10,007 matches
-
departe pe Scapin sau Richard III. Situațiile erau grotești, de desen animat. La Anna Karenina, eroina se sinucide în fața trenului: locomotiva e-un tip care fuge c-un felinar prins de băț, printr-un nor de azot lichid. La Numele Trandafirului (6 ore, un chin!), Beligan adoarme pe fotoliu în mijlocul unei replici și-l trezește Mihai Călin. La Hamlet, regelui i se picură niște apă-n urechi în scena veninului. Nu mai vorbesc de Vlaicu-Vodă, Apus de soare și-alte minuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
flutura amețitor, întorcându-le cu o dexteritate nerușinată spre geam, de fiecare dată când se apleca după flori. Gălețile se înghesuiau la locul lor de lângă zid, pline cu buchete cărnoase, dar eu n-aveam ochi nici pentru bujori, nici pentru trandafiri. Urmăream rotunjimile colosale ridicându-se și coborând vertiginos, dislocuind aerul în volume masive, ca apa din cada lui Arhimede. În zilele când bătrâna țigancă lipsea, o înlocuia fata ei. Își așeza gălețile tot la colț, lângă policlinică. Pe trotuarul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mercedesul care-o ducea, alături de-un bărbat copt, la costum, în magazinele „La Perla“ și „I.D. Sarrieri“, pentru a alege sutienul dorit. Aș fi stat lângă ea pe marginea blocului D9, privind printre lacrimi apusul de culoarea ceaiului de trandafiri. M-aș fi culcat lângă prietenul ei, împărțind cu-aceeași tristețe și bucurie patul, sticla de votcă și zecile de fotografii. Toate astea le-aș fi făcut senin, excitat, convins că-mi sunt destinate, ca un vraf de scrisori peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cuțitul de pe noptiera altui bărbat; perechea de ghete negre, „depeșare“, cu talpă groasă și bot metalic; răceala zăpezii din spatele cabanei „3 Brazi“, resimțită pe fundul gol; tramvaiele de pe „Bucureștii Noi“, forfecând aerul dimineții ca niște raci; grădinile Pajurei, umflate de trandafiri, dovleci și floarea-soarelui; cafeniul zilnic al blocului 66; certurile din bucătărie, plutind în arome de piper și tarhon; ușa capitonată a dormitorului tatălui, prin care nu se-aud țipetele și din care nu rămâne pe retină decât o imensă pată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vieții noastre pasionale și-a încetinit ritmul. Ieșeam pe rând din dormitor, și ne uita ziua în pijamale. Dimineața, scoteam pompițele din baie și stropeam florile de pe balcon: începeam cu urzica roșie, turnam apoi câteva picături la violete, continuam cu trandafirii și regina nopții și, la sfârșit, udam bine mușcatele și kalanchoe. Seara, zăceam în trening pe canapea, cu tricourile atârnând din pantalon. Rutina existenței domestice, plăcută și calmă, ne garnisea deja zilele și nopțile, oricât de mult am fi încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu găuri, și ruginise imediat); pe Iancului, lângă metrou, aterizase Eroul Necunoscut, cu ranița sovietică, pietrificată, ca buteliile unui scafandru cosmic; lângă „Drept“, Kogălniceanu fusese supraânălțat (se ridica pe-un platou de fier, cu mâinile-n buzunare, ca pistolarii din Trandafirul galben), iar în față la Teatrul Național trona Caragiale al lui Baraschi, cu capul mic de bronz turnat pe corpul masiv al lui Lenin. De Storck, Paciurea sau Mestrovici, nici urmă: Giganții de piatră fuseseră ascunși în Parcul Libertății, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
unui meșter. Știam să mă asortez cu Maria la o cafeluță, o recepție, o piesă de teatru sau o ieșire în parc. Ea apărea mereu elegantă, feminină, invidiată. Știa să așeze o pată de culoare în perfecțiunea asta socială (un trandafir de stofă, o broșă, o eșarfă la gât sau o brățară de picior), făcând-o vie și accesibilă. Nici eu nu-i rămâneam dator. Îmi modulam înfățișarea în funcție de public și de locul unde trebuia să ajungem. Nu purtam curea vișinie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vreo câteva decenii. „Cât durează?“, m-am interesat. „O oră cincizeci, fără pauză.