melodie armonioasă nu va putea fi egalată de nimic altceva pe lume, pentru mine: Fie-ți milă de noi, prietene! O! Nu strica dragostea noastră. Și poate că mai adăugă: Nu fi laș! Sau poate că mi-o spusei eu mie însumi, nu mai știu, însă deodată, aruncându-mă în genunchi în fața ei și cuprinzând-o pios în brațe: Dacă mă iubeai atât
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cei care își schimbă prietenii în raport de avantaje, mersul, atitudinea, avansarea sau decăderea cuiva. Văd în păstrarea bunurilor personale și a celor de la locul de muncă, o datorie firească, organică. Mă revoltă tot ceea ce se uzează, tot ce se strică înainte de termen, din neglijență, incompetență sau lipsă de interes. Numi plac oamenii care se bat cu pumnii în piept că sunt perfecți, nici eu personal n-am fost perfect, am avut și greșeli neintenționate în decursul timpului, am cedat adesea
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
sunat la telefon. Ne invita în... rai. - Ce înseamnă „în rai”, Henri? - Înseamnă că vom merge să vedeți ceva cu totul deosebit de frumos. Destul de laconic, dar și de ispititor. Era limpede că prietenul și vecinul nostru nu voia să strice mirajul surprizei. - Precis ne va duce la sere - a bănuit Christian. - Vai, ce bine ar fi - s-a bucurat Adina. Eu nu am zis nimic. Cunoscând unele foste sere din România, am presupus că ceea ce voia să ne arate Henri
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
prieteni și printre copiii din cartierul în care locuiește. Și știe o sume- denie de întâmplări hazlii, în care aceștia sunt personaje principale, în multe cazuri, alături de el. Cu toate că, în mod sigur, am mai spus-o și pe aceasta, nu strică să o mai spun o dată. Michel un om de tot ha- zul. El are darul de a povesti cu tact și cu umor tot felul de întâmplări. Parcă ar fi un povestitor moldovean. În cele ce urmează, voi încerca, pe cât
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
fiind în ea un dat... nicio discuție nu rămânea posibilă". Willemin înțelege din acest răspuns că Berdiaev îl convinsese pe prietenul său de stânga, se bucură și simte nevoia de a sărbători evenimentul cinând împreună. Din dorința de a nu strica bunăvoința prietenului său, André nu corectează eroarea. Această nouă "întâmplare" este ceea ce Frossard numește "memorabila neînțelegere" despre care afirmă că stă "la originea convertirii mele". Totul se petrecea în 8 iulie 1935, în Cartierul Latin al Parisului. La un moment
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
parapon cum, la Bobotează, un simigiu a trecut la mir înaintea unui serdar, el însuși a încercat să restabilească ordinea, dar serdarul i-a spus să lase creștinii în pace; „niște asemenea boieri ca dânsul au dat nas mojicilor, au stricat toată sistima de arhontologhion și, pe nesimțite, au urcat pe toți ăia până la dânșii...“ Prin 1855, într-o biserică din provincie, între două cucoane se stârnește ceartă și bătaie. Motivul? „Cea dintâi, care nu era decât o simplă cetățeană, cutezase
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
scriere ce apăru pe orizontul României tipărită cu alfabetul simplificat“. Inițiativa lui Heliade, susținută de colegul său Daniel Tomescu, va aprinde mânia mitropolitului Grigore, în același timp președinte al Eforiei școlilor: „«Cine sânteți voi - începu a striga -, să cutezați a strica limba românească și a vă atinge de legea și de credința pravoslavnică? ce sânt eresurile acestea? [...] unde mai e Alfa și Omega, daca voi, nelegiuiților, ați lepădat pe omega? S-a dus și legea, și credința de când s-au dus
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
împotrivă o să vă supărați: Vom spune scopu-i negru la domnii abonați Și vom scula asupră-i bătrânele rugine Și toți neprocopsiții în litere latine. Vom spune la toți ăia ce nu știu judeca Că vreți cu papistașii chiar legea a strica, Că sunteți răi spre lege, familie, avere, Cu talian Mazini în strânsă perechere ... Căci calomnia este ca un cărbune stins Ce chiar de nu te arde, mânjește ce-a atins. (Slovele chiriliene) Revoluția de la 1848 a înscris adoptarea alfabetului latin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
