9,918 matches
-
și oglindesc implicarea din ce în ce mai accentuată a jurnalistului în text. Ponderea raporturilor de coordonare și a celor de subordonare variază, în funcție de finalitățile demersului jurnalistic și de necesitățile și articulațiile logico-semantice ale textelor. Dintre subordonate, remarcăm ponderea însemnată a circumstanțialelor cauzale și temporale, în consonanță cu intențiile explicative și perspectivele diacronice ale jurnalistului. 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) Cel de-al doilea nivel al analizei sintactice are în vedere nivelul frastic al structurilor desemnate generic în lucrările de sintaxă enunțuri. Întrucât descrierea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, și stabilește drept scheme textuale esențiale: narativul, descriptivul și argumentativul, fiecare dintre acestea impunând textelor dominante structurale specifice: * narativul discurs organizat secvențial, reprezentând acțiuni și evenimente, corelate prin relații cauzale, finale, temporale și actualizând un pattern global: schema de acțiune; * descriptivul discurs organizat spațial ca o constelație de atribute și specificări determinate de un pattern global de tipul frame; * argumentativul discurs ce vizează adeziunea la idei particulare, considerate adevărate, pozitive. Relațiile cele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din vechea demnitate. Între ele, gazetarul face ritual naveta"410. În acest joc al punerii în scenă cu rol demonstrativ, prezentul devine, în contrast cu trecutul, o lume pe dos în care prea puține lucruri sunt așa cum ar trebui să fie. Detenta temporală are la bază convingerea jurnalistului că "publicul român, ca orice public din lume, trăiește în prezent și puțini, prea puțini se interesează de trecutul țării lor"411 și că ignorarea experienței înaintașilor împiedică procesul de modernizare a țării. În publicistica
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminesciene este specific pentru limbajul cultivat de presa românească în veacul al XIX-lea, problematica abordată de Eminescu fiind generată de referențialul evenimențial al epocii. Individualitatea limbajului politic cultivat de poet derivă din modul de organizare a discursului, din detenta temporală a demersului jurnalistic, din acribia cu care își redactează articolele, din bogăția și eleganța expresiei verbale, din grija și respectul față de cititor, din erudiția și formația enciclopedică a gazetarului. Eminescu își selectează cu atenție mijloacele de expresie și traduce abstracțiile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"524. Istoricul este interesat de exactitatea evenimentelor prezentate, iar detenta temporală permite jurnalistului raportarea la modele și timpuri istorice revolute, într-un permanent traseu trecut prezent viitor. Manifestând preocupări constante pentru receptarea adecvată a mesajului jurnalistic, Eminescu susține, de la tribuna publicațiilor la care scrie, adevărate prelecțiuni populare pe teme de istorie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Stimate Domnule Decan, Dragi colegi, Aniversarea a 100 de ani de existență este pentru fiecare dintre noi un moment cu adevărat excepțional. Această calitate vine tocmai din limitele temporale la care este supusă existența umană. Este motivul pentru care numărul 100 are pentru mentalul nostru colectiv semnificația perfecțiunii. Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată a Universității „Gheorghe Asachi” din Iași împlinește astăzi 100 de ani. Dincolo de semnificații
MESAJUL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Adrian GRAUR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1003]
-
a împăratului, care, oprind războiul, pune brusc capăt speranțelor italiene, are mai multe motive. Unul dintre cele mai importante rezidă în dorința sa de a menține independența Romei. Dar amenințarea că această politică ezitantă ar putea totuși apăsa asupra puterii temporale a papei îi alarmează pe catolicii intransigenți. Din acest moment se afirmă îndepărtarea lor de Imperiu. În ceea ce o privește, burghezia afacerilor este îngrijorată de politica de liber schimb adoptată de Napoleon al III-lea, cu ocazia semnării tratatului franco-englez