“ Părea suportabil. Fusesem târât la experimente, probe de rezistență de șase ore, pentru care îți trebuiau nervi de-oțel și-o pernă: Levantul, la „Bulandra“ și Numele trandafirului, la „Național“. Mai rămânea o problemă de rezolvat. „Ai întrebat, se-aruncă cu chestii?“ Maria a început să râdă. Îi ghiceam gura arcuită, cu V-ul micuț și sexos de pe buza superioară sărutând difuzorul telefonului. „Nu, prostuțule. E totul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fost provocată de-un amănunt mai degrabă anecdotic: fuga verișoarei Emma Maria Frieda von Richthofen cu scriitorul britanic D.H. Lawrence. De atunci, de fiecare dată când își doboară adversarii, Manfred von Richthofen coboară din avion și lasă un buchet de trandafiri roșii pe aripile ciuruite, înainte de-a colecta plăcuța aparatului dușman și a-și nota numele pilotului într-un carnețel. „Poate măcar așa voi spăla rușinea familiei...“, ar fi fost el auzit spunându-i la telefon mamei sale, din camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de epocă, zidită milimetric între zidurile celorlalte. Abia aici apărea adevăratul Schottenpoint. Se vorbea că, nici din aeroplan, hotelul nu putea fi observat. Acoperișurile clădirilor din jur cădeau în unghi, iar restul de spațiu fusese acoperit de niște tufe de trandafiri agățători. Zidurile îl apărau ca un bastion. Doar după douăzeci de pași, înțelegeai trucul: nimeriseși la interval, în interstițiul dintre două rânduri de case, ca în blatul unui tort. Locul părea ferit, mișcat, podeaua se deplasa odată cu tine. Pereții hotelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
blocat între pereți, cu etajera înfiptă în gât. Cealaltă jumătate arăta ca o balustradă, prelungită printr-o scăriță de incendiu care urca nu se știe unde. Lumina bătea pieziș, în unghiuri deformate, închipuite de cine știe ce arhitecți grijulii. Zidurile supraâncărcate cu trandafiri agățători, uscați sau doar adormiți, filtrau zgomotele străzii: auzeai uneori sunete, dar parcă moi și căptușite cu cârpe ude. Scara era tubulară, metalică, așa cum apar în filme; un copil ar fi putut lesne trece pe-acolo. Înăuntru, pereții se înfășurau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Am urmat deplasarea inelului de asfalt, mișcându-mă odată cu el. Trotuarul culisa, corpul nu resimțea nici un efort. Aici măcar spațiul părea liber, niște împărați tăiaseră câteva hectare de aer printre clădiri și le împânziseră cu fântâni, bazine și grădini de trandafiri. Aleile în diagonală, de-o precizie habsburgică, se întâlneau doar în punctul central, de unde puteai alege fragmentul de decor pe care să-l administrezi. Vara, Burggarten și Volksgarten îți ocupau vederea periferică în amestecuri de alb, galben, portocaliu, roșu-purpuriu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lucru printr-o expresie simbolică, printr-o imagine"74. Mecanismul său este acela de exploatare simultană a resurselor familiarității și diferenței. În Adevărul din 14 octombrie găsim următorul titlu la un editorial semnat de Cristian Tudor Popescu: "PSD își jumulește trandafirii petală cu petală", mod plastic de a exprima ideea coborârii accentuate în sondaje a Partidului Social Democrat, cauzate de conflictele dintre liderii acestuia. Modalitățile plastice de exprimare atrag auditoriul prin ineditul textului. Identificăm, de asemenea, jocuri intertextuale: ironii, calambururi. Ironia
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA Librăria Casa Cărții, str. N. Bălcescu nr. 8, tel. 0230/530337 TG. MUREȘ Librăria Luceafărul, str. Trandafirilor nr. 43, tel 0265/250581 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librării ON-LINE www.euroinst.ro www. anticariatonline.ro www.librariaeminescu.ro www.cartedesucces.ro
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
