7,023 matches
-
care ajunge să fie dus la îndeplinire prin mijloace adecvate și necesare. Discriminarea indirectă nu a fost inițial prevăzută în legislația comunitară. Conceptul de discriminare indirectă a apărut mai târziu, prin intermediul jurisprudenței Curții Europene de Justiție. Discriminarea indirectă este mai subtilă și mai dificil de identificat, tocmai pentru că situația cu potențial discriminatoriu nu îndeplinește condițiile pentru a fi discriminare directă însă, de fapt, produce efecte negative evidente asupra persoanei în cauză, pentru care creează un dezavantaj. Prevederea, criteriul sau practica sunt
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o astfel de cerință, constituie discriminare indirectă. Un număr semnificativ mai mare de bărbați ar putea îndeplini această cerință, comparativ cu femeile, acestea din urmă reprezentând grupul dezavantajat de un astfel de criteriu. Discriminarea indirectă este frecventă și mult mai subtilă decât cea directă, vizibilă, ușor de detectat și de clasificat ca atare. în cazul de mai sus, ca și în cazuri similare care implică cerințe de îndeplinit pentru a fi considerat eligibil pentru un loc de muncă, analiza potențialului unei
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nu aveau decît consolarea de a-și imagina că fiii lor nu vor mai fi supuși acestui supliciu și că se vor familiariza cu catehismul național frecventînd școala. Această cateheză națională nu seamănă decît de departe cu cea religioasă. Mai subtilă și mai ambițioasă, aceasta își propune pentru început să inoculeze într-un mod aparent ace-soriu, în mintea școlarilor proveniți din medii populare pînă atunci neșcolarizate, maxime și precepte morale precise. Scopul principal este de a le impune acestor oameni simpli
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
indoeuropeană, rasa semitică reprezintă într-adevăr o combinație inferioară a rasei umane"231, iar în 1862, în discursul de deschidere de la catedra Colegiului francez forțează nota deplîngînd "în-spăimîntătoarea simplitate a spiritului semitic care îngustează creierul uman refuzîndu-l oricărei idei mai subtile".232 Renan este rasist, atitudine banală în epocă însă rareori manifestată cu atîta pseudo-certitudine științifică. Astfel el este inspiratorul doctrinei democratice a națiunii, care nu are nimic din respectul scrupulos al lui Herder față de culturile sau popoarele neoccidentale și nu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de științe politice care atribuia atitudinea sumbră a englezilor aerului brumos al Angliei, iar celui senin al Franței, ideile limpezi "care se organizează ele singure în creier"279. Dar acestea nu sînt decît niște fantasmagorii extreme, conform spiritului timpului. Mai subtile sînt considerațiunile lui Renan sau Taine care nu se abțin să recunoască meritele eminente ale culturii germane. Și mai marcantă încă este întorsătura pe care o ia naționalismul francez sub impactul înfrîn-gerii de la 1871 și al anexării Alsaciei-Lorena, cînd dreapta
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
simpla semnalare a prezenței în cartea de telefon a numelui, bizar, la care se referă) până la mai multe pagini de text (e vorba, atunci, de schițe sau adevărate nuvele, a căror legătură cu numele pe care îl „lămuresc” e uneori subtilă, neevidentă, fie întemeiată pe calambur, fie motivată de factori greu depistabili, dacă nu deliberat absentă). În selecția numelor și în redactarea „fișelor” se cultivă bizarul, asocierile năstrușnice, iar „caracterizările” formulate la adresa purtătorului unui nume sau al altuia sunt motivate arbitrar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
la Început pe masă se găseau bomboane de ciocolată și un suc „dulce, grețos”, În ultimii ani bomboanele nu mai apăreau decît În cazul unor vizitatori străini importanți. Deși istoria anecdotică este extrem de importantă și poate scoate la suprafață dimensiuni subtile ale unor evenimente, insert-urile acestea „de atmosferă” sînt Într-o proporție suficient de redusă pentru a nu acoperi tema principală a lucrării și a nu arunca În senzaționalism diplomatic o lucrare extrem de serioasă. Din păcate, spațiul limitat al recenziei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Zemon Davis care, analizînd cererile de grațiere ale prizonierilor, constata că adevărul devenea ficțiune și ficțiunea adevăr. „Fiction in archives” („ficțiunea În arhive”) ar putea deveni prin translare ficțiunea În interviuri. Ea este prezentă și poate fi detectată În operația subtilă de omisiune și ascundere cu discreție a realității În funcție de ceea ce subiectul dorește să argumenteze și de chipul pe care vrea să-l Înfățișeze. Nu vrem să forțăm comparația pentru că, indiscutabil, un interviu ca bilanț al vieții implică un grad ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
