7,731 matches
-
altor ecluze de vid și știam că intraserăm în Leverif. Lumina cerului începea să se zărească! Panta era lină, dar tot perceptibilă. Ieșind din tunel, am putut vedea în jurul nostru numai apă! Șinele erau suspendate deasupra unui lac imens, iar tunelul era lăsat în urmă, ascuns de oglinda argintie a imensității lichide! Toți erau vrăjiți de priveliște. Trecurăm în câteva momente pe uscat și după ceva timp s-au putut vedea clădirile înalte ale unui oraș. Trenul se opri după vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
despături cu greu. Era sub un teanc de cărți de teologie din biblioteca clădirii. Își dădură seama că ceea ce căutau nu era la Polul Nord, ci în apropierea sa. De asemenea, au văzut pe bucata veche de hârtie că există niște tuneluri care duc în interiorul unei incinte împrejmuite de garduri. Cea mai apropiată intrare în acestea se găsea în pădure, la vreun kilometru distanță. Au lăsat în urmă cătunul și au alergat spre lizieră. Acolo trebuia să fie mai feriți de vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
din pământ. Nu m-ar mira dacă asta ar fi intrarea pe care o căutăm noi... Ce-i drept, cam ar trebui să fie pe aici! Și avea dreptate. Ăla era accesul în subteran pe care-l căutau. Au urmat tunelul tăcut și înfricoșător de liniștit până au ieșit în partea cealaltă a lui. Au deschis o trapă și și-au ițit capetele. Altanovici și Sergheiov au fost primii care s-au uitat prin jur. Au coborât înapoi și le-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
întunericul. În depărtare, se zăreau felinare ici și colo, iar lumina acestora se reflecta din când în când în corpuri marine care se plimbau nestingherite pe fundul oceanului, la mai bine de zece kilometri sub suprafața sa. Erau într-un tunel de legătură care pornea din scoarța terestră și făcea conexiunea cu structura principală, care era acoperită, așa cum observă Maghir, cu: Peliculă de diamante străbătută de nanotuburi de carbon! Izbitor de incredibil! Cea mai rezistentă construcție de pe Pământ! Cu cât presiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
iulie 2005, sergentul Steve Betts se întorsese din infern și, mai târziu, în octombrie, povestise presei ce nenorociri văzuse el sub gară, deasupra era Paradisul, British Library, biblioteca tuturor cărților, și dedesubt - o bombă aflată într-un rucsac explodase în tunel, pe la ora nouă. Muriseră atâția oameni... Că oamenii mai și mor... Seara de 7 octombrie 2005, la Snagov, înainte de spectacolul cu Regele Lear... Loredana e în baie, face duș, se pregătește de spectacol. Singur, la birou, așezat în fața monitorului rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
primit astăzi, cartela de metrou pe care Împingând-o În fanta aparatului de taxat, acesta va ridica bara metalică lăsându-l să treacă dincolo de ea. Ajunge pe peron tocmai când curentul de aer puternic, ca o briză marină, venit din tunel anunță venirea trenului. Ușile s-au deschis, și mulțimea năvălește Înăuntru Înghesuindu-se cu disperare. Antoniu se agață de bara orizontală din dreptul ferestrelor. După două trei stații, unul din scaune se eliberează și el Îl ocupă imediat. Călătorii s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Ajuns pe malul Dunării am preferat bacul în locul «pasagerului» și după traversare am debarcat cu succes în cartierul Țiglina III din Galați.Am parcurs drumul spre gară.Aveam la dispoziție o oră de așteptare.Am călătorit confortabil.La trecerea prin tunelul BereștiTalașmani,în vagon a fost și lumină. A urmat obișnuita așteptare din Gara Docăneasa.Florile sălbatice ornamentau debleul. In lumina palidă a becurilor dispuse pe traseu am ajuns și în Gara Barlad. Am străbatut energic peronul și am urcat în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
lumină.Indepărtară vegetația din jur.Ridicară lespedea.Era ușoară.In criptă nu era nimeni.Exista un minisubmarin galben.Cei doi s au instalat la bordul lui.In acel moment apa a inundat cavoul și au pornit în submersie printr-un tunel.Piatra tombala se lumină.Apăru scris un nume de francez.Mai lipseau acordurile melodiei „Yellow submarine” ( „Beatles”)... Lumina puternică din plafoniera i-a trezit la realitate.Bărbatul avea ruj pe obraz și sânge pe cămașă.Femeia respira greu.Iși aranjară
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