consternase întotdeauna pe egipteni: oamenii distrugeau mormintele strămoșilor, azvârleau trupurile și răpeau pietre pentru propriile lor morminte. Așa cum arăta Ipu-wer: "numeroși morți sunt îngropați în Fluviu. Fluviul a devenit un mormânt.". Și regele îl sfătuia pe fiul său Meri-ka-re: Nu strica mormântul altuia. Nu construi mormântul tău din sfărâmături". Cântecul Harpistului evocă jaful și distrugerea mormintelor, dar din motive cu totul diferite. "Zeii care au trăit odinioară (i. E. regii) și odihneau în piramidele lor, și, de asemenea, morții beatificați (i. E. nobilii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Care-i explicația? „Bestiarul corbului”, compus din vechi superstiții, impresionează îndeosebi pe cei neliniștiți, nesiguri de viitorul lor. Nici unul nu împinge stoicismul pînă acolo încît să ia de bună afirmația din Manualul lui Epictet: „Cînd auzi corbul croncănind, nu-ți strica inima, ci zi îndată: pentru mine n-are ce meni a rău; dar pentru corpul meu, pentru averea mea, pentru reputația mea, pentru copiii mei, ori pentru soția mea, se prea poate! Mie însă nu-mi poate prevesti decît bine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ai Evei - n. m.] disting instinctele străbune,/ Din epoci lungi de fier și de silex” 2). Mai reticent și mai elaborat, Bacovia a „tradus” ce este de fapt acesta: „instinct satanic”3), întrebuințînd un cuvînt de moralist, care însă nu strică atmosfera întregului: una de patimă înfierbîntată, imposibil de dominat, ajunsă la limita iraționalului. Caz rar, aci, „satanic” nu inspiră aversiune ori teamă. Dimpotrivă, e foarte bine găsit pentru a vorbi despre lucruri naturale fără să roșești, ori a le exalta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai mult sau mai puțin) la Bacovia pe care le-am făcut de-a lungul anilor. Ei nu știu (dar n-am cum să le demonstrez) cît de risipitor sînt, cît din ce am strîns am pierdut, cît s-a „stricat”, cît stă neutilizat. Nu, nu: a mă considera zgîrcit e inexact; un pic cam lacom - da! într-un comentariu la Brigitta Trotzig (în inima de rubin, Ed. Univers, 2000, traducere și prefață de Gabriela Melinescu), d-na Aura Christi scrie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
obișnuită în cercurile aristocratice și la modă, dar și în marele orașe unde (cu ajutorul unor stabilimente discrete și impersonale cum ar fi hotelurile) aparențele puteau fi păstrate cu mai multă ușurință" [p.264, subl.n.]. În tradiția franceză, adulterul nu strică decât rareori căsătoria; de regulă, soțul înșelat își accepta problemă cu stoicism. El își poartă fără dramă faimoasele coarne. Gelozia amoroasă a fost întotdeauna considerată în Franța un defect. Adulterul feminin, calificat de regulă drept "alunecare regresiva", nu are pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Aro roșu. Așa că mi-am pus mașina în fața blocului, pe strada Oancea, sub felinar. Inspirată decizie! Băieții de la blocul de vizavi au putut astfel să-mi fure capacele originale Ford în condiții optime, fără să se rănească sau să-și strice sculele. De data asta nu m-am mai dus la poliție, noo!, nici chiar atât de tâmpit nu sunt. M-am enervat și am lăsat, deci hotărât, mașina... unde credeți? Ei bine da, acolo unde nu și-ar fi permis
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reprezentativă instituție publică a județului! Așa că noaptea e mai lejer, doar vreo zece mașini bengoase ale valutiștilor de peste drum somnolează în pace, așa că aș putea să o las, să mă întorc pe jos până în Tătărași (mișcarea nu poate să-mi strice, nu?), să repet plimbarea dimineața, când s-ar cuveni să-mi iau mașina din parcarea instituției pentru a face loc tuturor șmecherilor din zonă care parchează dezinvolt acolo, regăsindu-mi locul din parcarea blocului pe parcursul zilei cât vecinul insolent e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
intrigat și provocat tocmai pentru că venea de la un intelectual raționalist, este aceea a lui Adrian Marino, cel care vedea Europa ca fiind "elină în adâncime, romană în extensie și creștină în înălțime". În prag de sărbători pascale, poate nu ar strica să medităm puțin asupra sensului profund al acestei definiții. Datorăm antichității grecești nu numai întemeierea filosofică a gândirii occidentale, reflecția rațională, spiritul poetic sau vocabularul Fizicii și metaFizicii, ci și un sens integrat, corporal și spiritual, al frumuseții, al libertății