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rapidă peste 60 de ani, mai ales pentru cortexul cerebral, hipocamp și nucleii bazali (3). Scăderea de volum este relativ uniformă pentru substanța albă și neuniformă pentru substanța cenușie, astfel: cortexul lobilor frontali și parietali este mai afectat în comparație cu lobii temporali și occipitali. Aceste constatări anatomopatologice sunt în corelație cu datele oferite de studiile de imagistică cerebrală (4). Atrofia parenchimului cerebral atrage după sine o sporire a dimensiunilor sistemului ventricular (deci un grad de hidrocefalie pasivă). Atrofia cerebrală cu particularitățile ei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
un membru al societății, pentru bunul cetățean. Laicitatea a eliberat, aș îndrăzni să spun, divinul de prestigiul social. în imaginarul tîrziu modern, chipul lui precumpănitor nu este cel al suveranului ceresc, adesea prea îndeaproape cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de delimitare a domeniilor (cel uman de cel divin, știința naturii de teologie, puterea temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în cele din urmă separarea sau măcar distanța dintre religie și politică, dintre natură și cultură, dintre credință și cunoaștere rațională, dintre public și privat. Un model binar disjunctiv
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în acest univers restrîns, unde ființele noetice au devenit supranaturale și nu-și mai au locul, unde se poate cel mult admite scenariul SF potrivit căruia, în afară de oameni, există poate extratereștri, supuși și ei, pe alte planete, unor condiții spațio temporale, dotați și ei probabil cu rațiune. Omul universal a devenit pentru noi mai degrabă general umanul, se referă la trăsăturile definitorii ale umanității, la acele valori sau principii pe care se speră toți oamenii le împărtășesc. Cînd vorbim despre o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pierdut totuși prestigiul normativ în sens moral, nici capacitatea de a da noimă destinului uman, de a fi ghidul spiritual prin excelență. însă rolul ei nu mai este acum legat de puterea politică fie în sensul autorității religiei asupra puterii temporale, fie în sensul alianței celor două sau al submisiunii Bisericilor față de stat. Religia și instituțiile ei se adresează astăzi preponderent individului și libertății umane. După confruntarea cu totalitarismele secolului XX, Bisericile creștine văd în libertatea religioasă și în libertatea de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
1? Hans Blumenberg, printre alții, vorbea despre două moduri de a concepe transcendența. Una, gîndită orizontal, s-ar defini ca transcendere a timpului și a istoriei prin parcurgerea și actualizarea completă a posibilităților lor. Pe aceasta, Blumenberg o numește chiar temporală, pentru că ea apare ca funcție de timp, reprezintă capetele timpului : origine și eschaton. Transcendența temporală ar fi proprie geniului religios iudaic, pentru care Dumnezeu lucrează dinamic, prin istorie și în istorie, pentru ca, în cele din urmă, să aducă istoria la împlinire
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gîndită orizontal, s-ar defini ca transcendere a timpului și a istoriei prin parcurgerea și actualizarea completă a posibilităților lor. Pe aceasta, Blumenberg o numește chiar temporală, pentru că ea apare ca funcție de timp, reprezintă capetele timpului : origine și eschaton. Transcendența temporală ar fi proprie geniului religios iudaic, pentru care Dumnezeu lucrează dinamic, prin istorie și în istorie, pentru ca, în cele din urmă, să aducă istoria la împlinire în cetatea lui cerească. în schimb, gîndirea greacă antică, pentru care cosmosul este co
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea universului cosmic și social. Cu cît divinul apare mai obiectivat în ceremoniile previzibile, minuțios regizate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin precum picătura cufundată în ocean (op. cit., pp. 105-109). într-un text al lui Ițhak din Acra (secolul al XIII-lea), Moise, necesar pentru împlinirea economiei divine asupra comunității lui Israel, e avertizat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama, atît de des resimțită în fața unei teologii mistice, de ștergere a transcendenței temporale orizontale, amenințată de presupusa posibilitate ca, pe verticală, frontiera secretului divinității să fie împinsă prea departe, iar posibilitățile umane de cunoaștere să fie înălțate mai sus decît stabilește restricția eschatologică a cunoașterii terestre. în Răsăritul creștin, în secolul al X
