8,047 matches
-
fundațiile și intrarea. Distrusă în urmă năvălirilor turcești din 1421 și 1432 bisercia a fost reconstruită în stil gotic și fortificată în 1521. În 1529 Petru Rareș intră în Țara Bârsei trecând și prin Vulcan. Pe aici trece și Mihai Viteazul, în 1599, când poposeștele cu armatele sale la Bran și Vulcan, iar în 1603, Radu Șerban. După distrugerea așezării în 1611, de către armatele lui Gabriel Bathory (supraviețuitori: 5-6 persoane, plus 300 refugiați în alte părți), Vulcanul a fost reconstruit din
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
epoca de piatră, mărturie stând în acest sens numeroasele vase din piatră descoperite aici. Numele localității provine de la un pod de gratii aflat în centrul comunei, peste raul Dâmbovnic. Denumirea satului Drăghinesti provine de la numele unui căpitan al lui Mihai Viteazul, Barbu Draghinescu, căruia după bătălia de la Neajlov, domnitorul țării i-a dăruit drept răsplată această moșie. Denumirea satului Farcaseni provine de la numele stolnicului Radu Farcasanu, care a avut în proprietate aceasta moșie. Acesta se trage dintr-o veche familie boierească
Comuna Gratia, Teleorman () [Corola-website/Science/301803_a_303132]
-
În hotarul satului se află un deal pleș care domină zona, numit Tabara unde pe vremuri imemorabile susține legenda că a poposit împaratul Traian. Din discuțiile purtate cu istoricul Grațian Marcus reiese ca a poposit în august 1601 și Mihai Viteazul o noapte, în drumul său spre Cluj pe acest deal. În același loc în august 1849 au fost cantonate pentru un scurt timp armatele țariste. Legenda susține că un ofițer rus a îngropat o comoară, lucru care nu a putut
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
avea o importanță strategică deosebită din punct de vedere al căilor de comunicații și al transporturilor de mărfuri. Este clar că în vechime Drumul lui Traian asigura comunicațiile spre Porolissum , iar mai târziu pe aici au trcut în 1601 Mihai Viteazul, în 1849 trupele țariste În octombrie 1944 satul a devenit teatrul luptelor dintre armata română și trupele naziste și hortiste. Eroi necunoscuți au rămas aici în țărâna hotarului, iar în curtea bisericii de lemn a fost înmormântat eroul Alexandru Todea
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Depusa, și datorita numelui sau de origini latine se deduce ca exista de mai multe secole cu aceasta denumire. Satul Depusa format la început din oameni liberi a ajuns la sfârșitul secolului XVI-lea, prin cumpărare, în posesia lui Mihai Viteazul, devenind sat domnesc, iar locuitorii săi au fost transformați în țărani șerbi (rumâni). După moartea acestuia, pe timpul lui Radu Mihnea locuitorii satului Depusa (azi Peretu) se răscumpără de rumânie și devin iarăși megieși. Între anii 1816 - 1864 se face strămutarea
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
1533 care sunt de altfel o repetare a celui din 1512-1513. Pleșovul există din secolul al XV-lea și era locuit de moșneni. La 20 mai 1612, Radu Mihnea întărește lui Preda Postelnic și soției lui Florica, fiica lui Mihai Viteazul, satele Pleașovul de Sus și Pleașovul de Jos cu tot hotarul, cu toți vecinii și cu tot venitul. Deci, până la începutul veacului al XVII-lea o parte din moșneni își pierduseră proprietatea, fuseseră aserviți. Pleașovul de Jos fusese cumpărat de
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
Pleașovul de Sus și Pleașovul de Jos cu tot hotarul, cu toți vecinii și cu tot venitul. Deci, până la începutul veacului al XVII-lea o parte din moșneni își pierduseră proprietatea, fuseseră aserviți. Pleașovul de Jos fusese cumpărat de Mihai Viteazul înainte de a ajunge pe tron când era mare stolnic în vremea lui Mihnea Voievod 1577-1583. Două sate Pleașov se constată și în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. La Fotina apar satele “Pleașovul-Rumani” și “Pleașovul Sârbi”. Pe harta
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
a anului, seceta este un fenomen accentuat și frecvent; iarna sunt specifice inversiunile termice. "Precipitațiile" sunt de circa 400-500 mm anual. "Vânturile" predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19‰), NV (17‰), S și SE (13,5‰), cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 metri pe secundă. Rețeau hidrografică este compusă din pârâul Jăravăț, fiind unul dintre rarele ape curgătoare ce curg înspre N. Reprezintă principala resursă regenerabilă. Sunt favorabile agriculturii și creșterii animalelor. Reprezintă
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
