70,486 matches
-
e) este adevărată. Dar să ne imaginăm mai departe că, fără știință lui Smith, el însuși, si nu Jones, va primi slujba, si de asemenea, fără știință lui Smith, el însuși are zece monede în buzunar. Propoziția (e) este atunci adevărată, desi propoziția (d), din care Smith a inferat (e), este falsă. În exemplul nostru, atunci, fiecare dintre următoarele este adevărata: (i) (e) este adevărată, (îi) Smith crede că (e) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (e
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
primi slujba, si de asemenea, fără știință lui Smith, el însuși are zece monede în buzunar. Propoziția (e) este atunci adevărată, desi propoziția (d), din care Smith a inferat (e), este falsă. În exemplul nostru, atunci, fiecare dintre următoarele este adevărata: (i) (e) este adevărată, (îi) Smith crede că (e) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (e) este adevărată. Dar este la fel de clar că Smith nu cunoaște că (e) este adevărata; căci (e) este adevărata în virtutea numărului
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
asemenea, fără știință lui Smith, el însuși are zece monede în buzunar. Propoziția (e) este atunci adevărată, desi propoziția (d), din care Smith a inferat (e), este falsă. În exemplul nostru, atunci, fiecare dintre următoarele este adevărata: (i) (e) este adevărată, (îi) Smith crede că (e) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (e) este adevărată. Dar este la fel de clar că Smith nu cunoaște că (e) este adevărata; căci (e) este adevărata în virtutea numărului de monede din buzunarul
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
are zece monede în buzunar. Propoziția (e) este atunci adevărată, desi propoziția (d), din care Smith a inferat (e), este falsă. În exemplul nostru, atunci, fiecare dintre următoarele este adevărata: (i) (e) este adevărată, (îi) Smith crede că (e) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (e) este adevărată. Dar este la fel de clar că Smith nu cunoaște că (e) este adevărata; căci (e) este adevărata în virtutea numărului de monede din buzunarul lui Smith, în timp ce Smith nu cunoaște câte
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
propoziția (d), din care Smith a inferat (e), este falsă. În exemplul nostru, atunci, fiecare dintre următoarele este adevărata: (i) (e) este adevărată, (îi) Smith crede că (e) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (e) este adevărată. Dar este la fel de clar că Smith nu cunoaște că (e) este adevărata; căci (e) este adevărata în virtutea numărului de monede din buzunarul lui Smith, în timp ce Smith nu cunoaște câte monede sunt în buzunarul lui Smith, și își bazează opinia sa
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
nostru, atunci, fiecare dintre următoarele este adevărata: (i) (e) este adevărată, (îi) Smith crede că (e) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (e) este adevărată. Dar este la fel de clar că Smith nu cunoaște că (e) este adevărata; căci (e) este adevărata în virtutea numărului de monede din buzunarul lui Smith, în timp ce Smith nu cunoaște câte monede sunt în buzunarul lui Smith, și își bazează opinia sa că (e) pe o numărare a monezilor din buzunarul lui Jones, despre
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
următoarele este adevărata: (i) (e) este adevărată, (îi) Smith crede că (e) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (e) este adevărată. Dar este la fel de clar că Smith nu cunoaște că (e) este adevărata; căci (e) este adevărata în virtutea numărului de monede din buzunarul lui Smith, în timp ce Smith nu cunoaște câte monede sunt în buzunarul lui Smith, și își bazează opinia sa că (e) pe o numărare a monezilor din buzunarul lui Jones, despre care el crede în
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
cea mai pură coincidență, si in intregime fără știință lui Smith, locul menționat în propoziția (h) se întâmplă să fie în realitate locul în care este Brown. Dacă aceste două condiții se realizează, atunci Smith nu cunoaște că (h) este adevărată, desi: (i) (h) este adevărată, (îi) Smith crede că (h) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (h) este adevărată. Aceste două exemple arată că definiția tradițională nu fixează condiții suficiente pentru cunoașterea de către cineva a unei
