8,054 matches
-
lui Ioan Zapolya Gheorghe Doja a fost prins, torturat în mod barbar și executat prin așezare pe un „tron” înroșit în foc (20 iulie 1514). Un rol important în ultima fază a răscoalei l-a jucat și intervenția armatei regale ungare contra țăranilor. Totuși, deși nobilimea a reușit să iasă victorioasă în conflictul cu țăranii din anul 1514, Ungaria a fost mult slăbită de răscoală și va trebui să suporte în 1526 înfrângerea zdrobitoare de la Mohacs în fața turcilor, după care va
Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/301548_a_302877]
-
coloniști din regiunea Baden-Wurtenberg, Pădurea Neagră și lacul Boden, în total 127 de familii. Astfel, Căpleni a devenit o localitate majoritar șvăbească. Prin intermediul Bisericii și al școlii, șvabii au fost supuși unui proces de maghiarizare și deznaționalizare intensă de către administrația ungară, care s-a aflat la putere în Transilvania de mai multe ori. În prezent, localitatea numără 3200 de suflete, trei religii, în mare parte romano-catolici (aceștia sunt descendenții șvabilor), și trei naționalități. "Biserica și Mănăstirea Franciscană “Sfântul Anton de Padova
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
și ingineri minieri din Ungaria, sub conducerea inginerului János. Cu această ocazie a fost inaugurată o placă de marmură neagră, cu inscripția: "„În semn de respect pentru marele fiu al Remetei, JENŐ BALÁS 1882 - 1938, au așezat această placă: Asociația Ungară de Stat pentru Minerit și Metalurgie, organizația din Tapolca și Mina de Bauxită din Bakony SRL, în 1999”". În cadrul unei frumoase festivități, a fost așezată pe fațada Casei de Cultură din localitate de către Asociația Locală Tibor Cseres și Cercul Secuilor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
comunicat trimis la parohii, dar în urma pierderii revoluției a fost nevoit să comande ținerea slujbelor în cinstea împăratului Ungariei, Franz Joseph. Schimbarea în politica privind bisericile a venit numai după Ausgleich-ul din 1868. Prin adoptarea Legii 1868. LIII. tc., statul ungar a garantat libertatea confesiunilor și a făcut posibil ca orice cetățean maghiar major să aibă posibilitate de trece la o altă religie dacă dorește. Industralizarea din secolul al XIX-lea modificat imaginea satelor protestante din Transilvania. Din localitățile izolate, în
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
începutul războiului, localitatea avea o populație de aproximativ 3200 de oameni, împărțită pe etnii aproape egal între români și maghiari și existând circa 200 de evrei. Pe data de 23 august 1944, România trece de partea Aliaților, armatele germane și ungare trecând la o puternică ofensivă contra noului inamic și pătrunzând în Câmpia Transilvaniei pe o adâncime de circa 30-60km peste linia de frontieră existentă atunci. La 5 septembrie 1944 armata maghiară ocupă comuna. Din acest moment începe opresiunea împotriva evreilor
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
și începutul secolului XX, situația cea mai grea o aveau muncitorii și țăranii. Participarea României la primul război mondial, este legată de formarea statului național unitar român. Acest război a deschis calea românilor din Transilvania, de eliberare de sub stăpânirea austro - ungară și unirea cu patria - mamă. La fel ca și celelalte localități de pe valea Mureșului Superior și din întreaga Transilvanie, localitatea Lunca Bradului, se afla sub stăpânire austro- ungară. Perioada de neutralitate a României 1914-1916, este o perioadă în care nu
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
război a deschis calea românilor din Transilvania, de eliberare de sub stăpânirea austro - ungară și unirea cu patria - mamă. La fel ca și celelalte localități de pe valea Mureșului Superior și din întreaga Transilvanie, localitatea Lunca Bradului, se afla sub stăpânire austro- ungară. Perioada de neutralitate a României 1914-1916, este o perioadă în care nu s-au petrecut fapte deosebite la Lunca Bradului. Oamenii politici erau în anul 1915 pentru intrarea României în război,,Transilvania nu era inclusa in Romania regala. Imediat după ce
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
a luat decizia de a trece vechile granițe ce o despărțeau de Transilvania, defileul Toplița- Deda, a fost supus unor lucrări specifice razboiului urmele lor fiind vizibile și astăzi în zona tunelului. În 24 august 1916, România trimitea guvernului austro - ungar, nota de intrare a României în război alături de puterile Antantei. La 28 august armatele române trec la ofensivă peste lanțul carpatic. Una dintre direcțiile de înaintare a fost defileul Toplița - Deda. Operațiunile de eliberare a defileului au fost conduse de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