destul de ridicat. Aceste rezultate sunt importante pentru că demonstrează corelația clară între personalitate și situație. Cercetările descrise arată că variabila personalitate produce anumite efecte asupra agresivității. Personalitatea poate fi astfel luată în considerație atunci când vorbim despre agresivitate, dar într-o manieră subtilă, prin prisma proceselor legate de menținerea și creșterea stimei de sine (auto-evaluare pozitivă sau negativă). Stima de sine poate fi definită ca percepție valorisantă a sinelui fundamentată pe trăiri personale. Gradul stimei de sine reprezintă o dimensiune importantă pentru ceea ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de activare fiziologică non sexuală (Zillmann, Johnson și Day, 1974 citat de Tedeschi et al., 1994) transferată în furia subiecților provocați în prealabil și tradusă în act agresiv. Transferul de activare se realizează prin mijlocirea unor procese cognitive mult mai subtile. La fel ca în cazul mecanismelor ce apar din cauza violenței mediatizate, urmărirea frecventă a filmelor erotice violente poate duce la percepția femeii ca pe un obiect de manipulare sexuală, spectatorii devenind în acest caz mult mai tolerabili la adresa violențelor împotriva
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
alți factori declanșatori ai agresivității. Studiile experimentale întreprinse de Taylor și colegii săi atrag atenția asupra faptului că consumul de alcool și de anumite droguri perturbă procesele cognitive (Berman, Taylor și Marged, 1993). Capacitățile indivizilor de a interpreta semnale sociale subtile după consumul unei cantități de alcool scad. Insensibilitatea cognitivă astfel instaurată determină declanșarea unui răspuns la semnalele situaționale (mulțime, temperatură ridicată, zgomot) percepute de către individ și mai puțin la informațiile cu privire la intențiile victimei sau la constrângerile impuse de situație. Variabilele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
oamenii moderni, relațiile de putere și de cunoaștere pe baza unor concepte precum dorința (de putere) și voința (de cunoaștere)? Cum se dezvoltă și se impun tehnologiile (ale Sinelui, ale Sufletelor, ale Puterii Politice) pe baza puterii-cunoaștere? Întrebări destul de abstracte, subtile, înșelătoare, asupra cărora puțini gânditori moderni au reflectat. Scrierile profesorului-militant de la Collège de France sunt deopotrivă filosofice și istorice din simplul sau, poate, complicatul motiv că pentru Foucault filosofia (ca practică socială și instituțională) a devenit "politica imanentă istoriei" și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
devenit un regim pentru producerea cunoașterii și transformarea realității. Abstracționismul intelectual își are fundamentul în percepții concrete asupra realului care, ulteriror, sunt transpuse în concepte și în idei ce nu pot fi reprezentate sau sunt greu de reprezentat; idei non-vizibile, subtile, care nu comportă relații concrete sau "de sens", "de semnificație" cu oamenii și cu lucrurile, cu ordinea desfășurării faptelor, evenimentelor și lucrurilor. Discursurile științifice moderne se înscriu în acest abstracționism intelectual care le produce. A fi original a devenit a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu a putut fi transformată în așa ceva nici de Hitler, nici de Stalin, nici de Pol Pot sau de alții. Ceea ce trăiesc modernii este marea iluzie că societatea, în ansamblul relațiilor ei, poate fi transformată conform unor tehnici perverse și subtile de îndoctrinare culturală, mediatică și intelectuală, devenind "ceva obedient" regimurilor mai marilor zilei, lăsând un imens potențial de putere civică unui dresaj cotidian al îndoctrinării intelectuale. Dresura cotidiană este exersată de serviciile media și de politicieni vestiți ai discursului. Îndoctrinarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin faptele și practica lor, regimul social-politic dezvoltat nu e altceva decât an open dictatorship. O dictatură deschisă, evident cu libertăți restricționate de exprimare și cu granițele deschise, unde societatea e controlată instituțional și mediatic de către slugile regimului politic. Un subtil aparat de propagandă, compus din grupuri media, intelectuali corupți, edituri vestite etc., face jocurile apariției și dispariției în spațiul public, atacă și exercită presiune asupra "potențialilor inamici". Printre victimele acestei "spălări de creiere" în "condiții de libertate" sunt tinerii și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sine. Cele două femei au pomenit de muncile câmpului, de recolta de hrișcă... Și am fost stupefiat ascultând-o pe Charlotte cum vorbea despre viața de țăran în deplină cunoștință de cauză. Dar mai ales rusa ei, întotdeauna pură, foarte subtilă, nu era deloc nepotrivită cu limbajul picant, aspru și colorat al Avdotiei. Discuția lor a ajuns și la război, subiect inevitabil: bărbatul lăptăresei fusese ucis pe front. Seceriș, hrișcă, Stalingrad... Iar seara, bunica avea să ne vorbească despre Parisul inundat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