cumpără sate cărora le împrumută numele. Horodnicenii au fost în vechime o obște puternică cu vatra locuită atestată arhelogic încă din sec. XIV (punctul ” În Grădini” cuvântul slav ”Horod” însemnând și grădină și cetățuie). Satul Botești a aparținut lu Drăgoi Viteazul, care îl moștenește de la tatăl său, Drăgoi cel Bătrân cel care a pus vatra satului, confirmat de Alexandru cel Bun după 1400. Din 1667 Șerban Cantacuzino stăpânește Boteștii, moșia rămânând a Cantacuzinilor până în 1804 când este vândută unor boieri moldoveni
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
acesta îl dăruiește Mitropoliei Moldovei. Mihăieștii după 8 oct. 1784 revin Cantacuzinilor după ce Mitropolia face un schimb de teren cu aceștia. Satul Rotopănești este satul primit drept zestre de către Stanslav Rotopan din partea socrului său Giulia cel Mare, cuscrul lui Dragoș Viteazul. Ansamblul bisericii "Pogorârea Sf. Duh" din Horodniceni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-A-05558 și fiind alcătuit din următoarele 2 obiective: [1] Biserica "Pogorârea Sf. Duh" - datând din anul
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
de săteni de aici, unii dintre ei, recunoscuți ca și eroi (Alexandru Prunescu,decorat postmortem în 1916 cu medalia “ Bărbăție și Credința cu Spade, clasa a II a”de către Majestatea Sa Regele; Ion I. Iliescu Cavaler al Ordinului Militar “Mihai Viteazul, Ordinul Coroana României cu spade și Panglica și alte onoruri, în timpul celui de al II-lea Război mondial”). Scăpați de inundațiile din 1941 , 1948, 1962, de spaimă (timp de 30 de ani) a eventualei desființări a satului ca urmare a
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
de pe hrisoave, a reușit să aducă în fața cititorului și a cercetătorilor istoria acestor locuri. În comună există Biserica "Cuvioasa Paraschiva", atestată încă din anul 1529. Această biserică, prin vechimea sa, are o istorie legată de familia Buzeștilor și de Mihai Viteazul. Se crede ca exista pe vremea lui Mihai Viteazul un tunel subteran care lega Curtea Buzeștilor, localizată la vest de biserică, pe actuala locație a Școlii Generale nr. 1 din localitate, și mănăstirea "Călui", aflată la doar 3 kilometri distanță
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
a cercetătorilor istoria acestor locuri. În comună există Biserica "Cuvioasa Paraschiva", atestată încă din anul 1529. Această biserică, prin vechimea sa, are o istorie legată de familia Buzeștilor și de Mihai Viteazul. Se crede ca exista pe vremea lui Mihai Viteazul un tunel subteran care lega Curtea Buzeștilor, localizată la vest de biserică, pe actuala locație a Școlii Generale nr. 1 din localitate, și mănăstirea "Călui", aflată la doar 3 kilometri distanță spre sud-vest. Acest tunel era o cale de scăpare
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
având intervalul mediu de recurenta de 50 ani. Adâncimea maximă de îngheț are valori cuprinse între 0.90 - 1.00 Vitezele medii ale vanturilor din direcția nord-vest sunt în decursul anului de 2,6 m/s. În zona de munte, vitezele medii ale vântului în rafala se pot cifră la valori de 20-25 m/s, cele maxime depășind 40 m/s. Conform codului de proiectare NP 082 - 04 - bazele proiectării și acțiunii asupra construcțiilor, cu privire la acțiunea vântului, viteza vântului mediata pe
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
cetate a Banului Mikud, unde locuitorii se adăposteau în timpul năvălirilor tătare. Satele învecinate Micești și Săliște au avut, multă vreme, un singur stăpân. În secolele XV-XVI, aceste sate, ca și altele, și-au schimbat des stăpânii. În anul 1600 Mihai Viteazul face cadou cele două sate lui Napraghi Demeter, pentru serviciul făcut. Documente de arhivă arată că, la jumătatea secolului al XV-lea, satul Micești era una dintre cele mai mari așezări românești din zonă, oamenii ocupându-se cu agricultura și
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
documentare, 1540, în sat locuiau 33 de iobagi. Sigur, viața acestora nu a fost ușoară de vreme ce istoria satului înregistrează repetate bejenii, adesea în masă. La sfârșitul toamnei anului 1599, în contextul frământărilor politice și sociale prilejuite de intrarea lui Mihai Viteazul în Transilvania, 30% din familiile satului au fugit la Căianu, Morău, Cara, Corad (Satu-Mare), Gădălin, Noli (Sălaj), Cătina (aici Ioan Popa zis Varga și alt Ioan Popa), Milaș, Sânmihai, Sucutard, Dej (la ocna de sare - Alexa Popa), Coasta, Săcălaia, Surduc
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
existat un turc numit Barcan, de unde a venit numele comunei; aici a fost o fabrică de borcane (glajarie) și de la "borcan" s-a ajuns la numele comunei; a existat și un vistiernic pe nume Barcan, membru al Sfatului lui Mihai Viteazul în Transilvania. O ipoteză plauzibilă este cea după care numele localității vine de la mediul geografic unde este amplasată. Astfel, Barcani ar veni de la bara-balta, barc, ceea ce reprezintă o lunca plină de bălti. În țară mai sunt și alte localități al