1917, frontul a fost stabilit la Galați, Focșani, Mărășești, Mărăști, Oituz. În iarna anului 1917 se trecea la reorganizarea armatei române. Mulți locuitori au participat în timpul primului război mondial ca ostași în armata română pentru eliberarea patriei de sub dominație austro- ungară. Semnificative sunt evenimentele din toamna anului 1918 când armata română a reintrat în război pentru eliberarea Transilvaniei, iar trupele germane și austro-ungare se îndreptau spre o înfrângere sigură. Divizia armatei de infanterie și Divizia de vânători treceau Carpații, înaintând pe
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Marea Unire) apare numai în anul 1922 compus din Ioan Cincora in functia de primar,dar și de secretar de primărie, iar ca membrii : Pavel Dâlja, Mihai Popescu (Mălăoni), Jiga Crăciunesc, Ioan Stoica, Ioan Turcu Ponoran (fost Törok sub stăpânirea ungară), Stoica lui Pavel, Lascu Ungur și Mihai Popa, - în procesul verbal din anul 1922, cu ocazia constituirii primului comitet, ordinea de zi a inclus întocmirea bugetului comunal, tot după legea maghiară (legea XXII din anul 1886), iar în primul buget
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în 1965 - 1966 s-a construit Magazinul Universal - Cooperativa , cu contribuția bănească și manuală a locuitorilor din sat. Comerțul cooperatist a fost important la sate până în anul 1989. În concluzie în satul Livadia s-a înființat încă din timpul stăpânirii ungare serviciul administrativ, intitulat « Notariatul Cercual Livadia » până în 1918, iar după Marea Unire din 1918 s-a înființat Primăria de către Administrația Română . Aceasta a început să funcționeze din 1922 cu primar, notar (acelaș român Cincora Ioan-din timpul stăpânirii ungare) și Consiliul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
timpul stăpânirii ungare serviciul administrativ, intitulat « Notariatul Cercual Livadia » până în 1918, iar după Marea Unire din 1918 s-a înființat Primăria de către Administrația Română . Aceasta a început să funcționeze din 1922 cu primar, notar (acelaș român Cincora Ioan-din timpul stăpânirii ungare) și Consiliul Primăriei. Din registrul cu procesele verbale rezultă problemele dezbătute în ședințe, bugetul local, etc. Primăria a funcționat în Livadia de Câmp - pe atunci comună, până în anul 1963, când regimul comunist a transferat primăria la Baru (comuna Livadia devenind
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în luptă de partea aliaților luptându-se cu puterile centrale pentru recăpătarea Ardealului. La 15 August 1916, Regele Ferdinand I ordonă mobilizarea generală a armatei române, care și pătrunde în Ardeal prin diferite puncte trecând hotarele Carpaților și respingând armata ungară. A doua zi, germanii au oprit atacul de la Verdun asupra francezilor, și s-au îndreptat conduși de cei doi mari generali, Ludendorff și Mackenzen, către România să o atace. Bunul Dumnezeu a stat împotriva lor, România atingându-și scopul. Pe
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
ce i s-au surpat pământul ș-au cădzut cetaatea."". Cetatea Neamț a reprezentat un avanpost fortificat important pentru apărarea graniței de vest a Moldovei și a trecătorilor Carpaților Orientali în fața politicii de continuă expansiune teritorială spre est a Regatului Ungar. Ea era una din cele mai bine întărite cetăți de care a dispus statul medieval moldovenesc și avea un rol important în sistemul general de apărare a țării. În anul 1395, regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei a întreprins o
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
possessio Walachalis", Beznea fiind, așadar, un sat românesc. În timpul feudalității maghiare, ținutul comunei Bratca făcea parte din domeniul cetății Sinteu. Tradiția locală atribuie lui Matei Corvin înnobilarea locuitorilor din satul Beznea, cu ocazia unei călătorii (1464) pe aici a regelui ungar. De atunci datează toponimia - Dealul Crai, Piatra Craiului. În 1660 Bihorul intră sub stăpânire turcească, iar în 1692 sub stăpânire austriacă. Tot atunci apar și primele conscrieri (recensăminte) care relevă o populatie redusă numeric (10 familii) și slabă din punct
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
Decembrie 1918, la Alba-Iulia, si de 5 locuitori ai comunei Bratca, aleși că delegați ai cercului electoral Alesd. Până în aprilie 1919, locuitorii comunei Bratca au fost ținuți sub teroare, căci prin fixarea liniei de demarcație între armata română și cea ungară pe linia Zam-Ciucea-Sighet, frontul cuprindea practic și Bratca. Perioadă de liniște a fost scurtă. Prin cedarea nordului Transilvaniei (în urmă Dictatului de la Viena - August 1940) granița româno-ungară a ciuntit comună Bratca: satul Damis era în teritoriul românesc, iar celelalte sate
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