prestigiu“130 nu s-a putut ridica la prestigiul și respectul predecesorului său. Maniera prin care a fost înlăturat Titulescu din guvern este exprimat remarcabil de dr. Nicolae Lupu: „Din buchetul de mărăcini au rupt și călcat în picioare singurul trandafir”131. După înlocuirea lui Titulescu, politica externă românească păstrează aceleași linii directoare 132. Toate aceste părți negative nu pot anula meritele incontestabile ale lui Titulescu în activitatea diplomatică, dintre care, cel mai important este reprezentat de obiectivul principal al acestuia
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
cotidiene. Acestea sunt apoi suplimentate cu "Alte sentințe morale, culese din pildele lui Solomon", al căror conținut biblic este explicit. Sunt prezentate ulterior o serie de "Fabule și istorioare" cum ar fi de exemplu "Arabul în pustie", "Păunul și cocoșul", "Trandafirul și fluturele" etc. Printre acestea este strecurată și o secțiune intitulată "Amoarea de patrie" (p. 54), în care se promovează idealul sacru al sacrificiului suprem pentru patrie. Povestioarele sunt continuate cu "Fabule în versuri", cartea încheindu-se grav, într-un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
feței, dinții puternici, deși înnegriți, constituția lui robustă, vânjoasă, expresia lui preocupată din timpul dimineții, la serviciu și voioasă seara la cărți sau la Luminăția Sa, toate acestea contribuiau la succesele prezente și viitoare și presărau drumul vieții Excelenței Sale cu trandafiri. Generalul avea o familie înfloritoare. Ce-i drept, aici nu erau peste tot numai trandafiri, însă existau multe aspecte asupra cărora de mult începuseră deja serios și sincer să se concentreze principalele speranțe și scopuri ale Excelenței Sale. De altminteri, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aveau putere să-l ducă, ajutau care cum putea, alergau toți în urma sicriului și plângeau. De atunci mormântul lui Marie a fost la mare cinste pentru copii: sădesc flori în fiecare an, de jur-împrejur au plantat un gard viu de trandafiri. Dar tocmai de la această înmormântare a început și prigoana pe care, din pricina copiilor, am avut-o de îndurat din partea satului întreg. Principalii instigatori au fost pastorul și învățătorul. Copiilor li s-a interzis categoric chiar să se întâlnească cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Nichita Stănescu a trebuit să scrie cu necuvinte, căci poezia transcende cuvântul, iar poetul folosește cuvintele din disperare.7 Interesant că de lecția lui Eminescu și a lui Wittgenstein au ținut cont creatori ca Nichita Stănescu și Umberto Eco (în Numele trandafirului, bunăoară, unde și amintește de îndemnul lui Wittgenstein), dar nu și urmașii lor postmoderniști, dat fiind faptul că Eco trece un mare teoretician și practician al noului canon. La drept vorbind, ceea ce va supraviețui din Levantul ține de translingvistic, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aproape văzut, / structura materiei, de la-nceput". În definitiv, poetica rupturii ca translingvistică e confirmată de cel puțin două mari personalități ale secolului al XX-lea care au schimbat paradigma poeticii. E vorba de Umberto Eco și de Mihail Bahtin. În Numele trandafirului, Eco pune problema receptării poeziei invocând un celebru exemplu din Wittgenstein, care spunea că, spre a contempla catedrala, trebuie date jos schelele. Nichita Stănescu privește cuvintele ca pe schelele lui Wittgenstein, numindu-le "rotițe", "curele de transmisie": cititorul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
T. Stoika, Const. T. Stoica, Ștefan Ionescu-Bălcești, N. Vulovici, G. Tutoveanu, G. Rotică, Mihail Cruceanu, care dă și istorioara Florile, alături de Emil Gârleanu, D. Iov, I. Dragu, Al. Ciura, Corneliu Moldovanu, Eugen Boureanul ș.a., teatrul fiind ilustrat de Zaharia Bârsan (Trandafirii roșii) și I. U. Soricu. Traducerile din Albert Samain (Elegie și Infanta), Shakespeare (Macbeth, fragment), Milton (Paradisul pierdut, fragment), Goethe (Faust, fragment), Alfred de Musset (Lucia), Victor Hugo (Pan) sunt semnate de Marcel N. Romanescu, Al. Iacobescu, Th. Roman ș.a.
VIAŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290528_a_291857]
-
conferința lui Mihail Dragomirescu Literatura noastră dramatică, în care, după sumare considerații asupra subiectului, se face o analiză aplicată a cinci dintre cele mai importante, în opinia sa, creații dramatice românești contemporane: Ringala de Victor Eftimiu, Bujoreștii de Caton Theodorian, Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, Sorana de I. Al. Brătescu-Voinești și Patima roșie de Mihail Sorbul. În mod similar, D. Teleor semnează un interesant și vivace excurs în serial, Din istoricul revistelor teatrale de la noi, începând cu Apele de la Văcărești, prima
VIAŢA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
remarcat criticii, câștigă în profunzime și acuratețe. SCRIERI: Harfele grâului, București, 1976; Corabia seminței, București, 1978; Edena, Iași, 1981; Vânătoare nocturnă, București, 1981; Sigiliul grădinii, București, 1983; Lacrima învingătorului, Iași, 1984; Repausul focului, București, 1985; Vindecare în păcat, postfață Constantin Trandafir, Galați, 1991; Daimonia, Galați, 1995; Corabia - labirintul celălalt, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, Galați, 1996; Sunt putred de tine, București, 1998; Domnișoara Cucută, București, 2001; Clipa tăind subțire hohotul zăpezii, Iași, 2003. Antologii: Datini și obiceiuri de Crăciun și Anul
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
Galați, 1997. Repere bibliografice: Vasile Iancu, „Harfele grâului”, ATN, 1977, 2; Ulici, Prima verba, II, 134-135; Gabriel Mardare, „Corabia seminței”, CL, 1979, 2; Dan Alexandru Condeescu, Poeți gălățeni, LCF, 1979, 32; Radu G. Țeposu, „Corabia seminței”, RL, 1980, 1; Constantin Trandafir, „Corabia seminței”, ST, 1980, 1; Laurențiu Ulici, Imagini în plan îndepărtat, CNT, 1981, 10; Nicolae Turtureanu, Despre o anume corabie, ATN, 1981, 3; Constantin Trandafir, Vânătoarea ca inițiere, T, 1981, 10; H. Zalis, „Edena”, RL, 1981, 48; Emil Nicolae, „Edena
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
Condeescu, Poeți gălățeni, LCF, 1979, 32; Radu G. Țeposu, „Corabia seminței”, RL, 1980, 1; Constantin Trandafir, „Corabia seminței”, ST, 1980, 1; Laurențiu Ulici, Imagini în plan îndepărtat, CNT, 1981, 10; Nicolae Turtureanu, Despre o anume corabie, ATN, 1981, 3; Constantin Trandafir, Vânătoarea ca inițiere, T, 1981, 10; H. Zalis, „Edena”, RL, 1981, 48; Emil Nicolae, „Edena”, CL, 1981, 12; Piru, Debuturi, 212-213; Constantin Trandafir, „Edena”, ST, 1982, 2; Virgil Cuțitaru, Corabia lui Sterian Vicol, CL, 1982, 9; Constantin Pricop, „Sigiliul grădinii
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]