7,246 matches
-
Strategia terapeutică particulară folosită în tratarea lipsei de speranță este bazată pe premisa ca pacientul este blocat de concluziile lui arbitrare. Pacientului nu i-a trecut prin minte să analizeze aceste credințe iraționale. Totuși crescându-i interesul pentru a explora validitatea noțiunilor lui fixiste, terapeutul reușește să descuie acest sistem închis. Introducând "disonanța cognitivă", care demonstrează contradicțiile interioare din sistemul lui de credință, terapeutul poate să deschidă acest sistem închis spre informații și motive corecte. O tehnică este de a introduce
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de strategiie evaluativ-stimulative. În condițiile unui stil didactic elevat, riguros și performant, o condiție esențială este raportarea evaluării la componentele actului didactic. În felul acesta, instrumentele de evaluare, metodele și tehnicile adecvate trebuie să fie cât mai flexibile, să asigure validitate și fidelitate, pentru ca măsurarea rezultatelor învățării să fie reală, obiectivă și exactă. Personalitatea profesorului evaluator se bazează pe două dimensiuni importante care pot fi puse în legătură cu etica procesului evaluativ: Dimensiunea profesionalismului său, care poatea fi analizată sub aspectul cunoștințelor și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tomulescu Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1187]
-
și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru toate formele de reprezentare simbolică acoperite de intuiție și validitate și că narativitatea nu este capturată, în mod obligatoriu, numai în expresia lingvistică. Meister arată, de asemenea, că un concept robust al narativității transmediale solicită și criterii de definire a naratologiei și criterii de definire a specialistului în naratologie transmedială
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
un sector al armatei, la ordinele unui oficial care a acționat pentru interese exclusiv personale. Decalo [1976] propune explicații similare pentru diferite lovituri de stat africane care au avut loc în Burundi, în Uganda, în Benin, în Republica Populară Congo. Validitatea concluziilor privitoare la intervențiile militare poate fi întărită invers. 6. Care aspecte negative pot fi asociate intervenției militare sau care sunt factorii care limitează loviturile de stat? De exemplu, Jackman [1978] confirmă teza de bază a lui Huntington referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
miniștri și funcționari (Morlino, 1991: 22-25). 44 Aici, prin termenul de "societate civilă" se înțelege totalitatea cetățenilor (aflați într-un moment "pre-politic", cu preferințele individuale, cu interesele și cu opțiunile lor), precum și asociațiile voluntare. O definiție de acest tip determina validitatea conceptului la nivel empiric, tocmai pentru că se referă la o reală sferă publică, unde găsim o serie de organizații și standarde (legale) aplicate. O analiză scurtă, dar excelentă, a conceptului de "societate civilă" de la marxism la liberalism este redată de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de Diana Ciobanu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 În amintirea tatălui meu PREFAȚĂ Istoria relațiilor dintre știință și politică a fost, în ultimul secol, tumultuoasă, complexă, ambiguă. Ridicarea limbajului științific la rangul de limbaj ce impune normele de adevăr ori de validitate a oricărei cunoașteri demne de acest nume na putut să-i lase indiferenți pe cei care sînt responsabili de viața cetății. Puterea de distrugere fără precedent a armelor nucleare și intruziunea biologiei moleculare în ceea ce avem noi mai intim patrimoniul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
studiul sistemelor. El avut ideea genială de a-și continua reflecția filosofică punîndu-i bazele în realitatea experimentală practică a lumii de astăzi, care constă mai ales în a construi aparate artificiale de simulare, roboți sau microroboți, astfel încît să testeze validitatea unui anumit număr de concepte mai degrabă prin analiza documentelor disparate decît prin analiza elementelor constitutive ale unui sistem complex. Această reflecție a lui Varela și a lui Bourgine se intersectează cu preocuparea noastră de ancora gîndirea sistemică în realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
epocii. René Passet, profesor de științe politice la Universitatea Paris I, repune în discuție economia neoclasică, deconectată de social și de mediu: "Ca orice știință, economicul s-a dezvoltat plecînd de la un ansamblu de ipoteze coerente dar convenționale a căror validitate rămîne subordonată aptitudinii pe care o au de a da seama de fenomenele observate. Această exigență de a se adapta la real pare să fi fost satisfăcută cu o anumită aproximație pentru un anumit timp. Într-adevăr, ce e mai
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