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
a dat și numele Câmpului Leu - Rotunda din Câmpia Olteniei. Așezarea este străbătută de văi seci, pe teritoriul satului Leu aflându-se Cumpăna apelor dintre Olt și Jiu. Altitudinea maximă este 160 m. Este atestat documentar după domnia lui Mihai Viteazul. Populația, la data prezentă este de 5300 de locuitori. Ocupația locuitorilor - agricultura, creșterea animalelor, iar în ultimul timp, comerțul. Satul Zănoaga, este o așezare rurală care datează din jurul anului 1300 fiind fondată de o grupare de oieri al căror baci
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
Tunarii Vechi este un sat în comuna Poiana Mare din județul Dolj, Oltenia, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Lunca Dunării. Localitatea TUNARI a luat ființă în jurul anilor 1600, cănd Domnitorul Mihai Viteazul, conform unei legende, s-ar fi aflat cu oastea să pe aceste meleaguri în scopul atacării Cetății Babă Vida din Bulgaria și zădărnicirii invaziei hoardelor otomane peste fluviul Dunărea, ce luau pradă din bunurile localnicilor. După cum se relatează în monografia
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
județul Dolj despre localitatea Tunari, rezultă că un anume notar pe nume Bulat Stan, care a funcționat în localitate la începutul sec.XX până după cel de al doilea război mondial, ar fi deținut un hrisov cu pecetea lui Mihai Viteazul, care atestă actul de danie către un oștean de al său, pe nume Stan tunaru, participant la acțiunile precizate mai sus. Acest hrisov l-ar fi dat notarul unui profesor universitar Toma G. Bulat,născut în Tunari, neam cu el
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
ar fi dat notarul unui profesor universitar Toma G. Bulat,născut în Tunari, neam cu el, de la Facultatea de Teologie din București, colecționar de înscrisuri vechi. Revenind, se spune că în una din iernile din jurul anilor 1600 oastea lui Mihai Viteazul era amplasată în raza actualei localități, așteptând ca fluviul Dunărea să înghețe și să atace pe turcii din Cetatea Babă Vida de la Vidin, care im atare condiții dădeau iamă de multe ori prin localitățile din zona de pește Dunăre.Când
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
spre malul Dunării, unde între Calafat și Ciuperceni, a început să tragă cu ghiulele în oastea otomană care se îndrepta pe Dunărea înghețată spre teritoriul românesc. Spărgându-se gheață, turcii s-au înnecat în apele reci ale Dunării. Domnitorul Mihai Viteazul observând la un moment dat lipsa lui Stan tunaru din efectivele sale, supărat a trimis o iscoada după el care s-a întors și i-a povestit cele întâmplate și relatate mai sus. La venirea lui Stan tunarul pe locurile
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
și împreună cu Tunarii Noi au devenit sate componente ale comunei Poiana Mare. Satul sau localitarea Tunari s-a mai numit la început TUNARU, după cum reese din amprentele unei ștampile a autorității locale de la sfârșitul secolului al XIX, probabil în amintirea viteazului tunar. Până în anul 1859, anul Unirii Principatelor românești sub Domnitorul Alexandru Ioan Cuza,sătul Tunari a existat pe un alt amplasament, spre sud-west,la 1 km,în punctul denumit SILIȘTEA-azi Ilaru. Aici, există o cruce din piatră, de 2m înălțime
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
celebru a fost sculptorul Anton Barbu, cel care a realizat statuia lui Ion Oblemenco din fața stadionului care îi poartă numele. Artistul de la Panaghia Ion Oblemenco, așezat în fața stadionului cu același nume, doamna Elenă Cuza, din fața ColegiuluI Național „Elenă Cuza“, Mihai Viteazul de la Calugareni, frescă bisericii din Rudari - Dolj, zeci de poezii anticomuniste, precum și multe alte opere, rămase aproape necunoscute, poartă semnătură să. Mai cunoscut poate pentru cavoul pe care și l-a construit în propria curte, pictorul și sculptorul Anton Barbu
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Călugăreni se află trei monumente istorice de interes național: monumentul de for public „basoreliefurile din bronz de pe podul peste Neajlov” (mijlocul secolului al XX-lea), și monumentele memoriale sau funerare: „crucea lui Mihai Viteazul” (1912-1913) aflat la circa 1 km est de DN5 în zona satului Crucea de Piatră; și ansamblul comemorativ Șerban Cantacuzino, aflat tot la Crucea de Piatră, pe DN5, vis-a-vis de biserică, și alcătuit din capelă (1845) și crucea lui Șerban
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]