rămas celebru romanul science-fiction „De la Pamânt la Luna” de Jules Verne. Luna atrage sufletele ? In literatura medicală se cunosc și sunt descrise numeroase cazuri de moarte clinică. Toate persoanele care își amintesc evenimentele, vorbesc de o călătorie rapidă printr-un tunel de culoarea lămâii.In voiajul lor sunt însotiți de o muzică placută,divină.Sus se întâlnesc cu rude,părinți,prieteni sau uneori cu o entitate. Aceștia îi așteaptă și-i primesc cu drag,dar spre regretul lor îi expediază înapoi
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
înclină afirmativ bărbia și-i oferi un loc. -Pe mine nu mă reții,reluă ea,după ce se așeză.Eram la chimie.Olimpiada de cimie '70.Numele meu este... -Alinta,o completă el.Sorbi încet din pahar.Incepu să străbată mental tunelul timpului. Imi aduc aminte.Ai câștigat.Aveai niște codițe nostime.Celălalt nume este Pisargeac? O privi în ochi așteptând confirmarea. Sorbi din nou din pahar. -A fost.Acum mă numesc dna Torcescu. Orchestra atacă un nou șlagăr.Dansatorii se puseră
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ultimă localitate, trecând apoi prin Cogoleto și până la Varazze, drumul pe malul mării sau prin localitate este de o frumusețe rară. Este pietruit, foarte bine amenajat pentru plimbările turiștilor sau pentru mersul pe bicicletă. Flancând marea, acest drum străbate numeroase tuneluri de piatră, iluminate și curate, săpate în stânca muntelui. Sunt numeroși turiști care aleargă, familii cu copii plini de viață. Si singur eu trec prin mijlocul lor, purtându-mi rucsacul, admirând tot ce văd, bucurându-mă din plin de faptul
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
pline! Fiind...oarecum...primitivi, Nu erau comunicativi, Nici...amabili, Și deloc... sociabili; Nu mergeau nicicând la adunare, Sistematic lipseau la...votare! Că...bursucii, ca bursucii, Aveau singura grijă a șuncii! În Văleni...probleme erau de tot felul, Cea mai importantă: Tunelul Care să-i...lege de lume! De la Guvern așteptau niște...sume; Obștea chibzuia dacă Se poate-orienta, Pe unde tunelul...să treacă, Urmând...a vota! În final au votat și-au ales: Cum bursucii la vot iar n-au mers, S-
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
la...votare! Că...bursucii, ca bursucii, Aveau singura grijă a șuncii! În Văleni...probleme erau de tot felul, Cea mai importantă: Tunelul Care să-i...lege de lume! De la Guvern așteptau niște...sume; Obștea chibzuia dacă Se poate-orienta, Pe unde tunelul...să treacă, Urmând...a vota! În final au votat și-au ales: Cum bursucii la vot iar n-au mers, S-a votat în ...contra lor interes; Stabilindu-se la cald și la rece, -Poftim și te miră popor ! - Că
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
treacă, Urmând...a vota! În final au votat și-au ales: Cum bursucii la vot iar n-au mers, S-a votat în ...contra lor interes; Stabilindu-se la cald și la rece, -Poftim și te miră popor ! - Că noul tunel musai va trece, Prin...toate vizuinile lor! Au pierdut agoniseala, casa și banii, Pauperizând sărmanii, Ca vecinii lor... șobolanii! Pierzând tot, absolut...tot! Gravă problemă absenteismul la...vot! Morala: Adesea nu contează un vot, E-o picătură în oceanul plin
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
familiei Dobrotă - și se vedea că avea exercițiu! Poate s-o fi utilizat, la rândul ei, ca să-și acorde un ascendent față de prietene. În schimb, Cristian nu povestea nimic despre familia soției! — Era conștient că a făcut o mezalianță! Lumina tunelului din care ies se lărgește treptat spre păduricea cu trunchiuri subțiri și drepte. Dealuri golașe, semănate cu smocuri de vegetație, lăsând tot mai jos albia secată a râurilor de altădată, care umpleau de mlaștini și țânțari văile, azi secate. Cristos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
amiază iar vin flămânde ciorbele cu pașii destinului și ce-a curs din ciurul lui în cupa scheletului... Și turtoiul, vai de el! Mămăligă între scânduri și în forme ca de zar, așteptare în zadar și rămânere pe gânduri; în tunel e surd războiul vremea-și mătură gunoiul și-l aruncă peste el. Anul trece repede, șerpuiește, ca o apă; clipa însă-i lespede nici nu crapă, nici clintește și ne strânge ca în clește toate visurile noastre - pui de mierlă
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