progresa, Edgar Morin ne făcea să beneficiem de cercetările sale asupra complexității și vorbeam mereu despre asta. Ceea ce pare banal azi, și am învățat în Grupul celor Zece, nu era deloc așa la vremea respectivă. Am cercetat temeinic condițiile de validitate a metodei carteziene. Am căutat alte metode. Avem astăzi de a face cu probleme care scapă convențiilor stabilite de Descartes. Astfel, teoria cuantică arată că neutralitatea observatorului nu mai e posibilă cînd simplul fapt de a observa un fenomen îi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vituțile limbajului”. „Vrem, nu vrem” mediul în care noi oamenii experimentăm lumea și depozităm sau comunicăm această experiență este limbajul. Deși nu putem dobândi acea cunoaștere absolută a lucrului în sine, cunoașterea fenomenală, hermeneutică și-a dovedit de cele mai multe ori validitatea prin efectele sau eficacitatea acțională; or, în general, cunoașterea este în vederea acțiunii, căci omul, deși împins de instinctul curiozității în actul cunoașterii și-a verificat cunoașterea în acțiunea practică. Însuși convenționalismul și arbitrarietatea limbajului văzute de autorii menționați ca o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
propoziții este o proprietate obiectivă a ei, dată de corespondența ei cu realitatea la care se referă.” (Dima, 1990:47). Valoarea de adevăr este și caracteristica distinctivă a propoziției deoarece la nivelul termenului interesează exactitatea referențială, iar la nivelul raționamentului validitatea. Adevărul și falsul sunt valori tradiționale sau clasice ale enunțurilor, cercetările moderne de logică încercând să depășească bivalența prin polivalența enunțurilor (logica modală, cu valorile necesar, posibil, imposibil). Totuși, „logicile polivalente mai curând generalizează decât neagă logica bivalentă”, ceea ce-l
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
modifică în timp, din cea mai bună combinație de variabile scheletale. b) Calculează greutatea corpului substituind cu aceste circumferințe derivate pe cele măsurate în ecuația (1). Acuratețea proiecțiilor greutății din circumferințele măsurate și din greutate (pentru grupul în studiu) susține validitatea acestei abordări. Cu excepția circumferințelor la nivelul ombilicului și la nivelul coapsei, valorile ajustate pentru proiecțiile circumferințelor din structura corpului se încadrează între 64% și 87% când folosim aceleași cinci variabile scheletale ca în ecuația (2). Un avantaj special al considerării
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
fi atrasă de masa Pămîntului și va cădea. Experiment: Se aruncă o piatră. Rezultat: Piatra cade. Legea generală nu a fost falsificată. Cazul particular poate fi considerat ca o exemplificare a legii generale. Această perspectivă implică o asumpție specifică de validitate, și anume asumpția adevărului contingent. Ea postulează existența unei naturi exterioare obiective, independentă de interpretarea observatorului. Dacă plouă, te vei uda, indiferent dacă ești sau nu convins că plouă. Puțini autori ar merge totuși pînă într-acolo încît să creadă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Singer 1961), ficțiunea statului monolitic (criticile marxiste și pluraliste) și discuția asupra conceptului de raționalitate și a semnificației factorilor birocratici și cognitivi (vezi cap. 5). Însă doar la sfîrșitul revoluției behavioraliste, aceste probleme au devenit anomalii, adică potențiale amenințări pentru validitatea realismului. S-a scris foarte mult despre iluzia unei dispute între tradiționalism și behavioralism, sau disputa Bull Kaplan. Din moment ce behavioralismul critica înclinația normativă și metodologia tradiționalistă, mai istorică ce prevala în cadrul disciplinei, disputa nu era în primul rînd asupra conținutului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
menționat în primul capitol, o parte din scrieri s-au concentrat asupra primului înțeles al conceptului de paradigmă ca știință normală, adică sursă teoretică legitimată și dominantă pentru rezolvarea de probleme (Mansbach și Vasquez 1981; Vasquez 1983). Alții au chestionat validitatea revoluției lui Kuhn. Concepția mai cumulativă (chiar dacă nu și teleologică) a lui Lakatos asupra progresului științific ca succesiune de programe de cercetare era considerată mai conformă cu istoria științelor particulare decît schimbarea la nivel de gestalt (Blaug 1975; Keohane 1983
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
hermeneutice este ideea că, în vreme ce în științele naturii cercetătorul și obiectul lui sînt independenți, științele umane se află în fața lumii interne a individului sau a relațiilor intersubiective. Ființa umană nu poate fi subsumată categoriei obiectelor fără viață sau fără conștiință. Validitatea ipotezelor nu poate fi verificată într-o lume exterioară, independentă de gîndire. Într-adevăr, este necesară o dublă translație hermeneutică, deoarece observatorul interpretează interpretarea actorului. Validitatea unei astfel de interpretări este dată de criteriile convenționale intersubiectiv împărtășite ale participanților la
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
intersubiective. Ființa umană nu poate fi subsumată categoriei obiectelor fără viață sau fără conștiință. Validitatea ipotezelor nu poate fi verificată într-o lume exterioară, independentă de gîndire. Într-adevăr, este necesară o dublă translație hermeneutică, deoarece observatorul interpretează interpretarea actorului. Validitatea unei astfel de interpretări este dată de criteriile convenționale intersubiectiv împărtășite ale participanților la un discurs specific (în cazul nostru, științific). Nu e vorba că "orice e bun". Dincolo de controlul acurateții empirice, sînt necesare două arii principale de cercetare și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