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
curs pe piața de idei a modernității. Ortodoxia se definea pe sine și era catalogată de ceilalți ca o confesiune care, prea absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace, studiile religioase asupra Răsăritului, ca și dialogul dintre cele două ramuri creștine au căpătat un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi înclinată să se legitimeze declarîndu se conformă vechimii, fidelă trecutului, credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea e caracterizată mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre necesitatea imaginației teologice, care i se pare foarte secătuită astăzi. Prin imaginație teologică el înțelege tocmai opusul atitudinii cognitive tradiționaliste (nu doar creștine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertate și chemare. Prezentă în spectacolul public datorită adeziunilor personale, nu legilor cetății, ea păstrează destulă distanță față de cele din urmă ca să-și semnifice alteritatea radicală, destulă apariție în cel dintîi ca să facă semn. Nu se lasă girată de puterea temporală, dar nu se lasă nici uitată, stăruind la orizontul conștiințelor. înclinația noastră spre obiectivare poate socoti acest mod de manifestare ambiguu, slab, declinant, crepuscular. Dar nu e el, dimpotrivă, destul de adecvat transcendenței, întrucît e un mod paradoxal și mobilizator, sugerînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
protecție, și nici ascendentul față de puterea politică. Desigur, cea din urmă garantează posibilitatea de manifestare a instituțiilor religiei, dar ele nu sînt totuși decît niște componente sociale printre altele din domeniul pe care statul îl are de administrat. Nici puterea temporală în calitate de protector și vehicul social al religiei, nici puterea ca simbol al divinului nu mai însoțesc autoritatea spirituală, nu o mai apără, nu o mai sprijină. Ea are astfel șansa de a-și manifesta mai mult, de a-și pune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în principiu, o zonă de cunoaștere și de acțiune peste care nu e stăpînă. Comentînd teoria relației dintre Biserică și Imperiu formulată în anul 500 de papa Gelasius, Louis Dumont o caracterizează printr-o fericită expresie. Autoritatea spirituală și puterea temporală se află într-o complementaritate ierarhică : Biserica este în imperiu pentru afacerile lumești, imperiul este în Biserică pentru lucrurile divine. Nu delimitarea pe orizontală a două teritorii sau a două funcții sociale se proclamă aici, ci două orientări ale întregii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înglobate în stat. Desigur, această delicată formulă de echilibru ierarhic nu a fost respectată în litera ei nici de împărații bizantini sau occidentali, nici de mai-marii Bisericii, dar a rămas totuși o normă pentru raportul dintre autoritatea spirituală și puterea temporală. Or, autoritatea spirituală consimte, în acest model, să nu aibă o expansiune nelimitată, să nu înglobeze toate aspectele realului, ci să lase un vid, semnificîndu-și astfel menirea supranaturală. Totuși, în Occidentul abandonat de Bizanț, Biserica va avea de asigurat, pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
supranaturală. Totuși, în Occidentul abandonat de Bizanț, Biserica va avea de asigurat, pe lîngă funcția spirituală, și pe cea de organizare socioculturală a unei noi civilizații creștine. întîi nevoită din rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale, Biserica se lasă treptat și parțial atrasă într-un raport orizontal, intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește, de-a lungul secolului al XI-lea, în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre Papalitate și Ludovic de Bavaria. Dar chiar William of Ockham, adversar înverșunat al papei Ioan al XXII-lea și susținător al împăratului, considera că autoritatea spirituală și puterea temporală au sfere de acțiune complementare, că ele se pot influența reciproc în mod benefic în măsura în care nu devin discreționare, ci își restrîng acțiunea potrivit limitelor stabilite de legea divină și de cea naturală. Teologia politică a secolului al XIV-lea va
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]