află și acum la fântâna Modura, la capătul Aleei Restaurației din Parcul Herăstrău. Pentru o scurtă perioadă, până în 1940, Vadu Crișului s-a numit Vadul lui Carol. Dictatul de la Viena (30 august 1940) a adus pe aceste meleaguri administrația statului ungar. Armatele horthyste au fost primite cu bucurie de populația maghiară (8 septembrie 1940) care a trecut la măsuri de înlocuire a tuturor instituțiilor cu caracter românesc. Al doilea război mondial a afectat puternic viața oamenilor, mulți săteni căzând în lupte
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
a afectat puternic viața oamenilor, mulți săteni căzând în lupte departe de casă, dar a avut ca rezultat anularea prevederilor dictatului, armatele române și sovietice intrând în Vadu Crișului și Birtin la 14 octombrie 1944. În retragere, armatele de ocupație ungară au aruncat în aer toate tunelurile de cale ferată și podul peste Criș. După 1948, regimul comunist s-a impus prin măsuri ce au afectat însăși proprietatea locuitorilor, s-a cooperativizat agricultura, au fost naționalizate toate micile întreprinderi existente în
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
și a vieții decăzute" a abaților, prin același decret a dispus ca averea mănăstirii - din care făcea parte și satul Feldioara să fie trecută la prepozitura (consistorul) bisericii fecioarei Maria din orașul Sibiu, averea trecând în anul 1556 la fiscul ungar. În anul 1589 satul Feldioara ajunge în posesiunea lui Balthazar Bathory, care-l deține până în anul 1594, după această dată nu s-au mai găsit documente. În anul 1950, prin lege i s-a desființat autonomia comunala, fiind atașat din
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
respectiv 408. În șematismele arhidiecezei de Gherla din anii 1894 (pag. 162), 1898 ( pag. 159), 1903 (pag. 165), 1906 (pag. 164), 1914 (pag. 205) și din șematismul Szamosujvarensis din 1900 (pag.165) precum și din recensămintele făcute în Transilvania de către autoritățile ungare și apoi austro-ungare până în 1918, efectuate în anii: 1850, 1857, 1880, 1900, 1910. apar date despre locuitorii satului. Rezultatele acestor recensăminte, traduse și ordonate pe județe și comune așa cum sunt ele astăzi, au fost publicate în anii ᾽90 într-o
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
s-au găsit țigle și fragmente ceramice. Cizer intră în documente, ca mai toate satele vechi din Transilvania, odată cu trecerea de la o stăpânire funciară bazată pe tradiția orală la una scrisă, care coincide cu intrarea de facto în administrația Regatului Ungar. În evul mediu, satele de la poalele Rezului și Meseșului au fost cuprinse în domeniul cetății Valcău, iar stăpânul cetății a fost și proprietarul întregului ținut. Dintre familiile stăpânitoare ale cetății și ale domeniului aparținător se distinge de timpuriu o ramură
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
András. Satul a rămas mai mult sau mai puțin în posesia familiei Banffy până la mijlocul secolului 19. Din evul mediu până în 1867 satul Cizer a aparținut administrativ de Comitatul Crasna. În comitatul Crasna, ca și în întreaga Transilvanie, administrația Regatului Ungar s-a suprapus unei structuri sociale românești mai vechi. Urmele acesteia în Cizer se pot distinge în menționarea voievodului Petru din Cizer la 1449 și a voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
Lacul Negru etc.). 1914-1918 În primul război mondial din Căpâlna participă 93 de combatanți din care 23 nu se mai întorc acasă. Numele lor este pomenit pe monumentul din fața bisericii din sat. În noiembrie 1918, după retragerea armatei și administrației ungare satul este condus de o gardă cetățenească sub comanda lui lt. Văleanu Ion proaspăt întors din război. La Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia din 1 dec. 1918, din Căpâlna participă delegații: Băieșu Gheorghe primarul satului, Băieșu Ion, I. Iosip, Graur
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
și cele bisericești întocmesc recensăminte la intervale de câțiva ani între ele. Astfel că, Arhidieceza Albei Iulii și Făgărașului publică o dată la câțiva ani niște documente numite șematisme în care erau prezentate date statistice despre biserică și școală. Concomitent, autoritățile ungare și apoi cele austro-ungare au efectuat recensăminte ale populației dar și ale locuinței precum și recensăminte agricole. Date ale acestora au fost traduse, sistematizate și apoi publicate în seria de cinci volume ",Studia Censualia Transsilvanica"” apărute în anii ᾽90 la editura
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Dej. Peotul Vasilie Boț a murit în în închisoarea de la Gherla, preoteasa Dochia a rămas fără casă și avere, cu fiul ei Ioan de 8 ani. În Conscrierea de la Lăschia se precizează următoarele: „Prin asuprire s-au prins de către cătanele ungare și s-au dus la parohia să din Săcătura în temnița unde au și murit”. Nu se precizează însă în ce a constat „asuprirea”: a fost parat, dacă da de către cine, era urmărit, s-a ascuns și a fost surprins
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]