9,098 matches
-
și are - intuiții critice profunde. Dealtfel - constată Pompiliu Constantinescu - "procesul criticei a-nceput nu prin critică, ci prin poeți. Specialiștii au fost înlăturați, negați de specialiști mai restrânși dar autentici." Concluzia lui Pompiliu Constantinescu închide în ea excepționala intuiție a vocației critice a autorului Ritmului imanent, care prin judecățile asupra lui Arghezi s-a alăturat echipei profesioniștilor, arătând "înaintea criticei de profesie, substanțele din care s-a alimentat" geniul verbal "arghezian" . Într-un articol publicat în " în revista "Familia" (s. III
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
În figura și în răcoarea marmoreeană a stilului său sentențios mi s-a părut că romanitatea noastră se exprimă deplin." Comentând volumul apărut postum, Studii de literatură universală, ", ediție și prefață de George Muntean, Gabriel Dimisianu vorbește cu legimitate despre vocația universalistă a lui Vladimir Streinu, despre "spiritul de echilibru care priveghează disocierile criticului." Încheierea este probantă din perspectiva unei evaluări comprehensive: "Raționalismul consecvent și toleranța încadrată în principii, rigoarea judecății și demnitatea înaltă a expresiei, spiritul echilibrat, năzuind spre construcțiile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
eseistici care l-au atașat indestructibil pe Vladimir Streinu maiorescianismului activ..." . În volumul intitulat atât de frumos Singurătatea lecturii , criticul ieșean Daniel Dimitriu se ocupă exclusiv de poetul Vladimir Streinu. Câteva fine disocieri din finele articolului Vladimir Streinu poet, privind vocația poetică și vocația critică, merită întreaga noastră luare - aminte: "Criticul Vladimir Streinu nu dă impresia că are în față probleme insolubile. Poetul da. Și aceasta dă relief personalității creatoare luate în ansamblu (...Ă. Opțiunea pentru critică atestă atât o evaluare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
au atașat indestructibil pe Vladimir Streinu maiorescianismului activ..." . În volumul intitulat atât de frumos Singurătatea lecturii , criticul ieșean Daniel Dimitriu se ocupă exclusiv de poetul Vladimir Streinu. Câteva fine disocieri din finele articolului Vladimir Streinu poet, privind vocația poetică și vocația critică, merită întreaga noastră luare - aminte: "Criticul Vladimir Streinu nu dă impresia că are în față probleme insolubile. Poetul da. Și aceasta dă relief personalității creatoare luate în ansamblu (...Ă. Opțiunea pentru critică atestă atât o evaluare obiectivă a forțelor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
analizat, rolul acestuia în dezvoltarea criticii literare românești, în promovarea culturii naționale. Monografia rămâne însă meritorie, având și ascendentul pe care îl conferă pionieratul în materie. Am reținut această succintă caracterizare sintetică asupra criticii lui Vladimir Streinu: "El are acea vocație de a se plasa în centrul operei discutate, de a-i demonta mecanismul intim, pentru ca apoi, privind-o de la înățime, s-o fixeze într-o imagine critică de o rară sugestivitate și într-o propoziție fundamentală memorabilă." Cea de-a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
care e de actualizat în toate funcțiile și aspectele lui, în ordinea lui globală. Totodată, cetatea face evident caracterul parțial, exterior al individului în raport cu persoana, cu întregul ei. Societățile vechi erau organizate pe acest principiu de analogie : prin profesiunea, locul, vocația sa particulară, fiecare persoană avea suportul concret și mijloacele de a-și realiza statura metafizică deplină Iar pentru a răspunde la obiecțiile modernilor față de ceea ce li se poate părea doar un determinism social înghețat, e de amintit observația lui Georges
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Portofoliul - metodă de evaluare complexă Înv. Gabriela Irimia S.A.M. Valea-Seacă, jud. Iași “Adevăratul dascăl este caracterizat prin aceea că mintea sa se mișcă în armonie cu mințile elevilor săi, trăind împreună dificultățile și victoriile individuale deopotrivă” (Jhon Dewey) Vocația învățământului modern este de a forma oameni capabili de a opera cu informații, de a face din informațiile existente în memorie un instrument de căutare, de cercetare și descoperire de noi adevăruri(G. Milaret).Voința de a realiza ceva este
Caleidoscop by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93235]
-