dă din umeri. ― Nu știu, doar ține minte că atunci când sunt prea mulți... ― Of, Lauren. O înghiontesc ușor și ea-mi zâmbește, pentru că știe că mă simt deja un pic mai bine. ― Vezi, spune Lauren. Există o luminiță la capătul tunelului, și amândouă începem să râdem. Așa e mai bine, continuă ea. Poți să stai aici cât de mult vrei tu. ― Asta e cealaltă chestie, spun eu nefericită. Am încercat să-mi schimb zborul azi dar nu-l pot lua mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
întreb de ce mi-a scris Geraldine, și nu Ben. Apoi, dacă decupajul alăturat e de la Ben și nu de la ea, de ce s-a deranjat să-mi mai scrie ea, și... o, Doamne, nu prea mă simt bine, luminița de la capătul tunelului începe să se micșoreze, așa că iau decupajul, după care trebuie să mă așez foarte repede. Ce este? spune Lauren, așezându-se lângă mine, așa că încep să citesc cu voce tare, dar șovăielnic, pentru că nu-mi vine să cred. ― „Ben Williams
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
luat-o iar prin ȘANȚ? Brigit i-a confirmat pe mutește. Nu-i mai bine să-l lași baltă și să ieși cu un irlandez cumsecade? i-a sugerat Luke. Brigit se holba în continuare cu niște ochi ca două tuneluri dezafectate. — Crezi că te-ai simți mai bine dac-ai mânca niște înghețată? a întrebat-o Luke cu bunătate. Ăsta e un bărbat care cunoaște femeile, m-am trezit gândind cu toate că apariția lui neașteptată mă șocase și pe mine. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
făcut cunoștință lui Mike cu John Joe și lui Chaquie cu Misty, m-am așezat tremurând pe cel mai incomod scaun. Vreo patru sau cinci arcuri și-au croit drum către fundul meu, în care s-au apucat să sape tunele, dar eu aproape că nici nu simțeam. Luke și Brigit s-au așezat și ei. Arătau epuizați și foarte nenorociți. Puteai să miroși interesul incitat al lui Mike și al celorlalți pacienți. între timp, mi se părea c-am murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nu se mai putea abține. Își aprinse lămpașul de pe cap și se strecură înăuntru. Intrase într-un culoar larg și întunecat, cu pereții brăzdați de muchii ascuțite ce încă mai păstrau urmele uneltelor de săpat. Aici totul era în regulă, tunelul fusese săpat în stânca vie și nu era nici un pericol de prăbușire. Continuă să meargă în lungul lui luminându-și calea din când în când cu lanterna pe care o luase cu el la plecare. În rest, se folosea numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fiecare, iar pe jos se vedeau resturi de rocă spartă. Cel ce le deschisese nu găsise filonul căutat și le abandonase, încercând apoi în altă parte. Se apropie de ultima galerie, cea în care intrau șinele. Privi cu atenție în interiorul tunelului. La o primă vedere, pereții și tavanul păreau stabili, așa încât intră înăuntru. Înainta cu atenție examinând stânca, căutând fisuri sau pietre ce ar fi putut să se desprindă de acolo. Din loc în loc pe perete, cam la înălțimea lui, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
intră înăuntru. Înainta cu atenție examinând stânca, căutând fisuri sau pietre ce ar fi putut să se desprindă de acolo. Din loc în loc pe perete, cam la înălțimea lui, erau agățate felinare cu petrol, acum goale. La un moment dat, tunelul făcea un cot la dreapta. După colț văzu vagonetul. Era încă plin pe jumătate cu minereu. Dincolo de acesta, o grămadă de sfărâmături de rocă obturau galeria. Șinele dispăreau sub blocurile de piatră iar Iuliu înțelese că acolo tavanul galeriei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
interior, bătându-l în față. Examină cu mai mare atenție golul din fața sa și se cutremură de groază. Nu-i venea să-și creadă ochilor, raza de lumină aruncată de lanternă nu mai răzbătea atât de departe ca mai devreme. Tunelul îngust în care privea era mai scurt, nu mai avea acum decât câțiva metri în față. Și totuși, lumina nu-i arăta capătul, părea că întunecimea o înghite după câțiva pași. Ceea ce îl înspăimânta însă era faptul că i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Întunericul se prăbuși peste el învăluindu-l cu totul. 3 Farurile spintecau întunericul pădurii. În noaptea caldă de au gust, camionul gonea la vale pe panta muntelui. Coroanele copacilor se închideau deasupra drumului, dându-i senzația că merge printr-un tunel nesfârșit și întunecat. Își dădu pe ceafă șapca albastră ștergân du-și cu dosul palmei fruntea transpirată. Mergea prea repede, așa încât călcă ușor pedala de frână. Un geamăt de protest se auzi de la roțile peridocului plin ochi cu bușteni groși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]