iluzie... Știam că Charlotte, respectând itinerariile mele, va vedea totul. Lampa din spatele draperiei nu o va păcăli. Vedeam privirea rapidă pe care avea să mi-o arunce în fața vreunei indescriptibile sculpturi contemporane. Îi așteptam comentariile, pline de un umor foarte subtil, a căror delicatețe nu ar face decât să sublinieze obtuza agresivitate a operei observate. Avea să vadă și cartierul meu, pe care voi încerca să-l evit... Va merge acolo singură, în absența mea, în căutarea unei case, pe strada
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
referindu-se la faptul că El este invizibil (Zamaƒšar, Baydaw, R"z). Apare însă de obicei alături de ƒabr, si Aš‘ar a fost primul care a admis că poate avea sensul de ‘"lim, si anume „cel care cunoaște lucrurile subtile și obscure”126. Yusuf Ali, în notă de la v. 6, 103, rezumă toate aceste interpretări: „La”f: fine, subtle aș to be invisible to the physical eye, imperceptible to the senses; șo pure aș to be above the mental or
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
isop sunt folosite pentru a cultiva bateriile care produc penicilina. Ceaiul de isop este foarte bun pentru tratarea răcelilor și congestiilor. Isop cu gust de anason, un membru al familiei isopului, face un ceai foarte plăcut care are un gust subtil de lemn dulce. Adăugați 2 - 3 linguri de plantă într-un ceainic. Adăugați coajă rasă de portocală și lămâie dacă doriți. Turnați apă clocotită peste plante și infuzați 10 - 15 minute. Îndulciți și beți fierbinte. Va induce transpirația și va
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
pornind de la mai multe studii Întemeiate pe analiza statistică a frecvenței acestor termeni În operele lui Homer și Hesiod, Bruce Lincoln a arătat că, deși acoperind același câmp semantic general, mythos și logos au cunoscut, chiar din timpurile străvechi, regimuri subtile de diferențiere. Astfel, primul era asociat unui discurs bazat pe putere și creator de autoritate, iar al doilea unui discurs Întemeiat pe arta persuasiunii: Este acum clar că cele mai vechi texte utilizau mythos și logos pentru a marca două
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bărbatului agresiv și cel al femeii seducătoare. Mythos este o cuvântare aspră, adecvată bătăliilor și adunărilor publice, prin care oamenii puternici Își intimidează și adversarii. În antiteză, logos este o cuvântare, de obicei asociată cu femeile, dar accesibilă și bărbaților subtili, fermecători și adaptabilă la orice sex. Este o cuvântare ușoară și plăcută, dar care poate Înșela, poate Întinde capcane. Chiar dacă poate fi auzită În diferite locuri și situații, nu va apărea În bătălii sau În adunările publice, pentru că esența - și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
specifice uzajului din societățile În care mitul este activ: Povestirile despre coiot nu sunt simplu divertisment. Ele sunt construite În mod conștient În așa fel Încât să ofere o intrigă atractivă, care poate funcționa ca o poartă către considerații mai subtile și mai profunde. Astfel, povestirea și ascultarea povestirilor despre coiot este o treabă serioasă, cu consecințe serioase, indiferent de faptul că umorul l-ar putea face pe străin să creadă altceva. Pe scurt, structura și stilul, pe care noi le
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și cele ceremoniale. Dar, dacă ritul i se impune ca o „evidență”, semnificația acestuia nu este de la sine evidentă. În antiteză, narațiunea mitică relevă, În simpla ei enunțare, o seamă de Înțelesuri. Chiar dacă acestea nu sunt cele mai profunde, mai subtile sau mai adecvate, ele permit un grad oarecare de interpretare spontană. Ritul este semantic obscur și, de aceea, el solicită acumularea, prin observație și anchetă etnografică, a unui mare număr de date, capabile să devină „contexte” care clarifică ritul, date
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și J. Laidlaw (1994, p. 97) susțin că „o acțiune este ritualizată dacă actele care o compun sunt constituite nu de intențiile actorului care le performează, ci de o stipulare care le precedă”. C. Bell, care a realizat cea mai subtilă analiză a acestui concept, se delimitează de studiile acelor cercetători care „identifică ritul cu funcțiile de comunicare și găsesc astfel rituri În toate sau aproape toate activitățile” (1992, p. 73). Bell folosește termenul ritualizare pentru „a atrage atenția asupra modurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
impersonală, conduce universul. Magicienii au devenit preoți și și-au transformat tehnicile magice de acțiune directă asupra naturii În tehnici de implorare a ajutorului divin (rugăciunile și liturghiile). Prin lucrul asupra credințelor, acești preoți au ajuns la o Înțelegere mai subtilă a relației cu universul - gândirea religioasă. Ulterior, prin raționalizarea acestei relații, umanitatea, În segmentul ei cel mai avansat (adică societățile europene moderne), a instaurat viziunea științifică de interpretare a lumii. Aceasta se aseamănă cu magia prin interesul pentru tehnicile de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]