mai e nevoie să spunem că e ceva ilicit?!) unor figuri din diferite sfere ale spiritului, sau ivirea ca Minerva din capul lui Jupiter a unei pletore de idoli de varii calibre, sau protocronismul (în spațiul românesc, cu o probată vocație a începutului, strategia aceasta e un fel de rețetă a casei), ei bine, toate acestea și altele nenumite întemeiază gratuit și dilată nepermis de mult valorile, generînd astfel o maladie culturală pe care, blagian vorbind, o putem numi elefantiază axiologică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un kitsch-parc erotic. Un Eminescu la care este impropriu să spui că rămîi, căci e vorba, pentru a relua truismul pe care-l invocam deja, de un creator la care se ajunge. O personalitate complexă și, nu o dată, contradictorie, cu vocații paralele: poet, dramaturg și publicist, dar și cu originale încercări de a contura o viziune metafizică asupra lumii. În acest din urmă sens au fost formulate judecăți care au inoculat ideea că n-ar trebui să întîrziem prea mult asupra
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
numească, a fost astfel azvîrlit tocmai de atare cunoaștere în timp, în arcanele destinului, și stăpînit deopotrivă de perversitate și corupție, omul a acționat ca "profanator, ca trădător, ca agent al disoluției": Dacă ar fi avut o cît de slabă vocație pentru eternitate, omul s-ar fi mulțumit cu Dumnezeu, în apropierea căruia prospera, în loc să alerge către necunoscut, către nou, către ravagiile la care duce pofta de analiză. După ce a sfărîmat unitatea paradisului, și-a dat toată osteneala s-o sfarme
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ales prin interviurile publicate de Zoltán Rostás1 și Dan Lungu 2. Este și o invitație implicită la revizitarea unui alt gen de mărturie, memorialistica feminină a epocii, care aparține, de obicei, unor remarcabile și recunoscute scriitoare 3 (de profesie sau vocație). Dată fiind notorietatea și talentul acestor autoare, comparația cu persoanele intervievate aici este evident inegală, subminată de condițiile foarte diferite ale rememorării, înregistrării, editării. Pentru un istoric este însă prețioasă, confruntând, completând sau deturnând în mod cu totul neașteptat piesele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sufletești ale unui popor, individualitate și originalitate. Și, ca atare, cultura stabilește Între membrii unei societăți legături de autoritate, legături de solidaritate și continuitate În muncă a diferitelor generații. Convins, ca și Fichte, că omul este „centrul activității culturale”, În Vocația, factor hotărâtor În cultura popoarelor, C. Rădulescu-Motru Întrevedea căile propășirii culturii prin unicul intermediu de activitate culturală - al individului chemat prin vocația sa să activeze - ca promotor al culturii, cu fruntea sus, sub steagul său. Cultura, În principiu, Își află
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
și continuitate În muncă a diferitelor generații. Convins, ca și Fichte, că omul este „centrul activității culturale”, În Vocația, factor hotărâtor În cultura popoarelor, C. Rădulescu-Motru Întrevedea căile propășirii culturii prin unicul intermediu de activitate culturală - al individului chemat prin vocația sa să activeze - ca promotor al culturii, cu fruntea sus, sub steagul său. Cultura, În principiu, Își află În epocă o largă susținere. Organe de presă ca Săptămâna muncii intelectuale și artistice (1924), condusă de Camil Petrescu (având printre colaboratori
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
umane, ci o scriere de zidire sufletească și de dobândire a deprinderilor duhovnicești. Dacă rugăciunea curată este o culme a nevoințelor umane, această lucrare a P.C. Părinte Ion Cârciuleanu este o culme a vieții sale creștine și o încununare a vocației lui, o operă reflexivă, meditativă, ce ne mărturisește despre setea permanentă a Părintelui de aflare a adevăratelor valori ce ne conduc, dacă le urmăm, la o viață duhovnicească îmbunătățită. Lucrarea este una de reflecție teologică și de zidire sufletească. în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se răzbună. Și atunci tu trebuie să fii un bun comunicator în stare să urnească munții cei încremeniți din loc. - Ce știi să faci? Într-un moment când dinamica socială este aproape seismică, să-ți vezi profesia ca pe o vocație poate fi autodistructiv. Trăim o vreme când meserii consacrate dispar, pentru a fi înlocuite de altele noi. Va dispărea vreodată meseria de profesor? Dacă într-o zi postul tău se va desființa, școala ta va dispărea, sau dacă vei fi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
este generalizată. Cei mai mulți dintre oameni sunt conștienți că au nevoie să învețe după puteri, la capacitate maximă. De aici nevoia de hulitele meditații. De aici nevoia de profesorul ca antrenor. Ce știe să facă un profesor care e încredințat de vocația lui? Antrenamente. Un profesor poate să activeze mușchii minții. Poate forma și deprinderi. Deci dacă meseria de profesor îmi va fi refuzată, va trebui să conving pe cel ce-și dorește să învețe, că eu știu să-l învăț să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bată palma cu tine. E o bazaconie socialistă să ceri omului să fie multilateral dezvoltat, dar să se dezvolte complex, armonios, atât cât poate el, e necesar. Personalitatea trebuie să treacă prin diferite filtre modelatoare, trebuie lucrată în ateliere vocaționale, vocația trebuie să fie descoperită, rar se revelează. Trebuie aflat mai întâi ce poți face bine, repede, spontan, fără consum excesiv de efort, cu plăcere; cum poți rezolva un conflict; cum poți convinge un partener sau un opozant; cum îți poți argumenta