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
in intregime fără știință lui Smith, locul menționat în propoziția (h) se întâmplă să fie în realitate locul în care este Brown. Dacă aceste două condiții se realizează, atunci Smith nu cunoaște că (h) este adevărată, desi: (i) (h) este adevărată, (îi) Smith crede că (h) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (h) este adevărată. Aceste două exemple arată că definiția tradițională nu fixează condiții suficiente pentru cunoașterea de către cineva a unei propoziții date. Deși Gettier este
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
menționat în propoziția (h) se întâmplă să fie în realitate locul în care este Brown. Dacă aceste două condiții se realizează, atunci Smith nu cunoaște că (h) este adevărată, desi: (i) (h) este adevărată, (îi) Smith crede că (h) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (h) este adevărată. Aceste două exemple arată că definiția tradițională nu fixează condiții suficiente pentru cunoașterea de către cineva a unei propoziții date. Deși Gettier este considerat primul filosof care a sesizat că
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
în care este Brown. Dacă aceste două condiții se realizează, atunci Smith nu cunoaște că (h) este adevărată, desi: (i) (h) este adevărată, (îi) Smith crede că (h) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (h) este adevărată. Aceste două exemple arată că definiția tradițională nu fixează condiții suficiente pentru cunoașterea de către cineva a unei propoziții date. Deși Gettier este considerat primul filosof care a sesizat că definiția tradițională a cunoașterii este inadecvată, alți filosofi precum Alexius Meinongîn
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
aibă într−o halucinație sunetele familiare ale harpei eoliene chiar în momentul în care aceste sunete ar putea de fapt să fie auzite". Dacă acest lucru s−ar întâmplă, atunci s−ar putea spune că acel om are o opinie adevărată și întemeiata în privința faptului că harpa răsună atunci. Totuși, cu greu s−ar putea spune ca, prin această, el știa că harpa răsună atunci. În lucrarea „Human Knowledge: Its Scope and Limits” Bertrand Russell scria: "Este foarte ușor să se
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
că harpa răsună atunci. Totuși, cu greu s−ar putea spune ca, prin această, el știa că harpa răsună atunci. În lucrarea „Human Knowledge: Its Scope and Limits” Bertrand Russell scria: "Este foarte ușor să se dea exemple de opinii adevărate care nu reprezintă cunoaștere. Gândiți−va la omul care se uită la un ceas ce nu merge, deși el crede că funcționează, si care se întâmplă să se uite la el în momentul în care arăta oră corect; acest om
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
cunoaștere. Gândiți−va la omul care se uită la un ceas ce nu merge, deși el crede că funcționează, si care se întâmplă să se uite la el în momentul în care arăta oră corect; acest om dobândește o opinie adevărată despre oră exactă, dar nu se poate spune despre el că posedă cunoaștere. Gândiți−va la omul care crede, pe bună dreptate, că numele de familie al Primului−Ministru în 1906 începe cu B, dar care crede această deoarece socotește
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
familie al Primului−Ministru în 1906 începe cu B, dar care crede această deoarece socotește că Balfour a fost Prim−Ministru atunci, în timp ce Prim−Ministru era, de fapt, Campbell Bannerman". Dacă adăugăm, în aceste cazuri, ca propozițiile în cauză, fiind adevărate, sunt și întemeiate, atunci dispunem de noi contraexemple la definiția tradițională a cunoașterii. Pornind de la cazurile oferite de Gettier, Roderick Chisholm formulează în lucrarea "Theory of Knowledge" următorul exemplu: "Un om consideră că există o oaie pe câmp și consideră
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
drept oaie și, prin urmare, ceea ce vede nu este în nici un caz o oaie. Totuși, fără ca el să bănuiască, există o oaie în altă parte a câmpului. Așadar, propoziția că există o oaie pe câmp va fi, în același timp, adevărata și întemeiata și, de asemenea, acceptată de către el. Dar situația nu ne îndreptățește să spunem că el știe că există o oaie pe câmp."”