of Alliances (1987) a fost destul de apreciată de către cealaltă tabără, a lansat de asemenea un avertisment împotriva sirenelor poststructuralismului, această tendință către îngrădirea dezbaterii a devenit mai vizibilă. A doua problemă a tipologiei ilustrează această închidere, în ciuda recunoașterii aparente a validității egale a perspectivelor teoretice: ea constă în definiția părtinitoare a principalelor concepte controversate din metateoria științelor sociale și este cel mai ușor de recunoscut în modul în care Keohane descrie empiricul. Keohane arată că reflectiviștilor le lipsește un program de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
chiar de ar avea dreptate, oponentul nu are dreptul să protesteze cu învinuirea de subiectivism, căci acesta este tocmai momentul rezervat subiectului. El poate cel mult ancheta alte subiecte reputate ca foarte sensibile esteticește (socotite capabile a emite judecățile cu validitate universală de care vorbește Kant) și constata singularizarea criticului. Dar asta nu e încă o dovadă, căci s-a văzut în istoria literaturilor ce obtuză e majoritatea. Totuși, având în vedere că în cazul Bolintineanu a trecut destul timp care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
același timp, iar aceasta este abordarea specific franceză a implementării noului management public, aceste îmbunătățiri nu au pus sub semnul întrebării principiile de bază care se aflau la baza statului și care (spre deosebire de modelul neoliberal thatcherian) recunoșteau caracterul specific și validitatea serviciilor publice.58 Abordarea franceză nu a fost de a limita puterea sectorului public prin intermediul reducerilor drastice, după cum s-a întâmplat în Marea Britanie sub guvernul Thatcher, ci de a schimba cultura administrativă și valorile încurajînd funcționarii civili să ia "în
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
acesta include identitatea interlocutorilor, împrejurările fizice locul și timpul discursului, tot ce poate face parte din studiul indexicalității care e obiectul pragmaticii; b) context situațional sau paradigmatic coincide cu mediul cultural în care se desfășoară comunicarea și definește criteriile de validitate ale acestuia (în această viziune, o expresie considerată adecvată într-o anumită cultură, poate să se dovedească nefericită în cadrul altei culturi); c) context interacțional caracterizează formele de discurs și sistemele de semne care le însoțesc (schimb de cuvinte, mimică, gesturi
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rândul său, înlocuit de post-postmodernism, transmodernism, postumanism? etc.). Această construcție continuă, aflată aproape mereu în stadiul de provizorat conduce, după cum sublinia Matei Călinescu, la necesitatea ca fiecare utilizare a conceptului, în diversele sale forme și abordări, "să-și creeze propria validitate și putere de convingere", deoarece "validitatea conceptului de postmodernism ca un cadru în care să fie asamblat un model mai complex al prezentului cultural nu poate fi dinainte garantată"1. Ca o consecință interesantă a acestei situații se poate nota
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postumanism? etc.). Această construcție continuă, aflată aproape mereu în stadiul de provizorat conduce, după cum sublinia Matei Călinescu, la necesitatea ca fiecare utilizare a conceptului, în diversele sale forme și abordări, "să-și creeze propria validitate și putere de convingere", deoarece "validitatea conceptului de postmodernism ca un cadru în care să fie asamblat un model mai complex al prezentului cultural nu poate fi dinainte garantată"1. Ca o consecință interesantă a acestei situații se poate nota și fenomenul de "supracoerență proeminentă a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
serie de noțiuni care au constituit istoria democrațiilor și care sunt încă utilizate cu succes în privința criticării instituțiilor socio-economice. Astfel, "scriitorii francezi pe care îi critică Habermas sunt gata să abandoneze opoziția dintre "consensul adevărat" și "consensul fals" sau dintre "validitate" și "putere", pentru a nu fi nevoiți să spună o metapovestire în vederea explicării termenilor "adevărat" sau "valid". Dar Habermas crede că dacă renunțăm la ideea de "argument mai bun" ca opus "argumentului care convinge o audiență dată, într-un moment
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dezacordul, diferendul reprezintă scopul discuțiilor, consensul fiind doar o stare a discuțiilor, definit de altfel drept o "valoare desuetă și suspectă". În concepția lui Lyotard, consensul, în maniera în care este înțeles de către Habermas, ca acord obținut prin intermediul dialogului, presupune validitatea povestirii de emancipare, precum și posibilitatea ca toți locutorii să ajungă la un acord în ceea ce privește regulile universal valabile pentru toate jocurile de limbaj. La fel ca și Rorty, Best și Kellner 122 consideră că în contrast atât cu Habermas, cât și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]