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cotidiana lui rutină, așteaptă să se ivească acel elev care la rândul lui așteaptă acest profesor. Împreună, antrenor și antrenat, ar putea face un alpinism cognitiv formidabil. - Ce-ți propui? Profesoratul, ca și alte câteva profesii, este o meserie de vocație. Serviciul unui profesor nu este ca serviciul unui funcționar: te prezinți la locul cu pricina, execuți ce e de executat, cu câtă corectitudine poți, și te întorci acasă eventual mai obosit. Profesorul se întoarce și el de la școală obosit, dar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
E o terapie a răului. Iraționalitatea nu e asimilată neapărat răului dar fără igiena artei, iraționalitatea se poate despleti dezastruos peste viețile oamenilor. Omul are nevoie organică de utopie, de perfecțiune, el este făcut să guste frugal Paradisul. Unii au vocația sfințeniei. Majoritatea însă, nu. A impune sfințenia cu forța înseamnă a mutila, a distruge. Singurul loc legitim al utopiei este literatura. Iraționalitatea se regăsește acasă doar în artă. În societate, trebuie să funcționeze regula, norma, democrația chiar dacă democrația nu îngăduie
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
îți sunt pecetluite. O călătorie e inițiatică atunci când cele văzute (uneori doar cu ochii minții) sunt absorbite în straturile adânci ale făpturii, schimbând-o, lărgind-o, afinând-o. Africa este pentru mulți dintre noi un teritoriu inaccesibil. Nu toți avem vocație ori buzunare de globtrotter. Televiziunile te duc și ele unde poftești, doar că universul dezvăluit prin ele, deși pare fără rest, este o conservă prezervată atent de alții, de specialiștii imaginii. Scriitorul are harul de a dezlocui lumea obiectivă pentru
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
să fii om. Eșecul, ratarea sunt experiențe traumatizante, tragice. Să fii tânăr și să nu dai vieții tale o țintă, un scop înseamnă să te porți în mod criminal față de potențialul cu care ai fost înzestrat. Trebuie să-ți descoperi vocația. Cei care aleg studiul și fac apoi orice să-l evite, se autodistrug. Nu poți pretinde de la tine mai mult decât poți da. Dar să lâncezești în plictiseală, să te închizi în fantasmele unei închipuite iubiri, să nu lupți împotriva
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și imaginația celorlalți care-l suspectează. Pornește la Paris unde din pură întâmplare (o studentă necunoscută îi atrage atenția într-o bibliotecă asupra asemănărilor fizice izbitoare dintre el și un autor), dă peste Nietzsche, care devine adevăratul său maestru. Cu vocația pelerinajului, pornește pe urmele maestrului, cum pornise odinioară pe urmele lui Hristos. Vede în Nietzsche forța care l-ar putea desțeleni din cumplita lui îndoială: minte sau trup. Nietzsche îi este un maestru, nu doar un autor. Își regăsește propriile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care sunt și insolubile pe deasupra. Treaba noastră este să înfăptuim. Treaba noastră este să creăm. Un scriitor nu creează dacă nu se zgârie necontenit pe sine până la sângerare? - Tensiuni ireductibile din Hristos, răstignit pentru a doua oară. Kazantzakis își ratează vocația mistică. În el pândește un idealism fervent care țipă să fie împământenit. Nu are răbdare cu timpul, își dorește binele pentru toți și nu-i de mirare că se trezește înregimentat politic în turbarea roșie. Nevoia de a schimba lumea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
temere prelucrată îndelung va ecloza o decizie fermă: va pleca în China să predice Evangheliile. Sensibilitatea lui Andrew se modelează pe o suprimare a dorințelor, pe o simplificare a emoțiilor, pe o disciplinare a înclinațiilor. Toate în favoarea datoriei. Își urmează vocația sa de misionar în ordinul prezbiterilor, nu înainte însă ca mama sa să-i smulgă o promisiune, aceea că se va însura. Alături de o femeie, îl știe într-o oarecare siguranță, cineva îi va purta de grijă. Andrew pare total
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în repetate rânduri, tot ea are inițiativa să îngroape și bietele cadavre ale celor mai puțin rezistenți decât ea. Ea sfărâmă hegemonia bestiilor oarbe dar cu regretul de a fi comis o crimă. Pe ea o urmează câinele lacrimilor. Are vocație de lider, de salvator, de ființă care se sacrifică. Faptul că ea nu are nume nu se datorează lipsei de personalitate ci sacrificiului cu care renunță la propria-i viață de dragul sau de mila celorlalți. Îi primește în casa ei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]