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
situații flagrante, și face din sindicate un corp autonom, atotputernic și tăios în negocieri (gata însă de cooperare cu partidele socialiste!). Sunt aici prevederi exagerate (de exemplu, angajatul care produce un prejudiciu - intra cu mașina în șanț din vina lui stricând marfă de miliarde - nu poate fi pus să plătească paguba, care revine angajatorului, pe principiul că trebuia să-și facă o asigurare și pe marfa transportată, nu numai pe mașină), precum și o serie de inexactități pe care actualul proiect de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rude de pe alte meleaguri, câte o elegantă carte poștală cu orașul! Am pulveriza Iașul în lume, iar prezentată cum se cuvine, inițiativa ar deveni și o știre pentru agențiile de presă internaționale! Desertul se consumă întotdeauna la final, altfel îți strică foamea și-ți face rău, așa că procedez în consecință! Recent, am avut plăcuta surpriză ca, desfăcând o ciocolată produsă de-o vestită firmă franceză de șocolaterie, să descopăr pe interiorul ambalajului, prezentat dichisit, în trei limbi, franceză, engleză și olandeză
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mintoși („măi țestosule”!), care se ridică peste media de gândire, este în totală opoziție cu practicile barbare ale bulgarilor de pe Volga sau a mongolo-tătarilor. La bulgari, cei deștepți, cu mintea limpede, clarvăză toare, erau sacrificați divinității, fiind suspectați că vor strica buna rânduială ancestrală prin intervenția lor novatoare . Din acei oameni dotați, inteligenți, cu simțul măsurii și dreptății și-au ales românii conducătorii, acei oameni buni și bătrâni, pe care-i întâlnim până târziu în documentele de cancelarie . Tot dintre acești
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cosit pe hotarul acelei siliști sau va fi făcut casă sau odaie (loc de adăpost pentru vite și oameni - n.a.) să aibă a le lua de a zecea din păne și din fân și din tot venitul și să-și strice casele sau odăile de pe hotarul mănăstirii”. Un alt caz de neplată a dijmei este reclamat de Constantin Tăutul domnitorului Mihai Racoviță. Prin documentul din 20 iulie 1720, domnitorul trimite pe Dimitrie Macri ca să cerceteze, să silească pe vecini la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Moldovița, provocat de vămeni, care rămân, însă, în afara confictului, de intervenția domnitorului Mihail Racoviță, care, prin documentul din 15 aprilie 1718, dat din Iași, trimite pe vornicii de Câmpulung ( cei doi vornici erau reprezentanții domnului în Ocolul Câmmpulungului - n.a.) să strice casele câmpulungenilor fă cute în hotarul satului Vama a mănăstirii Moldovița . Vornicii, împreună cu episcopul de Rădă uți, Calistru, au întrebat pe câmpulungeni dacă au acte domnești sau „zapisă de la niscaivai oameni de moșie și nici unii nu au arătat nimic, de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Mare de la Vaslui, unde 120.000 de turci „au fost toți prinși și tăiați în bucățele de moldoveni care erau, cea mai mare parte, țărani”. Fără să sesizeze deosebirea dintre natura feudalismului din țara lor, unde s-a menținut o strică barieră socială, imposibil de depășit, și feudalismul românesc care nu cunoaște rigiditatea barierelor sociale, fiind posibile oricând modificări în statutul social, autorii străini au văzut oastea românească ca pe o oaste de țărani iobagi din Polonia sau Ungaria sau din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
avut nuntași / Brazi și păltinași. Preoți, munții mari / Păsări, lăutari, Păsărele mii / Și stele făclii...”(Miorița) - calambur - compunere care exprimă echivocul având la bază similitudinea sunetelor: „Nu contest că femeile au rostul lor pe lume, dar odată ajunse neveste Îți strică toate rosturile.” „Asemine nu voi pomeni despre nedelicatețea unui cârd de boi care, Întâlnindu-se cu noi pe podul de la Răpciuni, voia să ne arunce cu coarnele În Bistrița, sub cuvânt că boii trebuie să aibă pasul asupra boierilor și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]