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
a fost împotriva mongolilor în războiul Mamluk. Ibn Taymiyya a declarat ca jihadul împotriva mongolilor nu doar că era permis, cât și obligatoriu. El și-a explicat decizia prin faptul că mongolii nu puteau, în opinia sa, să fie musulmani adevărați în ciuda faptului că se convertiseră la islamul sunit, întrucât au folosit mai degrabă ceea ce el considera a fi “legi făcute de om” (cu referire la codul lor tradițional, Yassa) decât legea islamică sau Șaria. Din această cauză, a considerat că
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
copil, Luca, și-a defrișat o vatra de sat în apropiere, vatra lui numindu-se Lucavăț. Acest Luca a avut doi feciori, Stan și Șerbco, care au slujit cu credința în oastea lui Alexandru cel Bun, iar voievodul, cinstind aceste „adevărate slugi” (vasali, deci boieri), îi împroprietărește prin uricul din 16 februarie 1428 pe cei doi cu „ocina lor... două sate, anume Lucaveț și Pancăuți și cu toate poienile și pădurile și cu pâraiele și pe Siret în Sus, si cu
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
vechile energii ale actului creator, cuibărite prin ungherele atelierului, dar și în sedimentele civilizației europene a imaginii. Unele dintre pânzele lui Bălescu își propun să capteze energiile-semne prin care capodopere ale picturii ne vorbesc de dincolo de timp. Iată tablourile sale - adevărate epure ale istoriei artei ori „muzee portabile”, à la Duchamp -, luând forma unor caroiaje ce amintesc de picturile lui Mondrian, saturate nu de culori pure, ca-n pânzele olandezului, ci de realități identificabile unor „nuclee iconografice”. Privindu-le, simți cum
Cătălin Bălescu () [Corola-website/Science/330906_a_332235]
-
sale au reprezentat un punct de referință în istoria culturii turce, fiind considerat idealul generației sale datorită luptei pe care a dus-o împotriva despotismului și a nedreptății. s-a născut pe 21 decembrie 1840 în Tekirdağ pe numele său adevărat Mehmed Kemal. Scriitorul și-a pierdut mama de la o vârstă fragedă și a fost nevoit să locuiască cu bunicul său în diverse orașe din Anatolia. A învățat franceză și arabă. Timp de câțiva ani a deținut postul de arhivar în cadrul
Namik Kemal () [Corola-website/Science/330913_a_332242]
-
Mutanabbi a fost atins pe timpul cât își desfășura activitatea în opulentul palat al prințuluit Sayf al-Dawla. Operele poetului abasid din această perioadă exprimau muluțumirea și onoarea de a-l elogia pe cel pe care îl admira și îl considera un adevărat lider arab, un campion al Islamului în lupta cu Bizanțul. Admirația poetului pentru prințul său a marcat operele acestuia și în planul sentimentelor transmise, versurile sale fiind dominate de emoții de mare rezonanță la adresa familiei al-Dawla. Climatul oferit de Sayf
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
Cricova este una dificilă, necesită iscusință înaltă, perseverență și perspicacitate profesională. Calea de la strugure la cupa cu licoare spumantă este anevoioasă, însă un singur lucru putem să afirmăm cu certitudine: șampania de Cricova este o marcă specială. Aceasta și reprezintă adevărata șampanie moldovenească, sinonimul căreia a fost și este șampania produsă de compania Cricova. Beciurile de la Cricova sunt cu adevărat de neîntrecut în lume. Aici istoria, arheologia și arta vinificației, unite într-un întreg, au născut un astfel de miracol ca
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
care sunt situate beciurile, în funcție de relief, variază de la 35 metri la intrare pînă la 80 metri. Beciurile, în totalitatea lor, împreună cu secțiile de producere, ocupă circa 53 ha de spațiu subteran. Find amplasate sub întregul orășel Cricova, ele reprezintă un adevărat oraș subteran. Bulevarde, străzi, stradele... Denumirile pe care le poartă sînt mai puțin obișnuite: Cabernet, Dionis, Feteasca, Aligote, Sauvignon... Fiecărei străzi îi corespunde, astfel, numele vinului care păstreză în nișele adiacente. Combinatul ”Cricova” a fost conceput ca o întreprindere de
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
fost conceput ca o întreprindere de producere a vinurilor de elită în baza tehnologiilor clasice europene. Ulterior, activitatea s-a extins grație condițiilor extraordinare de păstrare a vinurilor în aceste galerii, care se întind pe o lungime de 80 km, adevărate labirinturi cu un microclimat unic. Aici, pe parcursul unui an întreg, temperatura rămîne constantă, circa +10 - +12 °C, iar umiditatea relativă a aerului constituie circa 97-98%. Anume datorită acestor condiții optime este posibilă păstrarea și maturarea vinurilor de calitate superioară, precum și
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
națională la est de Prut, fiind apreciată pentru calitatea discursului publicistic pe întregul areal cultural românesc. Abordarea consecventă și cu discernământ de către publicație a unor teme de mare actualitate, implicit cu referință la denumirea corectă a limbii, la istoria noastră adevărată, la integrarea culturală a Basarabiei în spațiul românesc și european, organizarea unor simpozioane și conferințe științifice cu rezonanță internațională, tipărirea unor ediții speciale ale revistei „Limba Română” și a unor lucrări tematice au contribuit la limpezirea multor aspecte legate de
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]